Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU 
  
COLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI 
  
Analiza structurii colecției de cămăși femeiești fără poale(ciupage) provenite din partea de sud a județului Mehedinți și păstrate la Muzeul Regiunii Porților de Fier evidențiază același dezechilibrul(întâlnit și în cazul reprezentării celorlalte zone ale Mehedințiului), între numărul de artefacte din anumite așezări și reprezentarea subzonei. Din unele există mai multe exemplare(dar nu suficiente), iar din altele nu există nici o piesă martor în colecțiile muzeului, ceea ce îngreunează tragerea unor concluzii definitive. 
  
Trecând în revistă cămășile femeiești fără poale din subzonele: Plaiul Cloșani, Clisura Dunării, Subzona Centrală și de Sud remarcăm că această piesă de port femeiesc, cămașa încrețită în jurul gâtului(tipul carpatic), în variata cu mâneca tripartită(tipul inițial, cel arhaic apărut ca urmare al unor necesități impuse de croi, când încrețul avea rol funcțional în primul rând) este prezentă în toate aceste subzone etnografie,( avem în vedere artefactele din colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier), însă ca pondere în mod diferit, de la subzonă la alta. În Plaiul Cloșani și Subzona Centrală cămașa încrețită în jurul gâtului, cu mâneca de tip tradițional, largă la capăt, tripartită, cu încreț brodat în punctul pe dos este prezentă mai mult și coexistă cu cămașa cu mâneca dintr-una, în tablă, cu râuri, nisipită(năsipită) sau rânduri sabiate. În Clisura Dunării, cămășile în general sunt strânse la mânecă, terminate cu pumnași, fodori, mâneca tripartită dacă există se abate de la modelul tradițional în sensul că încrețul este realizat într-un alt fel de broderie(decât cea în punctul pe dos, și de culoare albă, crem sau cânepie). Întâlnim și mâneca dintr-una, în tablă, cu râuri, rânduri sabiate, ciurată sau cu umeraș. Pentru numărul redus de piese se observă o diversitate semnificativă a modului cum este tratat decorul pe cămășile din Clisura Dunării, cele mai numeroase exemplare fiind cele monocrome-albe cu decor ciurat(broderie de culoare albă pe fire trase), dar găsim și cămașa tip poncio, cămașa cu decor ales în război cu mâneca în tablă, sau cu umeraș, largă la capăt, cu mîneca tripartită, cu rânduleț pe lângă altiță. 
  
Pentru Subzona de Sud se observă multitudinea variantelor (comparativ cu numărul relativ mic de artefacte existente în colecția muzeului) în modul de tratare și alegere a decorului( vezi Anexa 1- catalogul pieselor). Astfel întâlnim câteva cămăși cu mâneca tripartită similară tipului arhaic(vezi planșa1) întâlnit și în Plaiul Cloșani sau Zona Centrală, cu altiță separată-îngrădită(P1400), cu umeraș( P216, P2516, P220, P1137, P1227), cu umeraș și râuri pe braț(P1567, P221), cu râuri pe mânecă (P1567, P221), sau cămăși cu mâneca în tablă( P239, P2558). 
  
Cămășile sunt lucrate din pânză de casă,(cu margine sau vărguțe P1127, P220, P216, P2585, P2633, P2728), industrială, marchizet, nansuc(P2635, P1299, P2582, P1258) care urmează modelul arhaic de compoziție tripartită a mânecii, dar care aplică o serie de inovații în ceea ce privește cromatica sau elementele decorative. Spre exemplu, în multe cazuri se renunță la broderia specifică încrețului(punctul pe dos), la culoare(culoarea cânepie, galben pal, crem) și dimensiune(5-8cm): P1153, brodat peste fire, foarte îngust ; P2633, îngust, bicolor ; P2635, verde ; P1127, îngust policrom ; P2516, îngust, albastru ; P2585 foarte lat, rânduri sabiate de romburi de culoare mov, brodate peste fire ; P2765 grena. 
  
Gura cămășilor se închide într-o parte sau pe mijloc cu nasture în proporție destul de mare:10 cămăși (față de ce cămășile din Plaiul Cloșani, Zona Centrală) care se închid cu șnurulețe), cu șnurulețe sau unele au gura largă de se îmbracă “pe cap“ (P220, P1567, 236, P1133, P2765). La cele mai multe gura cămășii se termină cu bentiță, brodată (ca majoritatea acestui tip de piese din Mehedinți), dar există și cămăși la care increțitura de la gât este susținută de un fir de ață-berezău (P2585), peste care se aplică prin coasere un șnur colorat sau o panglică (P2728). 
  
Există mai multe cămăși unicat, am putea spune, din punct de vedere al realizării decorului, printr-o combinație personală de elemente decorative, realizată de fiecăre dintre femeile care au confecționat aceste piese de port, (P2765) cu elemente geometrice asociate cu elemete florale geometrizate; P2601, P2634-elemente geometrice, combinate cu motive vegetale și florale liber desenate ; P2582 elemente geometrice combinate cu motive florale involte. O cămașă de la Dobra (P2632) se detașează ca originalitate prin combinația de motive geometrice (cercuri care se intersectează), florale și zoomorfe-fluturele , ce fornează un decor în tablă pe altiță și brațul mânecii, iar o altă cămașă prin decorul în tablă, format de elemente decorative mărunte- motiv zoomorf-melcul (este un simbol lunar universal, indicand renasterea periodica), pe mânecă și piept. (P239, Petra). 
  
Există trei exemplare care au mâneca strânsă pe șnur la capăt(P1153, P236, P 2585, P2586), o cămasă se termină cu manșetă (P2511), variantă apărută sub influența bluzei orășenești, iar o cămașă are mâneca ușor strânsă de feston(o soluție găsită de cea care a confecționat această piesă de port). În Plaiul Cloșani există 4 exemplare de cămăși cu mâneca strânsă la capăt și cu pumnaș, provenite din arealul Baia de Aramă sub influența cămășii ungurenești. 
  
Dacă în Clisura Dunării, în general mâneca se termină cu cipcă, exemplarele asemănătoare provenite din Zona de Sud (aflate în colecțiile muzeului) sunt doar două, în timp ce nouă se termină cu feston, iar cele mai multe sunt cu tiv simplu. 
  
Din punct de vedere cromatic cele mai multe cămăși sunt policrome,(P2601, P221, P2600, P2634, P2635), uneori predominând o anumită nuanță(P1127, P2586)roșu, P216-negru, P2582-negru,galben, P1258-grena, P2516-crem, P2632-maro). Altele sunt monocrome: grena(P220, P1272, P2633), maro(P2566, P239), mov(P2585), roșu(P2511), negru(la cămășile cu mâneca cu încreț, doar acesta este colorat,P225, P2599, P1137, P1277, P1567, P236, P1133), albastru( P1299, P1400, P1153, 2765). În ceea ce privește culoarea albastră a decorului revenim asupra precizării făcute la începutul cercetării noastre asupra ciupagului din Mehedinți. Rămânem la părea că albastrul utilizat la piesele de port popular nu este caracteristică generală a costumului femeiesc mehedințean, dar credem că a fost o culoare la modă la un moment dat(probabil la începutul secolului XX, până către jumătatea secolului) iar cele mai multe astfel de exemplare, aflate în colecțiile muzeului, s-au păstrat din Zona de Sud, de câmpie. 
  
Între piesele din zona de Sud, nu găsim ciupagul cu mâneca ciurată-tip răspândit în Clisura Dunării, sau cu broderie de culoare albă peste fire. Găsim însă două piese(donațieP. 2729, P2730), ca aspect aducând cu ciupagul din Banatul de munte (așa cu era el confecționat din anii 1970-1980, din pânză de nailon, alb, ) cu broderie cu fir metalic, compoziție decorativă în tablă de motive vegetale-florale, liber desenate, mâneca cu pumnaș, influențe primite pe calea traficului fluvial, sau ca efect al circulației populației cu ocazia șantierului de la Hidrocentralele Porțile de Fier I- și II, sau în alte centre industriale din Banat, Călan, Reșița, Hunedoara, etc. 
  
În funcție de amploarea și complexitatea decorului la altiță, pe brațul mânecii, de realizarea decorului cu mărgeluțe policrome, paiete( 12 exemplare) putem concluziona că majoritatea artefactelor păstrate în colecția muzeului au făcut parte din ansambluri vestimentare de sărbătoare. De altfel acest fapt explică că aceste piese de port femeiesc s-au păstrat în stare bună și au putut fi identificate în teren și achiziționate în campaniile din a doua jumătate a sec XX. 
  
Materialul avut la dispoziție ne permite să concluzionăm în această fază a cercetării că în Subzona de Sud a Mehedințiului ciupagul, chiar dacă și-a pierdut din amploarea croiului inițial, a păstrat tradiția decorului tripartit pe mânecă, cu altiță separată sau nu, mâneca cu umeraș, cu râuri, cu rânduri sabiate, terminarea gurii cămășii cu bentiță sau cu berezău. Aceste caracteristici, comune pentru cămașa de tip carpatic, fără poale, de Mehedinți, asociate la decorul din elemente geometrice, vegetale, florale, zoomorfe, ingenios și novator combinate între ele, conferă fiecărei piese statutul de unicat. 
  
Referinţă Bibliografică:
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1477, Anul V, 16 ianuarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!