Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Modele > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014        Toate Articolele Autorului

Ştefan Hruşcă. Vocea, struna şi graiul românesc
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Era cândva ţara o vatră de cântec, de cuget, de rugăciune, de monumente din piatră şi vii…! Tinerimea ei era oştimea apărării graiului şi creaţiei de la rădăcină românească. Spunându-i-se de către Adrian Păunescu „generaţia în blugi”, ea era de fapt generaţia îmbrăcată în ultima haină de sărbătoare a unui neam care după 1989 avea să-şi răstoarne totul la vale, pe apa sâmbetei zisă democraţie.  

Muzica şi literatura au suferit neîncetat de atunci. Râul unei epopei s-a dat pe afluentul unei dezordini, abnegaţia faţă de civilizaţie cultură, artă şi istorie a căzut sub avântul fără precedent al prădării bunurilor ţării atât materiale cât şi sufleteşti.  

Cenaclul „Flacăra”, condus de poetul Adrian Păunescu, deşi tumultos a fost o formă roditoare de manifestare cultural muzicală, multiplicată în spectacole grandioase de nivelul demonstraţiilor în masă, al mitingurilor populare care doar pentru Nicolae Ceauşescu era permis să se desfăşoare pe atunci, la ordin. Până în cumpăna timpurilor din 1989, artiştii lustruiţi la Cenaclul „Flacăra” erau un patrimoniu confirmat în primul rând de popularitate, fără frunte, fără urmă, doar cu inimă constituită într-o sursă de energie, promotoare a unui curent artistic din care s-a urzit o legendă. Printre cântăreţi, Ştefan Hruşcă a fost şi este azi un cantautor fără de care muzica folk nu ar avea un pinten de picior, o pană de aripă, un şopot de spirit, un vis, o dragoste, un dor, un plâns, un surâs, un strigăt, o rugăciune…  

Cine a mai cântat atât de răscolitor despre părinţi, ca Ştefan Hruşcă?! „Rugă pentru părinţi” e cântecul care ar sparge un piept de munte morocănos, l-ar străpunge dintr-o parte în alta, ar destrăma o cortină a nepăsării, învechite peste memorie şi ar coborî o grindină de plâns din dorul, dragostea şi mila de părinţi! „Rugă pentru părinţi” e cântecul care neprimind răspuns de la cine-l ascultă înseamnă că a nimerit într-o inimă veştejită. Cu acest cântec Ştefan Hruşcă a urcat în vârful scenei folkului, la spectacolele Cenaclului „Flacăra”.  

Venea de la Sighetu Marmaţiei unde ajunsese învăţător, plecat de la Ieud, din Ţara Maramureşului. Învăţase să cânte la vioară, la contreabas (adică la „scroafă”, cum îl ironizau sătenii pe când cânta la taraful şcolii din Ieud) şi, în sfârşit, la chitară, instrument care i-a rămas sub sân până azi şi de care e unit pe viaţă, la căldura dragostei de muzică şi poezie.  

Azi, Ştefan Hruşcă stă departe de România şi totodată aproape cu sufletul. S-a stabilit în orăşelul canadian Whitby, de lângă Toronto. În fiecare an se întoarce în ţară cu un concert de colinde de Crăciun, care dacă n-ar fi, cum s-ar întâmpla şi dacă n-ar fi colindele cu Fuego - spun românii - s-ar amâna Crăciunul!  

Ştefan Hruşcă a fost şi rămâne un poet al melosului românesc şi un melod al sufletului poetic de român. Este cântăreţul cu vocea, struna şi graiul românesc. Poate şi de aceasta, o năvală intensivă de muzică neromânească, peste România, îl face pe Ştefan Hruşcă unul din simbolurile cântecului pur românesc. Nu cântă ca ieri, nu cântă ca azi, nu este în luptă cu timpul! Cântă cum a simţit, simte şi va simţi românul!  

Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  

Referinţă Bibliografică:
Ştefan Hruşcă. Vocea, struna şi graiul românesc / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1205, Anul IV, 19 aprilie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!