Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Proza > Mobil |   


Autor: Vasilica Ilie         Publicat în: Ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016        Toate Articolele Autorului

„Pașii singurătății” sau periplul lui Psyche în căutarea iubitului în visul iubirii eterne
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Volumul de versuri „Pașii singurătății” de Vasilica Ilie, apărut în 2014 la Editura Betta din București, prefațat de sensibilul poet Radu Cârneci, se constituie ca o suită de „triste scrisori de iubire”, după cum mărturisește autoarea în subtitlul cărții. Cartea ni se prezintă ca o luptă cu timpul vieții care prea repede zboară, luând cu el tot mai mult din noi, ca un bastion al rezistenței împotriva indiferenței și neiubirii, împotriva uitării și a morții care ne împresoară de peste tot. Salvarea o speră Vasilica Ilie prin visul mirificei iubiri, a eternei renașteri din genezica puritate a ființei noastre fragile și efemere.  
Volumul dă glas vocii feminității puternice în plină izbucnire a elanurilor primăverii, căutând prin vers și cuvânt mirajul iubirii ca ideal și țintă supremă a împlinirii vieții omului: „este o minune să vezi / cum se naște poezia, iubirea...”/ („Prolog”, p. 9). Din versurile acestui volum se simte tumultul ritmurilor naturii în toate anotimpurile, din care se distinge vibrația spiritului primăvăratic curgând în marele râu-flux al ciclurilor cosmice în care poeta alege să se îmbăieze unde s-a mai îmbăiat, după cum însăși declară: „numai sufletul hrănit cu frumos alege / să meargă în apa în care s-a scăldat cât a trăit.” („Dialog cu moartea”, p. 28).  
În visul continuu al iubirii sublime așteptate o viață, poeta glisează prin caleidoscopicul labirint karmic al universului oniric asumat cu toate riscurile rătăcirii, din care se salvează prin cerul lucidității, lăsând în urmă trapele și capcanele beznei „voinței oarbe”, citind în alfabetul braille, învingând minotaurii ispitelor, în fond învingându-se pe sine: „...conștiința, / mi-a spus să mă trezesc la realitate.../” și apoi „oglinda s-a spart în bucățele și toată vraja a dispărut.” („Ultima întâlnire”, p. 99).  
Într-un amalgam de anotimpuri exterioare și interioare, oscilând între extazul culminant al dorinței pe de o parte, și luciditate, pe de altă parte, Singurătatea noetică caută și se caută mereu într-o „odisee” a iubirii, într-o altă dimensiune, a visului de iubire continuu trăit ca o luptă și fermă rezistență la asaltul trecerii clipelor desfrunzitoare, împotrivire la agresiunea răului și a urâtului cinic și indiferent, a morții infiltrate în noi zi de zi, într-o lume fără iubire. Ridicându-se deasupra vanității și a banalului caduc, poeta levitează într-o lume pură, într-o suprarealitate afectivă imună și perenă, înflorind primăveri în suflet, prin temerară și generoasă iubire: „voi fi singurătatea mea unică” ... „trăind intens lângă moarte și mai ales iubind...” (Elegie pentru o singurătate”, p.49-50).  
Ca însăși Natura-mamă, personificare a feminității eterne, prin nesfârșita sete de iubire, Singurătatea, alter-ego pentru Psyche, apare într-o succesiune de figuri simbolice, fie ca Isis reînviindu-l pe Osiris în elegia „Călărețul fără cap (elegia unui vis)”, fie ca mitica preafrumoasă Psyche răpită de vântul nestăvilit, asemeni iubitei „vântului turbat” din tablourile lui Gustav Klimt. Asemeni unei Preotese a iubirii, Ea apare oficiind în tăcere ceremonialul unui sublim erotism interior nebănuit, în care iubitul și iubita, Yin și Yang, ca forțe primordiale și complementare ale universului, se nasc unul pe celălalt într-o eternă sărbătoare a iubirii: „Aș fi vrut ca întâlnirea să fie o veșnică sărbătoare, / să lăsăm visurile să vorbească în locul nostru, / trupurile să ia forma dorinței și a bucuriei...” („Așteptare”, p. 11).  
Vasilica Ilie trăiește cât i-a mai rămas din „pământescul destin” descifrând misterul iubirii plenare străbătând splendorile vârstelor și ale anotimpurilor: „Primăvara izvorăște din mine / ca dintr-o fântână adâncă /” („Cântec de naștere”, p. 36), exultând în vitalitatea culminantă a verii, dăruindu-se total în pârga roadelor toamnei și reculegându-se în visul pur al iernii. Transpare din aceste versuri imaginea Miresei nuntirii mioritice: „Când va suna miezul nopții, vom dansa valsul iubirii; / vom muri puțin, apoi vom învia în cântecul veșniciei...” (Cântec pentru o dorință”).  
În volumul „Pașii singurătății” Singurătatea se caută și se regăsește dedublată cu iubitul viselor alături, călători prin lumile eterice pentru o iluzorie clipă alături, până ce visul se sfârșește și totul se destramă. Asemeni unei înălțătoare zeități a iubirii, poeta unește în vocea sa interioară atât pe Penelopa cât și pe Nausikaa în visul culminant al erosului universal, al iubirii eterne, precum Goethe afirmă în ultimele două versuri din „Faust”: „Etern femininul / Ne înalță-n tării.” Cititorul, pătrunzând în acest vis mirific, se va descoperi de fapt pe sine în viața de zi cu zi, înfiorat de soarele iubirii și de miracolul vieții sublime și învingătoare.  
Excelsior, Vasilica Ilie!  
 
Raul Constantinescu  
Hațeg, 20 martie, 2016  
 
Referinţă Bibliografică:
„Pașii singurătății” sau periplul lui Psyche în căutarea iubitului în visul iubirii eterne / Vasilica Ilie : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1906, Anul VI, 20 martie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Vasilica Ilie : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Vasilica Ilie
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!