Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
PERSONALITĂȚI ALE LOVIȘTEI 
  
FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI 
  
MITE MĂNEANU 
  
În mijlocul Țării Loviștei, străveche țară românească, înfrățită istoric din primele secole ale mileniului al doilea cu o altă țară românească, ” Terra Zeurini”- Țara Severinulu, se află POSADA. 
  
Interersanta zonă pentru echipa de cercetători din Craiova(Universitate), Drobeta Tr Severin, Rm. Vâlcea, venită în vara anului 2010(2-9 august) să localizeze în Țara Loviștei, mai precis în arealul comunei Perișani și împrejurimi locul celebrei bătălii de la Posada (din 9-12 nov.1330), actul de naștere vitejească al Statului Român Independent, 1 avea să ofere încă de la început, aici în Loviștea, și surpriza de a întâlni un pasionat al istoriei locurilor, Dl. Ing. Nicușor Băbeanu. Acesta este un important proprietar de păduri, pășuni și alte locuri din satul Poiana, comuna Perișani-jud. Vâlcea, deținând și un frumos conac boieresc în zona centrală a satului Poiana și al comunei Perișani, unde s-a retras la proprietatea bunicului și tatălui său din Loviștea, redobândită după 1990, după pensionarea din remarcabila carieră de inginer constructor din București. 
  
Întâlnirea cu Dl. Ing. Nicușor Băbeanu, cel pasionat de istorie, a fost spontană. Datorită poziției sale, a interesului pentru istorie și altruismului său, primarul comunei Perișani, Dl. Sandu Ion, l-a invitat la reuniunea de acomodare dintre membrii echipei de cercetare istorică și susținătorii județeni și locali ai acestui demers științific. Cu acest prilej am aflat că Dl. Nicușor Băbeanu este descendent al remarcabilei familii BĂBEANU din Tr Severin- Mehedinți despre care aveam știre încă din 1972, pe când eram arhivist cercetător la Arhivele Statului din Tr Severin și publicam primele studii și cărți în care membrii familiei BĂBEANU, Tache, Pompiliu ș.a. erau bine evidențiați2 . Astfel, cu această ocazie, am stabilit un contact, întrerupt aproape 50 de ani, între tradiția valoroasă a familiei Băbeanu din Mehedinți și Tr Severin- prima lor matrice și actualii descendenți ai familiei, stabiliți în Loviștea, într-o a doua matrice, respectiv Dl. Nicușor Băbeanu , distinsa sa soție, fiul moștenitor și purtătorul de nume Radu Băbeanu și junele-mlădiță nobilă- nepotul Matei, de patru anișori. 
  
Revenind la cele menționate în debutul acestui capitol, trebuie spus că, așa cum Țara Severinului și Țara Loviștei sunt istoricește strâns legate de momentul istoric românesc providențial care a fost victoria strălucită de la Posada din noiembrie 1330 obținută de Basarab I împotriva oastei Regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, tot așa prin famila Băbeanu, cu ascendenți de marcă în Țara Mehedințiului și Loviștea, începând din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea și până astăzi, cu cele două planuri aparent separate, cel politico-militar și cel genealogic-confirmă un sincronism istoric remarcabil în spațiul românesc. 
  
Indubitabil, rădăcina și originile neramului Băbeanu le descoperim în județul Mehedinți, la Cerneți și Valea Rea (așezare de moșneni situată la nord –est de Strehaia, între Motru și Jiu, însă cu originea probabilă între aromânii de la sud de Dunăre de unde au venit, ca și mulți alții, la jumătatea sec al XVII-lea, cel mai târziu la începutul sec. alXVIII-lea.). Încă înainte de 1794 avem atestat un Drăghici Băbeanu, polcovnic, orânduit de Constantin Moruzi Voievod la 5 august 1794, împreună cu tretilogofătul Gheorghe, să rezolve pricina de judecată dintre logofăt Ioniță Glogoveanu și Nistor Burileanu, pentru părți din hotarele moșiilor Degerați, Prunișor și Ercea, tranzacționate anterior între cei doi. În iunie 1800 cei doi întocmesc cartea de hotărnicie cerută – autentificată de Căimăcămia Craiovei și dau o primă rezolvare a acestui litigiu3 . 
  
Acest meșteșug al agrimensurii, dar și înclinarea spre îndeletniciri ostășești- administrative și poate neguțătorești, au determinat schimbarea statutului social- economic al ramurei Drăghici Băbeanu, cu descendenții acestuia. Drăghici ajunge boiernaș-polcovnic, fiind probabil ieșit din indiviziune, știutor de carte și practicant recunoscut al meșteșugului hotărniciilor. (agrimensura, măsurarea pământurilor, delimitarea trupurilor de moșie după reguli tradiționale și moderne). Această abilitate, moștenită de urmașii săi, a permis acestei ramuri a Băbenilor mehedințeni și gorjeni să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864 proprietari) de moșii, de afaceri și neguțătorii și mai eles ocupanți de dregătorii și funcții în administrația și justiția locală la Cerneți, Tg Jiu, Severin, Baia de Aramă, etc. Între boierii mici ridicați după Revoluția de la 1821, la Gorj sunt menționați Dimitrie Băbeanu, ceauș de aprozi -14 feb. 1824 și Pană Băbeanu, clucer za arie în 1828, tot la Gorj4 . O generație mai târziu se remarcă la Mehedinți,Tache Băbeanu, nepotul polcovnicului Drăghici, care face studii sistematice de drept ajungând avocat și apoi judecător la judecătoriile Baia de Aramă și Tr Severin 5 . Căsătoria acestuia, în 1879, cu Maria Hârgot din Zegujani, fiica boierului Petrache I. Hârgot(nepot al celebrului pitar Drăghiceanu Hârgot, implicat în evenimentele din 1821, 1848 și altele) consolidează poziția social economică a familiei care pe lăngă conacul acesteia de pe partea de moșie de la Zegujani, își stabilește reședința și în Tr Severin6 unde găsește un teren larg de afirmare în viața social-economică, dar și în cea politică care cunoscuse o apreciabilă înviorare în ultimele două decenii ale sec al XIX-lea. Tache Băbeanu aderă la Partidul Liberal, alăturându-se lui Ilariu Izvoranu, omul de încredere al lui I.C.Brătianu7 , reușind să-și creeze o platformă politică solidă, bazată și pe importante acumulări și realizări în plan economic, social și familial. Cele mai importante sunt, după opinia noastră, în sfera familială. Cei trei băieți: Alexandru, Pompiliu și Nicolae, precum și fiicele Jenica și Marieta au făcut cinste familiei, asigurând continuitatea și rolul de lideri în comunitatea severineană și mehedințeană a membrilor acesteia8(vezi și anexa I). Înființarea și conducerea permanentă, în perioada 1899-1948, a Băncii Mehedințiului S.A., una din cele mai importante instituții de credit din această parte a țării9 (vezi anexa II) de către Tache Băbeanu, Pompiliu Băbeanu și alți membri ai familiei, arată temeinicia convingerilor și practicilor liberale adoptate de această familie încă din a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Stau mărturie în acest sens, pe lângă metodele avansate de exploatare a moșiilor deținute în Mehedinți de membrii familiei Băbeanu, încă dinainte de 1900, fondarea și exploatarea modernei Moară Traian din Tr Severin 11 și mai ales concepția economică liberală expusă în 1928 de Pompiliu Băbeanu pe când acesta era prefect al județului Mehedinți, în oficiosul liberal severinean Tribuna 11. Toate acestea îndemnau la aplicarea principiului liberal ”Prin noi înșine”, pornind de la valorificarea resurselor muncii și creativității locale, asigurând astfel creșterea ponderii și importanței acestei zone și a oamenilor săi. Pentru aceasta membrii familiei Băbeanu s-au implicat în manifestări social culturale notabile în Tr Severin și întreg județul . Cel mai dedicat și activ a fost Pompiliu Băbeanu care făcuse studii temeinice la București și Paris, având un larg orizont cultural și științifico- istoriografic astfel că a fost înclinat să susțină cu toate forțele demersurile merelui ctitor cultural severinean Teodor Costescu, pentru ridicarea Palatului Cultural din Tr Severin, dotarea acestuia cu instituții de prestigiu: Biblioteca I.G.Bibicescu (aripa de est a edificiului) Muzeul Dr. C.I.Istrati ( aripa de vest) Universitaea Populară și Cinema Teatru12. Toate acestea, precum și altele(susținerea Liceului ’’Traian’’ pentru dezvoltarea logistică prin construirea Internatului(acum muzeu), a Stadionului ’’C. Angelescu’’, precum și a măsurilor de modernizare și înfrumusețare prilejuite de centenarul orașului Tr Severin, în 1933- împreună cu Ricard Franasovici și alți fruntași liberali-(Monumentul Eroilor, Parcul Rozelor, Gara Tr Severin și complexeul social-culturla-sportiv CFR din partea de vest a orașului), arată deschiderea spre modernitate , cultură și civilizație a acestei familii. Aceleași trăsături pot fi observate și în abordarea fenomenului politic în variantă liberală. Tache Băbeanu înainte de Primul Război Mondial și Pompiliu Băbeanu în perioada interbelică, au făcut parte dintre liderii mehedințeni liberali respectați atât la centru cât și în județ 13. În calitatea lor de conducători ai organizației locale liberale, de senatori și deputați, prefecți sau alte funcții și demnități, aceștia au fost apreciați necondiționat pentru corectitudinea, competența și patriotismul lor neostentativ14. De altfel, tocmai aceste calități au făcut ca unii dintre membrii familiei să se bucure de aspreciere în cercurile liberale din București și alte regiuni ale țării, situație ce a permis înaintașilor actualei ramuri ing. Nicușor Băbeanu (nepotul lui Nicolae T. Băbeanu și strănepot al lui Tache Băbeanu) să dobândească proprietăți funciare în Țara Loviștei-actuala comună Perișani-sat Poiana și să ridice un frumos conac, ocupând o poziție respectabilă în zonă. 
  
NOTE 
  
1. Constantin C.Giurescu, Istoria Românilor, vol.I., Fundația pentru Literatură și Artă’’Regele Carol II’’, București, 1935, p. 347-357; 386-390; Despre această problemă vezi și Constantin Razachevici, Lupta lui Basarab I cu Carol Robert în Banatul de Severin, în Magazin Istoric , serie nouă, XXV, 1991, nr. 4(289)p. 51-54. 
  
2. N. Chipurici, Mite Măneanu, Catalog de documente privind istoria orașului Tr Severin (1833-1944),Tr Severin, 1972, p. 72-75 
  
3. Arhivele Naționale Mehedinți, Colecția de Documente, XXVII/12; Virgiliu Tătaru, Dicționarul personațităților mehedințene, vol I , Editura M.J.M., Craiova, 2006, p. 79 
  
4. Mite Măneanu, Boierii din Oltenia în secolul al XIX-lea, Editura Tipo Radical, Drobeta Tr Severin, 2008, p. 175 
  
5. Lt. Col. I.Spineanu, Familia Hârgot din Baia de Aramă, jud. Mehedinți, Tipog. Luiza I. Niculescu și Ion N. Bojneagu, Tr Severin, 1920, p. 34 ( vezi anexa I) 
  
6. Ibidem. 
  
7. Tudor Rățoi, Partidul Naționalș Liberal în Mehedinți(1875-1947), Editura de Sud, Craiova, 1999, p. 24, 36-37. 
  
8. I. Spineanu, op. cit., p. 34-36 
  
9. C. Pajură, D.T.Giurescu, Istoricul orașului Tr Severin(1833-1933), București, 1933, p. 172-173 
  
10. Tudor Rățoi, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Mehedinți, Monografie, 1865-2000, Editura Prier, Drobeta Tr Severin, 2000, p. 103 
  
11. Ibidem, p. 109-112 
  
12. Mite Măneanu, Un eveniment cultural deosebit :vizita regală din 1928 în Biblioteca I.G.Bibicescu, în Porțile de Fier, Revistă de istorie și cultură, X, nr. 1(16), 2006, p. 26-34; idem, Viața cultural artistică a Mehedințiului în perioada interbelică , în Mehedinți Istorie și Cultură, II, Drobeta Tr Severin 1980, p. 420-423 
  
13. Tudor Rățoi, Partidul Național Liberal în Mehedinți(1875-1947), p. 24-83 
  
14. Ibidem. Vezi și anexele 2-3 ale lucrării 
  
Referinţă Bibliografică:
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1781, Anul V, 16 noiembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!