Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Scrieri > Mobil |   


Autor: Viorel Darie         Publicat în: Ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014        Toate Articolele Autorului

Învăţătorul Andrici
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Învăţătorul Andrici  
 
Era pe vremea comuniştilor. Ca urmare a plecării soţilor Sheffel de la şcoală, (doamna a murit, iar el ieşise la pensie), a rămas şcoala fără învăţători. De aceea au fost trimişi, în anul următor, doi învăţători: o fată proaspăt absolventă a unui institut de specialitate din Suceava, care se numea Tcaciuc, o ucraineancă get-beget. Şi a mai venit un învăţător în vârstă, domnul Andrici, care până atunci fusese învăţător în satul vecin, Argel. Andrici, de asemenea, era ucrainean. Era domn bine, spre pensie, cu chip frumos, plinuţ de-a binelea la corp. Se credea că huţulii sunt ucraineni, şi, pe vremea când ruşii dictau multe în România, se credea că odraslele huţulilor trebuie să înveţe Limba şi Literatura ucraineană. Mă rog, treburile comuniştilor, nu se putea discuta prea mult pe seama deciziei celor de sus. Părinţii huţuli ar fi dorit ca la şcoală să se înveţe doar limba română, era mai folositor, din moment ce copiii urmau să trăiască în România.  
 
Clasele II-a şi a IV-a erau deci sub îndrumarea bunei şi drăgălaşei noastre învăţătoare Tcaciuc. Celelalte două clase paralele erau oblăduite de domnul Andrici. Dumnealui avea metode specifice de îndrumare a copiilor din clasele sale. Încerca să-i culturalizeze, să-i înveţe cântecele din cărţile ucrainene. Şi chiar a reuşit. Era o poveste drăgălaşă, ceva cu nişte sălbăticiuni care au găsit o mănuşă pierdută de un moş şi se bucurau că vor avea unde locui. Şi şoricelul, şi iepuraşul, şi vulpea. Până a venit pan-caban (adică mistreţul), care a spus că el va fi stăpân peste căsuţa lor. Animalele s-au întristat. Dar, moşul, cel care a pierdut mănuşa, s-a întors, a luat mănuşa, iar bietele animale au rămas fără adăpost. Iată, aşa nişte poveşti se învăţau la şcoala noastră primară.  
 
Alt lucru cu care eram chinuiţi la şcoală primară cât timp Andrici era director, au fost abonamentele la „Novii vik” (Veac nou) ziar ucrainean. Trebuia să aducem bani pentru abonament, cinci lei. De unde să scoată nişte copii amărâţi cinci lei? Tata a zis că el, categoric, nu dă bani pentru abonament! De nevoie, trebuia să împrumut de undeva cinci lei, m-am dus la un unchi de-al meu, Vasile Cocerhan,care mi-a împrumutat acei cinci lei, şi i-am dus lui Andrici pentru abonament. Doar aşa am scăpat de ameninţările lui. Apoi începeau să vină, săptămânal, ziarele „Novii Vik”. Nu ştiam cum să le ascund, să nu dea tata de ele! Vai ce griji extra-şcolare.  
 
Ce nu era bine sub domnia lui Andrici, era faptul că ne punea, până şi în vacanţă, să venim la şcoală pentru diverse activităţi, să mergem cu el la cules plante medicinale, şcoala avea normă. Dar cum ne vedeam în vacanţă, greu mai dădea Andrici de noi. Aveam treburi multe acasă, trebuia să greblăm fânul cosit de tata, sau să mergem în pădure la cules zmeură şi fragi, câştigam astfel un bănuţ pentru trebuinţe şcolare.  
 
Odată eram într-un parchet de zmeură, era zi frumoasă, caldă, fără nor pe cer. Când colo, ce credeţi că vedem? Chiar lângă marginea acelui parchet cu zmeură, aproape de tot de drum, sosise la cules Andrici însoţit de vreo doi copii de la şcoală veniţi din prea multă conştiinciozitate la activităţi extraşcolare. Pitiţi după tufe, să nu fim văzuţi de Andrici, ne uitam curioşi să vedem cum strânge el zmeură. Ne pufnea râsul. Pusese coşărcuţa lui mica cu floricele pe o cioată mare, netedă. Un prosopel acoperea coşărcuţa, să nu cadă scame în el. Andrici lua câte o tufă de zmeură, o scutura deasupra palmei întinse, alegea zmeura frumoasă de celelalte mai amărâte şi de gunoaie, apoi dădea prosopul cu grijă la o parte, punea zmeura uşurel în coş, acoperea din nou cu prosopul. Da, poate era o altă modă de cules zmeură. Dar, dacă adoptam metoda lui de cules, n-am fi strâns nici un kilogram!  
 
Mihai, fratele meu, l-a avut pe Andrici învăţător vreo două trimestre. Multe a uitat despre Andrici, dar una nu poate uita nici astăzi. A adus de acasă în torba lui de elev o bucată de turtă de mălai, făcută de mama în cuptor şi pusă cu grijă printre cărţi. Şi, cum ora lui Andrici parcă nu se termina, copilului i se făcuse foame. Tot ducea mâna pe sub bancă, tot ciupea din turta de mălai, o ducea la gură. Asta a mers bine până l-a dibuit Andrici. A venit pe furiş spre copil, l-a prins asupra faptului, a luat mălaiul şi l-a aruncat în sobă. Jale mare l-a apucat pe copil, i-au dat şi lacrimile. Nu mai putea de supărare pe învăţător. Mai ales că, în recreaţie, toţi copiii luaseră ceva de ronţăit, iar el nu avea nimic, doar se uita cu jind la ceilalţi cum mănâncă. Pe când era el în jalea cea mare, iată, apare Andrici din casa lui şi-i aduce două plăcinte frumoase şi rumenite. Aşa că, din amărât, Mihai deveni cel mai grozav cu acele plăcinte aromate şi gustoase! După aşa întâmplare, copilul şi învăţătorul se făcură prieteni. Elevul s-a dezvăţat de năravul de a mânca pe sub bancă în timpul lecţiilor!  
 
Avea ce avea bun şi drag învăţătorul Andrici: avea o fată frumoasă foc, se numea Bogdana. O vreme era şi ea învăţătoare la şcoala din Demacuşa, în paralel cu tatăl ei. După ce termină facultatea, deveni profesoară, şi chiar diriginta mea la Şcoala din Moldoviţa. S-a măritat cu un ucrainean, domnul Michitei Ilie, profesor de română, care deveni şi directorul liceului din comună pentru mulţi ani. Dumnealor aveau nişte copii foarte reuşiţi, Larisa, mai mare, şi Bogdan, de care erau foarte mândrii. Dar cel mai mândru de nepoţi era ilustrul învăţător, bunicul Andrici, după ce a ieşit la pensie!  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Învăţătorul Andrici / Viorel Darie : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1354, Anul IV, 15 septembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Viorel Darie
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!