Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Beletristica > Mobil |   



Să nu uiți trandafirii roman---continuare
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
. Acum simţea că salvarea ei este bunica, ei îi va spune adevărul. După ce o ascultă, îi şterse lacrimile și Ecaterina îşi strigă fiica: 
  
— Olguţa, vino aici! 
  
Tonul mamei sale o enervă pe Olguţa. 
  
— Iar îmi face observaţii faţă de fiica mea, cum să am autoritate de părinte dacă mama... 
  
Intră în camera fiicei sale și se pregătea să-i facă observaţii că nu şi-a aerisit dimineaţa lenjeria de pat, dar încremeni în uşă. 
  
— Ce este Carmen de ce plângi? 
  
Au urmat zile tensionate. Ecaterina se gândea în mod serios să-i destăinuie domnului Moga, la care era de ceva timp, îndrumând şi ţinând sub control lecţiile fetei, dar îi era ruşine. Atunci apelă la un prieten, medic ginecolog, pentru că nepoata sa, Carmen, trebuia să facă întrerupere de sarcină, altfel s-a terminat viitorul ei, își zicea bunica. Dar, culmea ironiei, Carmen a ajuns pe mâna lui Cristi. Prietenul Ecaterinei, ginecologul, nu avu curaj să facă întreruperea unei sarcini trecută de trei luni. Cine era cel mai bun ginecolog? Doctorul Moga! Îmi este dator, cândva i-am fost alături dându-i nişte sfaturi excelente. Cristi nu a aflat atunci că tânăra care i-a dat atâta bătaie de cap este nepoata bonei. Dar, surpriză! Într-o zi, să fi trecut de atunci trei-patru luni, o tânără drăguţă intră în casa lui, dând lecţii de pian fiicei sale. 
  
Cu Carmen nu era de glumit. Era tânără, dar experienţa prin care a trecut, sarcina aruncată fără ca vinovatul să plătească suferinţa ei, a încrâncenat-o. Au exmatriculat-o cu toate că mai avea doar un semestru din ultimul an de şcoală. Nu au ajutat-o nici rugăminţile și nici intervenţiile bunicii, fost cadru didactic. 
  
A plecat capul, a strâns din dinţi, dar a şi învăţat ceva. Îşi însuşi o nouă teorie rezultat al experienţei ei urâte. Nu a gândit, defel, că are o vină, că doar ea singură poartă vina. Nu, ea se considera doar victimă. Se ştia frumoasă, proastă nu era, părinţi docili avea. Singura care a încercat să-i descâlcească viaţa şi s-o ajute a fost bunica. Iată, tot ea a adus-o în această casă elegantă unde a cunoscut oameni de caracter. Orele de pian pentru mica ei elevă erau mai mult o joacă. O învăţă solfegii, câteva mici melodii pentru cei de vârsta Cristinei. Cine şi ce să priceapă, deocamdată. Părinţii Cristinei erau atât de ocupaţi, rareori se întâlnea cu ei. Deocamdată ea era mulţumită cu banii ce îi primea săptămânal. 
  
Într-una din zile, doctorul Moga sosi devreme acasă. Carmen tocmai terminase ora cu micuţa Cristina. Cristi o salută amabil și apoi o pofti să bea împreună o cafea. O rugă pe menajeră să aducă două ceşti de cafea. Ruşinată, Carmen, nici nu îndrăznea să-l privească în ochi, gândindu-se că el a fost cel care i-a făcut întreruperea de sarcină. Aşadar, îi cunoştea secretul. Desigur era medic şi ce contează la ei? Da, dar era bărbat, îşi spuse Carmen. Îi aruncă printre genele alungite o privire ce se dorea a fi amestec de timiditate dar şi neruşinare. 
  
— Domnişoară Carmen, ora de pian s-a încheiat, doresc să-ţi mulţumesc pentru efortul făcut, dar deocamdată întrerupem orele de pian. Vă anunţ prin bunica când vom reveni cu o solicitare pentru reînceperea orelor. Îţi mulţumim pentru efort. Iată suma cuvenită pentru această săptămână. Dacă ai nevoie de ceva, sună-mă! Uite cartea mea de vizită. Sună-mă! 
  
Se lăsă tăcerea iar lui Cristi, privind-o pe Carmen, îi era teamă că va asista la o criză. Tânăra se linişti și rămase politicoasă în picioare. Fără a privi însă la eleva ei, a salutat și a ieșit grăbită din cameră. 
  
Nu trecură nici două zile şi Carmen primi telefon de la medicul Moga, care o invita la o consultaţie. 
  
— Să te consult, să nu apară complicaţii după o intervenţie atât de dificilă! 
  
Dar Carmen ştia mai mult decât lăsa să se ştie. Ea ştia că doctorul se îndrăgosti. Carmen nu se implica sufleteşte până nu primea semnal pozitiv de la persoana care intra în calculul ei. Nu avea nimic de pierdut. Ce mai conta că avea încă o dată şi ceva peste vârsta ei? Doctorul e un bărbat frumos! Nu-l merită sfrijita de avocată. Vorbeşte cu mine privindu-mă cu superioritate, dar habar nu are de muzică, de altfel nici fiica ei nu e bună de ceva. Aşa gândea realista, tânăra Carmen, ce trebuia să intre în jocul nemilos de care pe care. Sunt friptă de amici neobrăzaţi, am fost nevoită să trec singură prin porcăria de avort, pe autor nu l-a durut nici măcar degetul, gândea ea. Carmen era hotărâtă să lupte cu viaţa. Aşa că puse, încet şi cu răbdarea ocheadelor nevinovate, stăpânire pe inima lui Cristi. 
  
În căsnicia soților Moga domnea plictisul de la un timp încoace. 
  
De când cu porcăria de trandafiri, nevastă-mea, de felul ei atentă şi drăgăstoasă, mai mult timp îi acordă imbecilului de Ştefan, marele detectiv. Seara când să ne bucurăm că ajungem acasă şi suntem o familie, ea discută tâmpenii la telefon. Şi anii trec! Aşa că, iubită Delia, iau o pauză să mă distrez niţel. 
  
Carmen se prezentă la consult. Numai că acesta, adică consultul, s-a efectuat la un hotel-pensiune, la vreo douăzeci de kilometri depărtare de oraşul natal. Tandră, plină de speranţe, Carmen se dărui fără rezervă. Aşa încep marile iubiri. Tot mai multe după-amiezi Cristi lipsea de acasă. 
  
— Dragă, urgenţele la Spital se înmulţesc şi toate intervenţiile grele, eu le fac! Au plecat medicii. Doru e în America, Liviu în Franţa, am rămas pe secţie doar trei medici, îţi imaginezi tu Delia ce ocupat sunt? 
  
— Ce spui Cristi, l-am văzut pe Doru săptămâna trecută cu soţia de braţ, la cumpărături. Când a plecat în America? Şi încă ceva Cristi, ceva ce nu înţeleg, te-am căutat la telefon ieri, aveai telefonul închis şi de obicei la acea oră ştiu că eşti la masă. 
  
— Despre ce vorbim noi aici? Delia uiţi că sunt mereu solicitat la o câte o urgenţă? Probabil pe acolo eram, dragă, spuse Cristi fără să clipească măcar. 
  
Noaptea târziu, când somnul nu se lipea de el, se scula să fumeze o ţigară. Se aşeza pe canapeaua din hol, deschidea radioul şi asculta pierdut în visare muzica ce îi liniştea cugetul. Cristi, cu fiecare escapadă, se apropia tot mai mult de diafana Carmen. 
  
Acum, pe jumătate amorţit de ţigară, simţea cât îi este de dor de picioarele minunate ale iubitei, de gura ei ce săruta sălbatic, de glasul ei puţin răguşit dar care părea că plin de mister. 
  
— Timbrul glasului tău îmi aprinde imaginaţia, ai imprimat în inima mea glasul tău iubito! 
  
— Doctore, cum vorbeşti? Poate în creier a ajuns şi a rămas acolo, glasul meu! 
  
— Ce ştii tu, iubito? Inima are structuri ascunse, nu vorbim din punct de vedere anatomic, altceva se ascunde acolo în inimioară ! 
  
Referinţă Bibliografică:
Să nu uiți trandafirii roman---continuare / Viorica Gusbeth : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1881, Anul VI, 24 februarie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorica Gusbeth : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Viorica Gusbeth
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!