Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Beletristica > Mobil |   


Autor: Viorica Gusbeth         Publicat în: Ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016        Toate Articolele Autorului

Să nu uiți trandafirii continuare
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
— Nu doresc să-mi amintesc de primul eşec, trebuie să-ţi spun, oricum vei afla până la urmă, mă voi despărţi de Cristi. 
  
Vestea l-a luat pe neaşteptate. Era cât pe-aci să-i spuie Deliei că Anton o iubeşte încă, după cum a putut să-şi dea seama discutând despre trecut. 
  
Dar tăcu. 
  
— Sincer, îmi pare rău pentru tine! Soţul tău mi-a plăcut! 
  
La câteva săptămâni după această discuţie avută cu Delia, fiind prins de problemele sale amână subiectul cu trandafirii Deliei. Primi minunata veste, Ludmila va fi cu el în vacanţa de iarnă. 
  
Trebuia să grăbească treburile. Vom pleca mai devreme la Braşov, poate ne oprim la hotelul duduii Lica, îşi spuse el. Şi trebuie să mă întâlnesc cu Delia. Neapărat trebuia să aibă o discuţie cu Delia. Era necesară întâlnirea lor. Nu amân, ea trebuie să ştie. 
  
O sună. 
  
— Delia, eu aştept să sosească peste câteva ore, Ludmila. Da, e în continuare cea mai dragă. A sosit în ţară, merge să-şi ducă fiul la Virgil. Voi petrece această vacanţă de iarnă la Poiana Braşov. Am făcut rezervarea, dar voi veni cu două zile mai devreme la Braşov şi ne putem vedea dacă nu pleci şi tu din oraş. 
  
— Nu voi pleca, Ştefan, am de descâlcit câteva procese, aşa că rămân în Braşov şi te aştept. Anunţă-mă când eşti sigur că vii. 
  
Ludmila sosi târziu, în noapte. Vorbiră la telefon pe parcursul călătoriei sale, astfel că Ştefan era treaz. Nu se văzură din vară. Ludmila era foarte obosită, dar fericită că era alături de Ștefan. 
  
— Eşti prea obosită dragoste! Ar fi trebuit să dormi acolo la Virgil, doar a fost şi casa ta! Bine că nu ai adormit la volan. 
  
— Am ascultat muzică şi glasul tău care îmi este cel mai drag din lume. 
  
— Draga mea, dragă! Acum lăsăm totul, iată am desfăcut canapeaua, am pus o lenjerie nouă, aşa cum îţi place ţie, vernil, mergem la culcare. 
  
Ludmila intră la baie și duşul cald-rece, o învioră. Privind la Ştefan, în timp ce-şi ştergea braţele frumoase, oftă: 
  
— Crezi tu Ştefan că m-am grăbit să ajung la tine, doar ca să pot dormi? Iubite, sunt atât de fericită în micuța ta cameră! 
  
Sărutându-i buzele fierbinţi, Ştefan primi răspunsul mult aşteptat, acea iubire ce leagă doi oameni şi care nu dispare în timp. O dovadă clară de iubire stabilă. În acea noapte au hotărât. Se vor căsători acum de sărbători, în Poiană. 
  
Zăpada ce căzu peste zona Braşovului nu era chiar atât de bogată ca în alte ierni. 
  
— O să vină ea, zăpada, nu scăpăm fără belşugul cerului, ziceau localnicii. 
  
Oraşul, pătruns de frigul uscat lua căldură de la aglomeraţia străzii. Înfofoliţi, turiştii rămâneau dezamăgiţi simţind totuşi că iarna nu e prea iarnă. Ici, colo, câte un petec de zăpadă păta verdele uscat rămas din toamnă. Lăsând la o parte hainele groase de iarnă, localnicii erau îmbrăcaţi primăvăratic. 
  
— Nu aşa, îi spuse Delia fiicei sale Cristina. Îmbracă blăniţa, scumpo. Mergem la cumpărături fără maşină, astăzi cumpăr doar câteva alimente şi eventual căutăm ceva nou pentru tine, doresc mai mult să ne plimbăm. 
  
Cristina, puştoaica de nouă ani, începuse să aibă mici pretenţii de domnişoară. Acasă atmosfera era încărcată, tatăl lipsea des de acasă, mama era mereu nervoasă, tristă. Cristina încerca să facă faţă situaţiei cerându-i mamei diverse obiecte absurde, doar pentru a-i atrage atenţia. Delia nu se supăra de cererile absurde ale fetiţei, înţelegea ce se întâmplă, era nefericită pentru că fetiţa ei dragă suferea. Adevăratul scop al ieşirii lor nu erau cumpărăturile, Delia se întâlnea cu Ştefan şi cu Ludmila, pe care o va cunoaşte în această după amiază. Ştefan o anunţă cu o zi în urmă că soseşte la Braşov. Este venit cu Ludmila, vor rămâne două nopţi la un hotel în oraş, sejurul lor începe abia în prima zi de Crăciun. Ştefan dorea mult să discute cu Delia, printre altele, voia să afle care este starea relaţiei Deliei cu soţul și ce se întâmpla de fapt. Avea pentru Delia o dragoste fraternă, o stimă pentru seriozitatea cu care trata lucrurile, și simţea că ea, care fusese atât de fericită în căsnicie, acum trecea printr-un moment dificil. Poate nu sunt eu cel indicat pentru a-i da sfaturi, dar privesc lucrurile din afară. Urma, să se întâlnească la o cofetărie în centru. 
  
— Eu vin cu fata şi pentru ea este locul indicat. Nu am avut cu cine să o las acasă. Menajerei i-am dat liber de sărbători, dar va veni mama poimâine să o ia în vacanță, îi spuse Delia lui Ștefan la telefon: Cristina dorește să facă aceste sărbători cu bunicii. Încă nu am curajul să o las singură acasă. 
  
— Ea este Ludmila! 
  
Delia întinse mâna unei femei ameţitor de frumoasă. Ochi negri migdalaţi, sprâncene fine, încadrau obrazul dându-i un aer enigmatic. Un nas grecesc, buze frumos conturate, înaltă, suplă. Se simţea femeia puternică stăpână pe soarta ei. Dar, vorbind despre soartă, greşea Delia. Femeia din faţa ei era vulnerabilă, chiar dacă nu lăsa această impresie. Şi Ludmila privi cu interes la femeia despre care Ştefan îi povestise că trăieşte o dramă. S-au plăcut imediat cele două frumoase femei. Poate în alte situaţii, ar fi fost prietene. 
  
— Mă bucur că veţi fi aici de Crăciun! Revelionul îl faceţi sus în Poiană ? 
  
— Da! Sărbătorile acestea sunt pentru noi de o importanţă aparte, nu-ţi dezvălui încă, dar curând vei afla şi sper din toată inima să fii alături de noi. 
  
Delia sesiză seriozitatea cu care Ştefan îi relata despre nişte viitoare evenimente dar, preocupată fiind de viaţa sa, nu dădu prea mare atenţie. Cine ştie ce vor să facă! 
  
— Îmi dau seama că astăzi nu e momentul potrivit să discutăm, aş dori ca mâine să ne vedem. Delia, trebuie să-ţi relatez câte ceva despre vizita mea acasă. 
  
Au servit o cafea, Cristina şi-a ales prăjitura preferată. Au discutat despre munca lui Ştefan, despre Italia, despre situaţia proceselor pe care le reprezenta în instanţă, Delia. 
  
— La ce oră ţi-ar conveni să ne vedem mâine? 
  
— Nu prea târziu, Ştefan. Veniţi la mine la prânz şi vom putea discuta mai mult. 
  
— Mulţumesc, Delia, dar noi am comandat prânzul la restaurantul hotelului, Ludmila doreşte să rămână singură, are multe persoane cunoscute aici. Eu propun să ne vedem după ce iei prânzul. Ludmila are treburile ei iar noi vom discuta despre ale noastre. 
  
— E foarte frumoasă dar şi interesantă prietena ta Delia, îi spuse Ludmila când au ajuns la hotel. Dar pare nefericită. 
  
Referinţă Bibliografică:
Să nu uiți trandafirii continuare / Viorica Gusbeth : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1924, Anul VI, 07 aprilie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorica Gusbeth : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Viorica Gusbeth
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!