Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.Carte veche românească din Fondul Cerneți de la Mehedinți de la Muzeul Regiunii Porților de Fier
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
*Carte veche românească din Fondul Cerneți de la Mehedinți de la 
  
Muzeul Regiunii Porților de Fier 
  
Varvara Magdalena Măneanu 
  
Cercetarea fondului de carte de cult, românească veche, aflat azi în grija Episcopiei Severinului și Strehaiei a relevat faptul că acesta nu cuprinde nici un exemplar din tipăriturile de cult, vechi, utilizate în actualele parohii din Șimian, Parohia Cerneți, care includ și Bisericile fostului târg și oraș Cerneți reședință de județ până în 1841. 
  
Considerat de către unii cercetători ‘’cel mai mic oraș al Țării Românești’’ , izvoarele cartografice oficiale din trecut mentionează Cerneţiul între cele 8 oraşe ale Olteniei (harta Stolnicului Cantacuzino ) sau ca”oppidum“între cele şapte târguri oltene (harta lui Schwantz ) . În Cerneți au fost ctitorite și a au existat de-a lungul timpului patru biserici , pe care le găsim și azi. 
  
Un fond de carte veche de cult provenit din acest, areal însă există , iar faptul că acesta nu se află în prezent la depozitul de carte veche de cult al Episcopiei Severinului și Strahaiei se explică prin însăși sbuciumatul și sinuosul istoric al orașului Cerneți. Structura fondului ilustrează avatarurile acestei așezări. Incendii repetate și jafuri ale adalâilor din Insula Ada Kaleh. Conform studiului, Contribuții la cunoașterea patrimoniului de carte românească al bisericilor Cernețiului, aflat în custodia Muzeului Regiunii Porților de Fier, de C. Balaci, V. Șișu și E. Bosoancă, aflăm că o parte din cărțile destinate cultului de la Cerneți se află în custodia instituției menționate. Autorii studiului analizând acest fond de carte denumit în evidențe Fondul Cerneți(FC), arată că “din cele 65 de volume 11 sunt tipărite în secolul XVIII, în intervalul 1731-1795, 17 în intervalul 1804-1836, iar restul 37 în intervalul 1841-1894” . Se observă faptul că de la Biserica Sf. Terime, terminată în 1662 nu s-a păstrat nici o carte. De asemenea, în bisericile din Cerneți cu siguranță au existat mai multe cărți de cult decât cele care formează actualul Fond Cerneți păstrat în custodia Muzeului Regiunii Porților de Fier, dar o bună parte din cărți s-au deteriorat din cauza condițiilor improprii de depozitare în timpul războiului. Autorii articolului mai sus citat arată că sub raport cantitativ cel mai bine reprezentat este centrul tipografic București. Făcând analogie cu situația analizei pentru întreg județul Mehedinți pentru sec. al XVIII-lea considerăm că centrul tipografic dominant și la Cerneți a fost Râmnicul, iar pentru sec al XIX-lea Bucureștiul și Buda , însă majoritastea cărților mai vechi de la Râmnic s-au distrus sau piedut în condițiile amintite . Însăși așezarea geografică vulnerabilă a Cernețiului și faptul că era reședință de județ au cauzat menținerea îndelungată a instabilității politice și militare, ceea ce de asemenea în mare măsură a contribuit la pierderea sau deteriorarea cărților de cult, sau a altor podoabe ale bisericilor din Cerneți. De aceea când se recuperau cărți de cult, ediții mai vechi, prin răscumpărare (de către oameni cu dare de mână, din târguri sau de la negustori ambulanți), dar care ca număr nu erau suficiente pentru săvârșirea cultului, se cumpărau pentru utilizare și facilitarea cultului, altele ediții mai noi pentru a completa necesarul,(vezi tabelul din anexa 4). Așa se explică că aceea cea mai mare parte a cărților din acest fond sunt după 1841 și cele mai multe din centrul tipografic București care devenise mai activ în această perioadă sau alte centre care sunt puțin prezente sau lipsesc pentru secolul al XVIII-lea. Mai mult, cărțile se foloseau de la o biserică la alta, după cum era nevoie, cum reiese și din unele însemnări . 
  
De aceea la o mare parte din cărțile ce constituie Fondul Cerneți nu se mai poate stabili cu precizie lăcașul de cult căruia i-au aparținut s-au utilizat inițial. 
  
Astfel numai în parte putem stabili care cărți s-au utilizat la fiecare din bisericile orașului Cerneți în parte (vezi anexa1). Spre exemplu la biserica Sf Nicolae și Sf. Spiridon care a fost sfințită la 30 septembrie 1794 și în care după împrejmuirea cu zid a funcționat o școală, printre dascălii ei numărându-se Grigore Pleșoianu pe lângă exemplarele de carte de cult românească care se pare că i-au aparținut (Evanghelie, București, 1856(FC13); Ceaslov, București [1854](FC51), mai deținea de asemenea și carte de cult grecească (vezi anexa 1)procurată pentru a fi utilizată și în scop didactic în școala grecească ce se preconiza să funcționeze în incinta bisericii . 
  
Din însemnări s-a putut stabili că Bisericii Adormirea Maicii Domnului(Piatra Albă) au aparținut în jur de zece cărți cu anul de aparaiție între 1760-1856, tipărite cele mai multe la Râmnic, București și una la Blaj( vezi (anexa 2). 
  
Cercetarea acestui fond de carte a relevat faptul că că unele exemplare erau utilizate la săvărțirea cultului la mai multe biserici, ele fiind temporar împrumutate de la o biserică la alta.( vezi anexa 3C). 
  
Cărțile de cult din Fondul Cerneți ( vezi tabelul de mai jos) vechi, care nu se mai utilizau la oficierea cultului, la un moment dat au fost înlocuite cu unele noi și au fost depozitate la Biserica Sf Treime. Acesta este altă cauză pentru care nu se poate preciza cărei biserici a aparținut fiecare carte, neexistând nici o mențiune în acest sens decât procesul verbal de ridicare a tuturor bunurilor de patrimoniu de la Biserica Sf Treime , și depunerea în custodie la Muzeul Regiunii Porților de Fier. 
  
Cercetări mai recente au scos la iveală exemplare de cărți de cult de sfârșitul sec. al XIX-lea și prima jumătate a sec.XX păstrate la Biserica Sf. Nicolae, care nu au fost depozitate la biserica Sf. Treime, fiind probabil în perioada interbelică încă utilizate la cult ele fiind tipărite cu litere latine. 
  
O serie de cărți de cult care nu figurează în Fondul Cerneți, existente la Muzeul Regiunii Porților de Fier, scrise cu litere chirilice este posibil să fi provenit tot de la Cerneți unde au fost utilizate și în scop didactic având în vedere că prima școală a fost la Cerneți, la sf. sec. XVIII în timp ce în orașul Severin prima școală este atestată în anul 1851.( Mai pe lag cu note și anexe vezi Tudor Vladimirescu. 250 de ani, Editura Lumina, Drobeta Tr Severin, 2015, p. 78-89) 
  
Referinţă Bibliografică:
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.Carte veche românească din Fondul Cerneți de la Mehedinți de la Muzeul Regiunii Porților de Fier / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1629, Anul V, 17 iunie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!