Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Carti > Mobil |   


Autor: Voichiţa Tulcan Macovei         Publicat în: Ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016        Toate Articolele Autorului

Voichiţa TULCAN MACOVEI - LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ligya Diaconescu  
Doamne ale scrisului românesc la început de secol XXI  
Editura Olimpias, Galaţi, 2016  
 
Titlul Antologiei apărută prin grija doamnei Ligya Diaconescu, este o metaforă grandioasă, ce poate părea pentru unii puţin pretenţioasă, dar care te atrage tocmai pentru a constata dacă, într-adevăr, reprezintă cu adevărat materialul cărţii. Mărturisesc scepticismul pe care l-am avut şi, poate, o oarecare teamă pentru ceea ce urma să descopăr în volumul monumental.  
 
De la început, impresionează structura bine plăsmuită, sub formă de interviuri, prin care înţelegem că Ligya Diaconescu, om de cultură, deja cunoscut al acestei perioade, a ţintit aflarea câtorva lucruri edificatoare pentru literatura romană a începutului de secol XXI. Cu sinceritate, mărturisesc faptul că am căutat în textele Antologiei pagini bine create, literatură autentică, aşa cum ne-au învăţat marii noştri scriitori că se scrie pentru suflet si pentru minte totodată, iar textele reproduse s-au dovedit a fi cu adevărat captivante.  
 
Doamnele care (în concepţia autorului Antologiei) reprezintă scrisul românesc de la începutul de secolul XXI au fost alese de scriitorul, publicistul şi editorul Ligya Diaconescu printr-o cunoaştere aprofundată a operei literare, dar şi a concepţiei despre artă. Aşadar, nu întâmplător. Ceea ce ni se pare extraordinar, într-o lume a discordiei, a dislocării, este faptul că Antologia doamnei Ligya Diaconescu uneşte scriitoare cunoscute atât în cultura română cât şi în diaspora. Multe dintre cele intervievate sunt scriitoare de limba română, dar şi de limba patriei adoptive, unitatea constând în calitatea actului literar. Întâlnim, de asemenea, scriitoare aparţinând atât Ligii Scriitorilor, dar şi Uniunii Scriitorilor, sau altele care aparţin atât Ligii cât şi USR.  
 
Credem că e un câştig pentru cultura si literatura romană din aceste timpuri. De remarcat este şi faptul că toate „doamnele Scrisului Românesc” sunt intelectuali de marcă, bine cunoscute în domenii importante precum: fizica, psihologia, ingineria, medicina, învăţământ, care, precum odinioară Dan Barbilian, au fost atinse de fiorul artei, lăsându-se conduse de acesta şi născând, cum au demonstrat, valori autentice care le reprezintă atât pe dumnealor, cât şi spaţiile din care provin. Sunt cunoscătoare atât a Literaturii Române cât şi Universale, a principalelor noţiuni de teorie şi estetică literară care, de altfel, se constituie în repere de lucru pentru scrierile lor.  
 
Discuţiile purtate între autorul Antologiei şi scriitoarele intervievate, fragmentele alese ne dau prilejul de a nota câteva observaţii ale limbajului, precum şi principalele teme regăsite în textele publicate, asupra cărora s-au exprimat critici literari consacraţi, personalităţi cunoscute ale timpului nostru: Alexandru Florin Ţene, Cezarina Adamescu, George Secară, Anton Ilica, Lucian Gruia, Corina Luca, ş.a.  
 
Cum se poate păstra vie, peste generaţii, imaginea sufletului românesc?  
 
În acest timp (început de secol XXI), în care suntem atraşi de toate noile realizări ale tehnicii, microtehnicii, de realizările explozive ale informaticii, scriitoarele Antologiei îşi manifestă grija pentru păstrarea spiritului românesc, regăsindu-se în operele lor, tradiţiile, gândirea şi simţirea poporului român. Autoarele care trăiesc şi creează în afara graniţelor României, pledează pentru folosirea limbii romane, astfel ca noile generaţii să o poată transmite mai departe. „Indiferent de faptul că scriu permanent în română şi ocazional în franceză, eu scriu gândind româneşte, folosind un limbaj cât mai colorat în ideea de a transmite cititorului cât mai mult din lexicul românesc…”(Melania Rusu Caragioiu, poet, publicist, epigramist, membră Asociaţia Canadiană a Scriitorilor români, membră a Ligii Scriitorilor Români – Canada). „În parohia romano-catolică din Augsburg-Inningen, de care aparţin, sunt numită cu respect şi chiar cu dragoste (…) sunt româncă şi fără să fac caz de asta, mă bucur dacă pot face un serviciu de bună reclamă, ţării mele.” (Teresia Bolchiş Tătaru, publicist, prozator – Germania).  
 
Există o pledoarie în operele acestor scriitoare pentru perpetuarea valorilor româneşti, pentru ca unitatea românilor de pretutindeni să nu piară! Cum este definit actul creaţiei şi cum se departajează o literatură de calitate de o literatură a momentului.  
 
Antologia pune în discuţie acest subiect de mare actualitate: dacă mai există o literatură autentică (naturală), dacă mai are aceasta un rost în acest timp supramodern, sau scriitorii trebuie obligatoriu, să-şi mascheze „talentul” sub tot felul de artificii, spre a fi pe placul momentului. „Din păcate, nu putem nega anumită reticenţă faţă de scrierile naturale, să le zicem aşa, spre a le deosebi de pseudo-scrieri, dar aceasta este o tentaţie care trebuie ocolită (…), pentru că aşa cum se reiterează curente ca , nici tehnicismul nu are picioare lungi şi, îmbâcsit de jargon profesional, va fi evitat de multe categorii de cititori. Vor rămâne mai puţini adepţi ai literaturii autentice, dar, aceştia vor fi cu adevărat valoroşi, iar pierderea celor nehotărâţi în ale stilului nu va fi greu de suportat, dimpotrivă..” (Rodica Calotă, poet, prozator, Tg. Jiu-România)  
 
La fiecare filă din Antologie, te contaminezi de elementul frumos, care te impresionează în varii moduri, pentru că, în cazul scriitoarelor acestui volum, literatura este încă artă, care trebuie „construită”, pe care trebuie să o simţi tu, pentru a o putea transmite semenilor: „… este o formă vitală de respiraţie, de supravieţuire sufletească…Am simţit că nu aş putea profesa artistic cu determinare materială, m-aş sufoca.” ( Daniela Bejan, poet- Piatra Neamţ-România) . „Lucrări cu caracter vulgar, licenţios, pornografic, s-au scris de când lumea. (…) Dacă unii, acum, îşi revarsă frustrările în scris, exacerbat, într-un stil neacademic, şine de un trend, de o modă, după ce literatura a fost ani de zile cenzurată. (…) sunt teribilisme ivite din nevoia de originalitate cu orice preţ. Unii vor să şocheze, crezând că astfel ies mai repede în evidenţă, alţii consideră că protestează împotriva formulelor convenţionale. Dar, toate modelele trec, marea literatura va rămâne prin adâncimea ideilor, puterea sentimentelor exprimate, într-un limbaj inteligibil, armonios.” (Victoria Milescu, poet, jurnalist, traducător, Bucureşti – România); „…am oroare de pseudo-criticii literari. Nu ştiu să fie o Şcoală anume, aşa că, şi aici, ca-n maldăre, se caută nepotisme, fustiţe sau păr…în vânt de ochi ciocolatii….Creaţia este o libertate impusă. Spusă!(…) O Lacrimă din Infinit!!” (Florica Ranta Cândea, redactor şef, revista „Gutenberg”, poet, publicist, prozator, Arad-România)  
 
Creaţiile „doamnelor scrisului românesc” demonstrează felul în care este conceput actul creator, toate cele intervievate încercând să rămână pe axa unei literaturi autentice, care să creeze şi să transmită valori apreciate de cititor. Căci, sufletul rămâne mereu acelaşi şi are nevoie, întotdeauna, de elemente care să-i întreţină sensibilitatea.  
 
Textele dezbat, astfel, probleme majore, precum: familia, natura, viaţa comunităţilor: Mariana Popa, Theresia Bolchiş Tătaru, Dora Alina Marinescu, Lavinia Huţişor Dumitru; feminitatea şi iubirea nemărginită de semeni: Floare Ranta Cândea, Virginia Vini Popescu, Nicoleta Drăgan Bucşa; nostalgia trecutului, patria şi ţinuturile natale: Melania Rusu Caragioiu, Melania Briciu Atanasiu; dorul-sentiment specific românesc: Nicoleta Drăgan Bucşa, Maria Chirtoacă, Elena Buldum; căutările Transcendentului raportat la Clipă: Victoria Milescu, Elena Jucan, Gina Agapie, Lavinia Huţişor Dumitru, Ionela Flood, Olimpia Sava; societatea actuală cu marasmele ei: Elena Buică, Magdalena Iugulescu; filosofia vieţii: Mihaela Cristescu, Mariana Zavati Gardner, Rodica P. Calotă, Daniela Bejan.  
 
Trebuie să subliniem limbajul plăcut şi atractiv, care se modelează după tematica evocată. Dincolo de text, stilul bogat, uneori încărcat cu imagini şocante sau stranii, sugerează, transmite idei, face conexiuni, dovedind intelectualitatea autorilor şi provocarea pe care o adresează cititorilor. Cităm, la întâmplare câteva pasaje:  
 
Murmuzaccia ( Rodica Calotă)  
„Candidatul Murmuz. Curriculum Vitae  
Murmuz este un logaritm lăţos, absolvent al Facultăţii de Lapte şi Sârmă Ghimpată, cam androgin, dar n-are a face, toată lumea e puţin androgină, nu-i vina ei! Când iese în oraş, îşi trage şmechereşte rănile pe dreapta şi le prinde cu un elastic: în felul acesta, nu se infectează. E o mare infecţie în oraş. Dezmăţ de viruşi vişinii.”  
Conversaţie ( Mariana Zavati Gardner)  
-Am uitat umbrelele! Lil îşi trage scaunul mai aproape de cel al lui Tim, a cărui faţă se luminează când îi atinge buzele. Afară ploaia ăşi deapănă bobinele pe geamul arcuit.  
-Nu putem ieşi…o să fim muraţi.  
-Nu-i nicio grabă. E ca plumbul afară.  
-Trebuie să discutăm.  
Lil îşi adăposteşte buclele bogate sub braţul lui muşchiulos.  
-Hai să fim realişti! Nu mă mai duc înapoi nici în ruptul capului!  
-Atunci, …avem o problemă serioasă. El îi scanează faţa prin ochelarii de vedere.”  
 
Dac – (Lavinia Huţişoru Dumitru)  
„De ce mă simt străină, aici în ţara mea/ Şi-aproapele nu-l aflu, oricât l-aş căuta?/ De ce se-abat tornade din ceruri pe Pământ/ Şi fratele meu, codrul, cade răpus de vânt?/ De ce nu ne mai leagă prin rădăcini adânci/ Aceleaşi idealuri de neam, ca nişte stânci?/ De ce părem asemenea, dar suntem diferiţi,/ Egali în aparenţă: călăi şi asupriţi?”  
 
E-atât de bine – (Floare Ranta Cândea)  
E-atât de bine/ să sar peste/ zi/ şi să mi se facă/ foame/ astfel găsesc lumina/ din/ silabele tale/ printre pânze de ape/ sau de păianjen/ pun masa/ de lumânări/ scobite în portocala de lumânare/ apoi ne ardem la/ şemineul amintirilor…”  
 
Legătura dintre literatura romană a începutului de secol, din ţară şi literatura din diaspora. Categoric, există o astfel de legătură, din păcate, prea puţin valorificată de forurile Culturii din România. Răspunsurile scriitoarelor acestei Antologii accentuează acest lucru, precum şi necesitatea de a se realiza mai multe acţiuni de cunoaştere a celor care trăiesc pentru a revela lumii prin artă, realităţile unui timp istoric important: începutul sec XXI.  
 
„În Anglia, cu excepţia celor care frecventează Institutul Cultural Român – majoritatea persoane de origine română şi a câtorva invitaţi englezi – piaţa culturală românească este prea puţin cunoscută. Se ştie despre Angela Gheorghiu, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Nicolae Ceauşescu şi Vlad Dracula.” ( Mariana Zavati Gardner)  
 
„ …am întâlnit oameni extraordinari în oricare parte a lumii. Toată frumuseţea este să înţelegem ce ne spun ei. şi cum se articulează cuvintele lor pentru fiecare dintre noi.” (Mihaela Cristescu, Sydney, Australia)  
 
La întrebarea „există încă o şansă ca spiritul românesc să nu fie uitat peste Ocean?, răspunsul doamnei Melania Rusu Caragioiu este deosebit de favorabil, dând speranţe scriitorilor tineri, cititorilor de literatură a sec XXI: „Răspunsul meu este un mare strigăt de entuziasm, DA! Cum s-ar putea altfel, când omagiem continuu prin scris, vorbire şi festivităţi pe fraţii noştri români din Satul Boian, care au pus piciorul în Nordul Canadei acum 100 de ani şi, înainte de a avea cele de trebuinţă, întâi de toate au zidit o bisericuţă! Ei vorbesc româneşte , şi-au vizitat ţara, au dat ţării prinoase din truda lor. Mihai Eminescu este sărbătorit nu numai la aniversări, ci, cu multă evlavie, ori de câte ori se iveşte ocazia de bine, sau când mai apare unui detractor, care este privit drept trădător şi duşman personal al nostru.” (Melania Rusu Caragioiu)  
 
„Ca româncă, particip la manifestările româneşti din Viena şi, pe cât posibil, în costum popular naţional. Atunci, sufletul meu se simte primenit şi îmbrăcat de sărbătoare”. (Melania Briciu Atanasiu, Viena, Austria)  
 
Gânduri sincere, adevărate, care răzbat din spusele, dar şi din scrierile acestor doamne ale scrisului românesc al sec. XXI! Pentru toate acestea, considerăm lucrarea doamnei Ligya Diaconescu un adevărat MEMENTO adresat tuturor factorilor de cultură din România, profesori, scriitori, indiferent de asociaţia de care aparţin, reprezentaţi mass media: să ne aplecăm spre cartea scrisă în limba română, atât la noi, cât şi în afară, pentru a înţelege adevăruri care ne reprezintă ca ţară, ca popor, ca oameni. Să nu uităm că întotdeauna, în orice timp, cultura unui popor a susţinut unitatea acelui popor.  
 
„Cred că trebuie să ne facem timp pentru a scrie, căci este mult de scris, iar viaţa ne oferă subiecte de tot felul. Riscul e că pot să nu rămână nici măcar în memoria oamenilor, dacă nu le punem pe hârtie. Nimeni nu va crede, curând, că aşa s-a trăit, aşa am simţit sau aşa am iubit.” (Nadia Urian, Bistriţa Năsăud – România)  
-----------------------------------------  
Voichiţa TULCAN MACOVEI  
Liga Scriitorilor Arad  
septembrie 2016  
 
Referinţă Bibliografică:
Voichiţa TULCAN MACOVEI - LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI / Voichiţa Tulcan Macovei : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2094, Anul VI, 24 septembrie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Voichiţa Tulcan Macovei : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Voichiţa Tulcan Macovei
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!