Geometria Neeuclidiana

Despre geometria neeuclidiana nu se cunosc prea multe detalii, acest lucru fiind dat de faptul ca a fost descoperita relativ recent de catre matematicianul rus Nikolai Ivanovici Lobacevski pe la inceputul secolului al XVIII-lea.

Geometria lui Lobacevski (geometria neeuclidiana) nu este foarte diferita de geometria euclidiana, definitiile fiind in general aceleasi. Diferenta o face a 5-a axioma care nu a putut fi demonstrata in toate tipurile de spatii geometrice, ci doar in spatiile care sunt plate sau cele care au curbura egala cu zero. Aceasta axioma face referire la faptul ca printr-un punct exterior al unei drepte se poate trasa doar o singura paralela la  dreapta repectiva (geometria euclidiana). In geometria neeuclidiana aceasta axioma este cu totul diferita, si este total contradictorie fata de cea euclidiana, fiind direct influentata de forma spatiului respectiv.

Geometria neeuclidiana reprezinta o ramura importanta a geometriei spatiale care se poate imparti la randul ei in doua parti, in functie de tipul curburii spatiului respectiv. Prima parte face referire la spatiul hiperbolic (geometria neeuclidiana hiperbolica) prin care se demonstreaza ca printr-un punct dat se pot duce cel putin doua drepte paralele la dreapta respectiva, fapt imposibil in cea euclidiana. In cea de a doua parte se precizeaza ca intr-un spatiu elipic nu exista drepte paralele.

Se poate demonstra cu usurinta ca geometriile neeuclidiene sunt necontradictorii construind modele in spatiul euclidian care verifica aceste teorii. Aparitia acestor geometrii a putut dovedi faptul ca sunt posibile mai multe sisteme geometrice. Acest tip de geometrie a fost si mai mult dovedita prin teoria relativitatii a lui Albert Einstein din care reiese faptul ca spatiul este direct proportional cu timpul, curbura spatiala avand o importanta foarte mare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *