Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



MITE MĂNEANU/ LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Dr. MITE MĂNEANU 
  
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU 
  
Se vor împlini, în curînd, 250 ani de la nașterea lui TUDOR VLADIMIRESCU, eroul OLTENIEI și întregii Țări Românești, ÎNAINTE MERGĂTORUL, CONDUCĂTORUL ȘI MARTIRUL LUPTEI ȘI REVOLUȚIEI din 1821 DE RENAȘTERE NAȚIONALĂ A TUTUROR ROMÂNILOR. 
  
Apariția providențială și evoluția excepțională a acestei personalități, caracterizează de fapt mersul unei lumi-cea românească în general și cea OLTEANĂ în particular. Martor și actor important al acestei perioade, Dionisie Eclesiarhul- oltean de origine–redă în al său Hronograf(1764-1815)1, unele dintre cele mai interesante aspecte ale lumii românești în care se ridică, se maturizează și acționează Tudor Vladimirescu. Nu scapă ochiului și condeiului înzestratului cronicar-observator avizat al epocii sale-nici efectele reformelor lui Constantin Mavrocordat, de la mijlocul sec. XVIII dar nici evenimentele externe majore precum războaiele ruso-otomane și turco-austriece care cuprind tot mai mult în raza lor și Țările Române. Acestea au presupus nu numai mai multe sacrificii, specifice stării de beligeranță ci, mai ales, eforturi și cereri materiale și financiare sporite, solicitate în special de Poarta Otomană care era nevoită la astfel de exigențe pentru a face față competiției cu cele două imperii aflate în ofensivă în zona noastră. La acestea să adăugau problemele economice și umane create de incursiunile de pradă ale pasvantlîilor din Vidin, ale cârjaliilor și adalâilor (ostrovenilor), determinate și de situația politico-militară instabilă2. Desigur lumea olteană a lui Tudor Vladimirescu a fost influențată de aceste evenimente neobișnuite. Boierii încep să-și construiască cule de apărare și siguranță. Între aceștia și Tudor Vladimirescu, ridicat la rang de boierie și vătaf de plai la Cloșani, însă cu reședința la Cerneți, capitala județului Mehedinți, care după 1801, transformă casa (pimnița) de la via sa, de pe dealul Gârdanului, de lângă Cerneți, într-o culă respectabilă. Aceleași evenimente politico-miltare și sociale oferă însă și oportunități afirmării meritocratice a unor elemente înzestrate din stările inferioare (lucrative) ale societății( mai ales dintre țăranii moșneni), dintre care unora , prin slujbe, capacitate și fapte ostășești, ajung să li se recunoască condiția de boiernași și mici boieri, cu avantajele economice și sociale aferente3. Alții devin negustori recunoscuți la Craiova , Cerneți și în alte orașe și târguri din Oltenia. Dintre sutele de exemple care ilustrează această evoluție, remarcabilă este cea a a lui Tudor Vladimirescu, devenit boier –sluger pe această cale și a protecției influentei familii Glogoveanu din care făcea de fapt parte, încă din copilărie. Un caz asemănător, însă din alt registru, este cel al negustorului de origine aromânească suddunăreană Dimitrie Aman tatăl celebrului pictor, recunoscut ca boier în Craiova anului 18174. Toate acestea arată că lumea lui Tudor era în plină mișcare și transformare. 
  
Un semn al acestei evoluții ni-l oferă, surprinzător, un document nou publicat de noi, recent, care arată cum elita politico-socială boierimea ( mare, mijlocie și mică), dar și numeroși fruntași ai comunităților umane din Oltenia(provenind dintre moșneni, boiernași, negustori, comandiri ostășești, ș.a )se întrec în a ctitori, preînoi, zugrăvi, înzestra biserici și mânăstiri, subliniindu-și astfel rolul de lideri în societate – atitudine nouă, modernă și pozitivă. Între ctitori sunt atestați de catagrafia citată, pentru perioada 1760-1822 aproape toți boierii recunoscuți ai Olteniei, precum și peste 800 de fruntași și elemente întreprinzătoare provenind din alte stări și straturi societății5. Între aceștia chiar Tudor Vladimirescu care ridica în 1808, împreună cu unchiul său după tată Gheorghe Duncea, biserica de lemn din Prejna, satul său de origine paternă și ca excepție, haiducul Șandru, cu frații săi care se învrednicește să ctitorească o biserică de lemn în hotarului satului Broscari Mehedinți 6 pe moșia Bisericii Sf. Ilie din Craiova, lîngă drumul de olac care lega în acea perioadă(pînă în 1852)Cernețiul cu Craiova , urcând de la Bistrița, pe prăpăstioasa Valea Hoțului(denumire păstrată până azi)pe platoul Bălăciței tăind-o drept spre capitala Olteniei, zonă prin care haiducise probabil ctitorul bisericii de la Broscari. 
  
Desigur, lumea în care trăia Tudor era circumscrisă predominant Mehedințiului și Olteniei. Aceasta era însă influențată, este adevărat nu în mod esențial, de regimul politic zis fanariot, instaurat după 1716 la București. Dar având în vedere că majoritatea membrilor Sfatului Domnesc și principalele dregătorii ale țării (inclusiv cea de mare ban și mare caimacam al Craiovei (Olteniei)erau ocupate în mare parte de boierii români7 iar funcțiile administrative, judecătorești etc. din Oltenia erau deținute , aproape în totalitate, de boieri olteni,8caracterul românesc al administrației vieții economico-sociale și cultural-spirituale este real și dovedit astfel pentru întreaga perioadă dintre 1716-1821. Accese de nemulțumire față de nedeținerea întregii puteri politice , erau exprimate de mari boieri, precum Ioniță Glogoveanu, despre care ultimele cercetări(din iunie 2013 până acum) întreprinse de profesorul universditar Dinică Ciobotea din Craiova la care au fost martori și înclină spre concluzia că acest mare boier , Ioniță Glogoveanu l-a înfiat încă din pruncie TODOR, l-a educat, format, și ridicat în cariera de boier și dregător ( după o practică uzitată în familiile boierești din Oltenia, când se aflau în criza parentală- vezi cazul Bibescu Știrbei prezentat în lucrările noastre citate la nota 2 ș.a.Astfel că nu este întâmplătoare prezența chipului lui Tudor, vel șetrar , tânăr lângă Nicolae fiul recunoscut al lui Ioniță Glogoveanu, ctitorul principal al Bisericii Sf. Nicolae, Sf. Spiridon din Cerneți în galeria ctitorilor din pronaosul(peretele de vest)al acestei biserici, descoperire la care am participat alături de Dl. Dinică Ciobotea, în zona de 15 iunie 2014, când participam la Simpozionul Tudor Vladimirescu- Cerneți prilej cu care am identificat , ne-am convins și am fotografiat prima dată chipul necunoscut al lui Tudor ( poate primul)din 1794.9 
  
De asemenea, Gr. Brâncoveanu, Iordache și Nicolae Golescu, Barbu Văcărescu ș.a. erau cunoscute lui Tudor și multora din lumea și anturajul său, influențându-le modul de gândire și acțiune. La toate acestea se adaugă exigența financiară și obligațiile economice generale care erau puse de autorități asupra tuturor stărilor și categoriilor sociale și profesionale(inclusiv a boierilor,mânăstirilor) erau ridicate(poate mai mari), ca în timpul lui Constantin Brâncoveanu, însă experiența dobândită în cei 25 ani ai Domniei Brâncoveanu10u permis boierimii din Oltenia (profitând de vechea și reala autonomie)să facă față situației printr-o mai bună și aplicată utilizare a marilor resurse umane și materiale ale acestei bogate(în acea perioadă!) provincii istorice. 
  
Iată, deci, ce fenomene catalizau Lumea lui Tudor din Oltenia ultimei jumătăți a secolului al XVIII-lea și primelor decenii ale secolului următor. De aceea, portretul pe care pe care îl face viitorului conducător al Revoluției din 1821 revoluționarul pașoptist-unionist Emanoil Chinezu(pe baza relatărilor unui contemporan din Cerneți, care a asistat la unele dintre vizitele lui Tudor în orașul de reședință al Mehedințiului, prin 1818-1819, probabil, unde acesta avea importante interese și relații personale economice, dar și administrative cu isprăvnicatul județului), ni-l descriu drept un Tudor preocupat, chiar întunecat la față, vigilent, înarmat, urmat de un om de încredere, de asemenea înarmat, un Tudor conștient de poziția sa în societate dar și de pericolele și riscurile inerente acestei situații11Cămașa morții era deja îmbrăcată și el simțea de aceasta cu mult înainte de revoluție. După cum se vede, vremurile erau tulburi, complicate, însă oamenii erau în măsură să le înfrunte. Cu atât mai mult cei din elita boierească sau unii dintre fruntașii și întreprinzătorii proveniți din celelalte stări sociale, așa cum s-a văzut la Revoluția din 1821, precum și în deceniile următoare. 
  
TUDOR VLADIMIRESCU a dat, prin FAPTA și MARTIRIUL său, o deschidere necesară unei NOI LUMI al cărei purtător de profunde și uneori neînțelese aspirații a fost în toată viața sa. 
  
NOTE 
  
1. Ediție realizată de Dumitru Bălașa și Nicolae Stoicescu și publicată de Editura Academiei, București, 1997 
  
2. Ibidem, p. 50-125. Această situație complicată este tratată cu destulă subiectivitate(aceasta își avea și își mai are originea în lucrările pamfletare antiotomane și antiboierești ale pașoptiștilor) și necorelarea cu alte aspecte ale evoluției societății românești, care nu stagnează ci progresează chiar în lucrările generale precum cea a lui Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor , vol III, partea I, București, 1942, p. 305-336, dar și în altele, ulterioare, inclusiv în actualul tratat de Istoria Românilor (mai ales vol. VI) 
  
3. Mite Măneanu, Boierimea din Oltenia în perioada 1821-1864, Editura MJM, Craiova, 2005, p. 59-65; Idem, Boierii din Oltenia secolului XIX , Editura TipoRadical, Drobeta Tr Severin, 2008, p. 173-225; Idem,Repere istorice și culturale în Oltenia epocii moderne, Editura MJM, Craiova , 2008, p. 116-122; Idem, Oltenia de la medieval la modernitate, Editura MJM, Craiova, 2009, p. 278-281; Idem, Tudor Vladimirescu: ascendența paternă, devernirea socială și atitudinea față de evoluțiile și evenimentele din epoca sa, în Tudor Vladimirescu, (ed. Florian Copcea), Editura Lumina, Tr Severin, 2014, p. 11-21; Ibidem în Porțile de Fier, IX, nr. 1(15), 2005, p.1-5; Porțile de Fier, XIII, nr. 19, 2011, p.1-6 
  
4. Mite Măneanu, Boierimea din Oltenia, p. 65 
  
5. Mite Măneanu, VarvaraMagdalena Măneanu, Contribuții istorice și culturale privind Oltenia modernă, Editura Damira, Drobeta Tr Severin, 2014, p. 103-136 
  
6. Ibidem, p. 109-113 
  
7. Tânărul cercetător craiovean Luchian Gherghe a consacrat recent o lucrare specială revoluționarului unionist Emanoil Chinezu incluzînd și ineresantele amintiri culese de la înaintașii săi, trăitori în Cerneți, în vremea lui Tudor Vladimirescu 
  
8. Teodora Rădulescu, Sfatul Domnesc și alți mari dregători ai Țării Românești în secolul al XVIII-lea. Liste cronologice și curssu honorum, în Revista Arhivelor, an XLIX, vol.. XXXIV, nr. 1, p. 107-131; nr. 2, p. 292-324; nr.3, p. 441-470; nr. 4,p. 659-671. 
  
9. Mite Măneanu, Boierimea din Oltenia în epoca lui Constantin Brâncoveanu, în vol. Sfântul Constantin Brâncoveanu, ocrotitorul Episcopiei Slatinei și Romanațiului, II, Domnia, Editura Episcopiei Slatina și Romanaților, Slatina, 2014, p. 615-653; Idem , în Porțile de Fier, an XIV, nr. 20, 2014, p.5-12 
  
10. Ne bucură emulația creatoare declanșată de această descoperire și comunicată în chiar ziua întâmplării ei în timpul lucrările Simpozionului Tudor Vladimirescu-Cerneți din iunie 2014 de către prof univ. Dr. Dinică Ciobotea și cionfirmată de noi (M.M.), în fața unui public avizat și interesat. . Dl prof. Dr. Florian Copcea, împreună cu primarul comunei Șimian, și preotul paroh al Bisericii Sf. Nicolea și Sf. Spiridon din Cerneți au îmbrățișat și promovat această extraordinară descoperire și ipoteză a Dlui.prof. Univ. Dinică Ciobotea (vezi Florian Copcea, Peregrin prin Țara Severinului, Editura și Tipog. Stef, Drobeta Tr Severin, 2015, p.87-88) la care am fost martor și în continuare susținător(vezi articolul următor) 
  
11. Ibidem, Contribuții ist., p. 43-56 
  
Referinţă Bibliografică:
MITE MĂNEANU/ LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1610, Anul V, 29 mai 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!