Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   


Autor: Vavila Popovici         Publicat în: Ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014        Toate Articolele Autorului

Uniţi în cuget şi simţiri?
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el şi nu în ceea ce este capabil să primească.”  
  
Einstein 
  
Viaţa noastră sufletească, liniştită sau zbuciumată, este ecoul vieţii sociale în care trăim. Şi cum să fim liniştiţi, când ne ajung la urechi, sau ni se prezintă în faţa ochilor pe ecrane, zgomotele, imaginile calomnierii zilnice? Bârfim, clevetim, defăimăm ... Demolăm valorile reale, distrugem reperele morale şi intelectuale ale naţiei noastre. Nu este suficient că din afară stau unii pregătiţi să ne lovească? Ne lovim şi noi în interior, lovim în ceea ce avem mai de preţ – cultura, în oamenii valoroşi care mai sunt, în loc să ne bucure existenţa lor. Distrugem năzuinţa, lupta şi dobândirea acelui ideal: „uniţi în cuget şi simţiri”. 
  
Defăimători sunt destui, apărători mai puţini, şi-atunci calomnierea creşte ca o ciupercă, în libertatea ei de a sugruma binele, frumosul. Pentru defăimători nu există sentimentul smereniei care ar fi apanajul inteligenţei, nu există respect faţă de oamenii valoroşi ai naţiei, acei intelectuali care se străduiesc să ne deschidă minţile, să ne deschidă ochii asupra unor lucruri care sunt învăluite în ceaţă. Chiar dacă nu întotdeauna dreptatea este de partea lor, dar întotdeauna ei provocă un dialog cu conştiinţa noastră. Oamenii de cultură din sfera literaturii se străduiesc şi scriu, actul scrierii fiind un act civilizator, ei ne ridică pe o treaptă superioară. Mario Varga Llosa spunea: „datorită literaturii descifrăm, cel puţin parţial, această hieroglifă care este de multe ori existenţa ... ”  
  
Prin luarea de atitudine în scris sau în vorbire convingem, influenţăm, înălţăm sau coborâm pe cineva, sau ceva, de aceea este important ca scrierea şi vorbirea să folosească binelui. Scrierea şi vorbirea sunt puteri care trebuie să dovedească multă înţelepciune. Nu ar trebui să folosim un limbaj curat şi corect, cuvinte pline de amabilitate care să încălzească sufletele? Iar atunci când nu suntem de acord cu câte ceva sau cineva, vrând să corectam, să îndreptăm, nu trebuie cuvintele să aibă totuşi mirosul vieţii şi nu pe cel al morţii? Cuvintele aspre, severe rănesc sufletele, produc mânie, răzvrătire, sau profundă îndurerare. Nu ar trebuie mustrările îndreptate spre oamenii de valoare să fie rostite în spiritul iubirii? Sau atunci când cuvintele au rănit să ne cerem iertare? Dar pentru a cere iertare în suflet trebuie să existe măcar o fărâmă de nobleţe. Fiind conştient de greşeala sa, de neînfrânarea sa, omul care a jignit, a folosit cuvinte defăimătoare va acţiona pe viitor mai responsabil, în acord cu conştiinţa sa morală, îşi va imagina consecinţele faptelor pe care le-a făptuit sau este pe cale sa le făptuiască, întrucât i se va lărgi dintr-o dată orizontul cunoaşterii şi va acţiona în modul cel mai potrivit, înscriindu-se în armonia acestei lumi, atât de necesară. 
  
Trebuie să recunoaştem că nu suntem egali decât în faţa lui Dumnezeu. „Unii se nasc mari, alţii cuceresc mărirea, iar altora le e dată de-a gata”, scria William Shakespeare. Există o ierarhie, un sistem de trepte instituit pentru a clasifica oamenii şi lucrurile în lumea noastră pământeană, aşa cum există şi în cea de dincolo de noi. Dar, toţi şi toate trebuie să trăiască în armonie şi ca să existe această armonie, trebuie recunoscută această ierarhie. „Vă îndemn, fraţilor, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca toţi să vorbiţi la fel şi să nu fie dezbinări între voi; ci să fiţi cu totul uniţi în acelaşi cuget şi în aceeaşi înţelegere” (1 Cor. 1:10). 
  
Respectul trebuie acordat oamenilor nu după averile strânse, am mai spus-o cândva, şi nici după puterea dobândită, ci în primul rând pentru calităţile minţii şi cele sufleteşti, destăinuite în scris, întrucât acestea valorează cel mai mult. Un proverb românesc spune: „Omul nu după haine, ci după fapte dobândeşte cinste” şi cuvintele aşternute sunt gândurile materializate, egale faptelor. Iar „Aurul se cunoaşte după culoare, păsările după tril, oamenii după cuvânt...” spunea un ierarh. 
  
Mircea Eliade se întreba ce-i lipseşte omului modern ca să fie om întreg şi credea că „tocmai această intuiţie a ierarhiei, a cosmicizării. Fiecare dintre noi este un mic haos”. 
  
Limbajul scris sau vorbit este singura modalitate de materializare a gândirii noastre şi el trebuie folosit în sensul respectului, al demnităţii omului civilizat. Avem libertatea de opinie deschisă, adică de a exprima public ceea ce simţim şi gândim. Avem libertate, dar trebuie să acceptăm şi nişte limite ale libertăţii, altfel echilibrul social este periclitat. Ne dorim o libertate civilizată, nu haotică.  
  
Între oamenii civilizaţi există minime raporturi de respect reciproc, formule de preţuire, de respect, de decenţă, de bun simţ. În mass-media este din ce în ce mai evidentă această eludare a termenilor decenţi, evitarea intenţionată parcă, a reverenţelor de limbaj. Mă întrebam cândva dacă este făcută pentru a se vedea în ce lume trăim, ca o oglindă a vieţii? Dar nu, m-am convins că este acea „ciupercă” care a crescut neadmis de mult, devenind cancerigenă. Vorbirea stradală nu trebuie adusă în studiourile de televiziune. O cenzură proprie este necesară, din respect pentru semeni, pentru cei superiori, pentru reperele existente; ierarhia trebuie totuşi respectată! Respect şi pentru demnitatea limbii noastre! Altfel există pericolul unei decadenţe morale şi spirituale cu aceste comportamente verbale agresive. 
  
Am scris cândva un articol care mi-a fost refuzat spre publicare. Mă indignase vocabularul folosit de unii manifestanţi. Şi scriam redactorului printre altele: „cuvintele urâte, vocabularul care se foloseşte astăzi, mă dezgustă. Cred că această pretenţie a unui vocabular civilizat nu trebuie s-o avem numai de la cei care scriu, ci şi de la cei care ştiu să-şi strige durerea în stradă, sau în faţa ecranelor”. Articolul era intitulat „Mai mult de atât nu se poate”, dar iată că se poate! S-au putut auzi cuvinte insultătoare, un adevărat linşaj mediatic la adresa unui intelectual de mare valoare al ţării, iubit de foarte mulţi dintre noi. 
  
Scriitorul german Thomas Mann, în cartea sa Muntele vrăjit, scria: „Nu trebuie să li se răpească umaniştilor funcţia de educatori, deoarece numai ei sunt singurii depozitari ai tradiţiei demnităţii şi frumuseţii omului ... ” Şi-atunci când un scriitor, un gânditor slujeşte prin scrierile sale interesele neamului românesc şi al civilizaţiei timpului prezent, nu este un act criminal a-l batjocori, a-i adresa cuvinte defăimătoare? Nu se loveşte în naţia noastră prin defăimarea valorilor intelectuale?  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Uniţi în cuget şi simţiri? / Vavila Popovici : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Vavila Popovici : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Vavila Popovici
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!