Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



Dr. DINICĂ CIOBOTEA/OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU 
  
Dinică Ciobotea 
  
Unele probleme istoriografice secundare ale unui mare eveniment petrecut la marginea de sfârşit a Premodernităţii, cum a fost Revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, au rămas neelucidate ştiinţific nu pentru că ar fi fost nesemnificative faţă de amplitudinea faptelor, ci pentru că multe din ele au intrat în sfera legendelor şi ale repetabilelor aprecieri înscrise de cei mai de seamă istorici ca axiome cărora nu se mai cădea pierdere de timp spre desluşire. 
  
Folosindu-se de „acte autentice, memorii şi martori de încredere”, ultimii fiind supravieţuitori ai evenimentelor sau receptori ai răsunetului acestora prin timp, C. D. Aricescu, cel dintâi mare istoric al Revoluţiei Române din 1821, a înzestrat micile detalii de viaţă ale lui Tudor Vladimirescu cu aproximaţii, incertitudini, nepotriviri care le fac enigmatice. Între mai multe probleme zise controversate, cea care a creat întrebări şi răspunsuri diferite a fost vârsta conducătorului revoluţiei. S-a oficializat anul naşterii lui Tudor Vladimirescu 1780, ceea ce îl făcea prea tânăr pentru apariţia lui viguroasă în societate imediat după 1800. La propoziţia repetată de istorici cum că boierul Ion Glogoveanu a adus la casa lui din Craiova pe Tudor, fiul lui Constantin Ursu din Vladimiri-Gorj şi al Anei/Ioanei (n. Bondoc), pe când acesta avea 10-12 ani, dacă mai adăugăm anii de învăţătură şi slugărie la Lupu condicarul, ar rezulta că primii 20 de ani ai lui Tudor Vladimirescu ar fi acoperiţi cu date suficiente. Numai că la această vârstă fragedă, într-un prim document ce a ajuns până astăzi, din 1 decembrie 1801, Tudor (Theodor) postelnic, deja, cumpărase 10 stânjeni de moşie în hotarul Gârbeştilor din satul Vladimiri-Gorj de la Matei fiul lui Pătru Mândruţ . Nedumerirea creşte dată fiind potenţa materială a lui Tudor Vladimirescu în următorii ani când reuşeşte să-şi creeze o frumoasă avere funciară, ajungând stăpân, mai întâi în satul mamei sale Vladimiri, prin cumpărarea a 12 ½ stânjeni de moşie la 14 martie 1803 de la doi gorjeni care se stabiliseră în satul Gura Poroinii-judeţul Mehedinţi şi peste o altă moşie din apropiere, în hotarul Hubavi, moştenită ca strănepot al lui Gheorghe (frate cu Iova, Costea şi Pătru) . 
  
În toate actele de proprietate asupra acestor trei moşii de pe Gilort, cel care le-a validat a fost „coconul Nicolae Glogoveanu”, paharnic şi ispravnic al judeţului Gorj. Tudor apare doar cu numele de Theodor postelnic, Tudor postelnicul, sau postelnicul Tudoran. 
  
O altă zonă în care Tudor şi-a creat stare materială deosebită a fost, prin anii 1806-1808, în Mehedinţi, cu prioritate la Cerneţi şi pe drumul Glogovei, la Roşiuţa în hotarul Lupoiţa (azi în marginea oraşului Motru) . În documentele din1808 despre pricina dintre Marica Săvoiu polcovniceasă şi moşnenii din Roşiuţa, pe de o parte, şi Tudor, pe de altă parte, pentru 406 stânjeni de moşie din hotarul Lupoiţa, cel din urmă este menţionat cu rangul boieresc de sluger, dar şi cu numele de Vladimirescu comandirul. În anul 1808, precizează documentul, Tudor se găsea la Cerneţi, iar fratele său Papa logofătul la Divanul Craiovei. În anul 1806, Tudor adăuga numele de Vladmirescu , adică cel din Vladimirii Gorjului pentru mehedinţeni. El se dovedise un dur după ce înspăimântase pe munţi cu ocazia pedepsirii unui anume Costandin Băsâca din Brebenari sau a lui Covrea din Cerneţi. 
  
Întrebarea ce se pune este dacă Tudor, la vârsta de 20-28 de ani, socotind anul naşterii 1780, ar fi putut avea atâta putere în societate încât să facă propria-i lege prin părţile vestice ale Ţării Româneşti, să ajungă dintr-un simplu moşnean din Vladimiri mic boier cu rang de postelnic (1801), biv vtori comis! (1806) şi, apoi, sluger, în baza căruia să i se acorde gradul/funcţia de comandir al pandurilor, sau ctitor al bisericii din Prejna (1806-1808), calitate lângă un alt boier Gheorghe Duncea („jipan Gheorghe Duncea”) ?! Orice răspuns ar fi dat nu poate fi lispit de îndoieli. De aceea s-au atribuit lui Tudor fapte care ar întrece măsura firescului uman. Oricât de precoce şi de genial ar fi fost tânărul Tudor din Vladimirii Gorjului, la nivelul dinamicii sociale din primii ani ai secolului al XIX-lea, ascensiunea lui fulminantă către consideraţia prietenului şi colaboratorului său Gheorghe Duncea din Prejna „de prea bunul şi prea înţeleptul sluger Theodor Vladimirescu”, care gânditu-sa să scape Ţara Românească de fanarioţi este greu de acceptat de o minimă logică. 
  
Tot din „memoriul” lui Gheorghe Duncea, apreciat de istoricul Emil Vârtosu ca „cea dintâi istorie a lui Tudor Vladimirescu”, editat în întregime de Rada Davidescu în 1978, mai aflăm despre mama conducătorului Revoluţiei din 1821 că era văduvă cu trei copii, Tudor fiind cel mic, despre şederea copilului Tudor în Prejna timp de şase ani, şi apoi la moşia Glogoveanului de lângă Baia de Aramă şi la Craiova unde a învăţat trei ani „carte boierească” împreună cu fiul boierului Ioniţă Glogoveanu, Nicolae. După terminarea învăţăturii „a ajuns la boieria de Sluger”. Atunci – se pare – că Glogoveanu l-a numit mai mare peste moşiile sale din Baia de Aramă, Glogova şi Filiaşi. Dacă corelăm şi alte date biografice, precum numirea lui Tudor Vladimirescu ca vătaf de plai (1806), călătoriile negustoreşti în Transilvania şi la sud de Dunăre, crearea unei reţele de informatori şi a mai multor zeci de cete de panduri/ haiduci în Mehedinţi, prietenia cu Karagheorghievici (conducătorul răscoalei antiotomane a sârbilor din 1806), putem să credem şi faptul menţionat de Gheorghe Duncea că la 18 ani i-a încolţit lui Tudor Vladimirescu ideea unei răscoale împotriva stăpânirii fanariote în urma „întâlnirilor dese care le făcea cu Horea Albac în târgul Haţegului” . 
  
Toate supoziţiile biografilor lui Tudor Vladimirescu privind naşterea lui în 1780, sau 1775, 1770 (după amintirile verilor săi la întrebările lui C. D. Aricescu) sunt înlăturate de Gheorghe Duncea care menţionează (după spusele fratelui său, călugărul Gherasim) fără echivoc anul 1766 şi locul, satul Vladimiri . În acest fel, vârsta conducătorului Revoluţiei din 1821 era de 55 de ani şi nu de 41 de ani pentru care a potrivit trăsăturile fizice Thedor Aman în tabloul care a fost alăturat operei lui C. D. Aricescu publicată în 1874 la Craiova. Ceea ce ne determină să-l credităm pe Gheorghe Duncea ca cel mai exact biograf al lui Tudor Vladimirescu nu este numai apropierea şi colaborarea prietenească dintre cei doi, dar şi fixarea unei vârste concordante cu poziţia lui Tudor în societate şi în calitatea lui recunoscută de personalitate politică şi militară a vremii sale. La aceste consideraţii privind, pe de o parte, treptele de boierie cu care a fost etichetat Tudor şi, pe de altă parte, reconstituirea vârstei acestuia începând cu anul de naştere 1766, alăturăm opinia noastră despre prezenţa lui Tudor Vladimirescu în tabloul votiv al bisericii Sf. Spiridon din Cerneţi, ctitoria lui Ioan Glogoveanu, marele boier care a avut grija creşterii lui Tudor la curţile sale de la Glogova, Cerneţi şi Craiova, alături de fiul său Nicolae. Biserica cu hramurile Sf. Nicolae şi Sf. Spiridon, începută de boierii Pleşoieni a fost desăvârşită de biv vel logofătul Ion Glogoveanu, fost ispravnic al judeţului Mehedinţi, la 30 septembrie 1794, pe când domnul Ţării Româneşti era Alexandru Constantin Moruzi, iar episcop al Râmnicului Noului Severin Nectarie . 
  
În tabloul votiv aflat în pronaos, de o parte şi de alta a intrării în biserică, sunt portretele ctitorilor: înspre sud „pan Ioan Glogoveanu biv vel logofăt” şi fii săi „pan Teodor vel şetrar sin ego” şi „pan Nicolae brat ego”; înspre nord păniţa Maria Glogoveanca şi fiica ctitorilor Stanca. 
  
Contemplând acest tablou ctitoricesc cu ocazia unui simpozion ştiinţific organizat de primăria oraşului Cerneţi în 2014 cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la ridicarea lăcaşului, în compania istoricului Mite Măneanu şi a scriitorului Florian Copcea , am fost surprins de personajul Teodor vel şetrar aflat între Ioan Glogoveanu şi Nicolae Glogoveanu, în calităţile sale de „sin ego”, adică de fiu al marelui boier ctitor, şi de „brat ego” al lui Nicolae, adică fratele lui Tudor vel şetrar. Cine a fost acest Teodor vel şetrar nu putem preciza cu certitudine. El apare ca fiu al ctitorului, cu toate că toţi istoricii şi genealogiştii au consemnat ca fii ai lui Ioniţă Glogoveanu şi Maria (n. Creţulescu) doar pe Nicolae şi pe Stanca, cea care s-a căsătorit cu paharnicul Gheorghe Bengescu. Noi presupunem că Tudor vel şetrar este Tudor Vladimirescu, copilul adoptat de familia Glogoveanu şi rămas în familie tot timpul, chiar dacă la un moment dat Glogoveanu „cel bătrân” a manifestat reticenţe faţă de el . 
  
În acelaşi timp, portretul înfăţişează un bărbat tânăr apropiat vârstei de 28 de ani, adică pe Tudor născut în 1766. Şi Nicolae Glogoveanu, probabil mai mic ca ani decât Tudor, este un bărbat apt pentru viitoarea lui funcţie de ispravnic al judeţului Gorj când validează actele de cumpărare şi de recuperare de moşii de către Tudor Vladimirescu în 1801-1803 . 
  
Cu Tudor Vladimirescu între membrii familiei, Glogovenii sunt – potrivit istoricului Philippe Ariés, Timpul istoriei, Bucureşti, 1997, p. 58 – „oameni ai familiilor, ai societăţilor restrânse şi înverşunate, ai grupurilor etanşe şi închise în propriul lor trecut, pentru că acest trecut le aparţine şi le întăreşte singularitatea”. O familie de astfel de nobili/boieri cu un trecut apreciabil, dar propriu, moştenea o tradiţie de viaţă, o sumă de relaţii ce se refăcea permanent prin căsătorii şi obiective politice. Prin prezenţa lui Tudor Vladimirescu ca membru de familie, reconsiderăm cu totul implicarea Glogovenilor în evenimentul crucial al Istoriei Româneşti din 1821. În consecinţă, și opinia mai veche despre o încercare de început a Revoluţiei în Craiova , concretizată într-o „mare turburare” petrecută în zona caselor Glogoveanu şi a bisericii Sf. Mina în seara zile de 18 ianuarie 1821, câştigă în veridicitate. 
  
Referinţă Bibliografică:
Dr. DINICĂ CIOBOTEA/OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1614, Anul V, 02 iunie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!