Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



MIHAIELA PĂTRĂȘCUȚĂ/INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN 
  
(prima jumătate a sec XX) 
  
Mihaela Pătrășcuță 
  
Primul Război Mondial a transformat în totalitate viața românilor, care după acest eveniment devine mai complexă și diferențiată în funcție de mediul de locuire(urban sau rural), starea materială, mentalitate. Societatea pendula între tradiționalism și modernitate. Tradiționalismul a dominat mediul rural, însă la oraș modernismul câștigă teren. 
  
Din cele trei comune urbane, cea mai dezvoltată era Severinul, reședință de județ din 1833, centrul vieții social-politice și culturale. Orașul modern înființat în urma Tratatului de la Adrianopol, din rațiuni de ordin economic, ca port dunărean, (dar care s-a populat către 1836), iar ca reședință a funcționat doar teoretic și formal. Este unul din orașele cu plan prestabilit, evident aspect de europenism. Pentru a asigura cât mai grabnic statutul de reședință de județ a Severinului, autoritățile au luat mai multe măsuri printre care: înființarea Judecătoriei Mehedinți și mutarea acesteia de la Cerneți la Severin, 1841;s-a construit clădirea primăriei, o școală; s-a acordat străinilor dreptul de a cumpăra pământ în noul oraș. Până să ajungă cu adevărat centru al vieții social politice Severinul a trebuit să rezolve alimentarea cu apă care a fost terminată și dată în folosință în 1913 și iluminatul public care s-a făcut până în 1907 cu lumânări și felinare aduse de la Craiova. 
  
Toate acestea au făcut ca din 1833 până la 1933 când s-a sărbătorit cu mare fast centenarul orașului, Severinul să fie cea mai populată așezare din județ. Conform recensământului din 1930 Severinul număra 21 107 de locuitori. În ceea ce privește structura etnică majoritatea erau români cu o populație de 15 198 locuitori, maghiari (300 de locuitori), germani(859), ruși (92 locuitori), sârbi, croați, sloveni(557 locuitori), polonezi (13 locuitori, evrei(396 locuitori), greci (164 locutori), albanezi (19 lucuitori), armeni(14 locuitori)turci(446 locuitori), țigani(3718 locuitori), bulgari(107 locuitori), cehi (118 locuitori), alte neamuri(196 persoane) . 
  
După cum arată și cifrele cea mai importantă minoritate din punct de vedere numeric era cea a țiganilor(rromilor, care ocupau o poziție marginală în societate fiind găsiți ca locuitori ai suburbiei, urmați de germani și evrei. Nu însă cifrele contează ci faptul că un județ de graniță beneficia de o asemenea configurație mozaic cee ce reprezenta un vector important pentru dinamica socială. Germanii și evreii erau concentrați în Severin.Primii într-un cartier aparte denumit”Cartierul nemțesc’’ s-au stabilit pe meleagurile noastre după Războiul Crimeei, când Oltenia a fost stăpânită și administrată o perioadă de austrieci. Când austriecii s-au retras au lăsat în urmă adevărate enclave precum cea de la Severin, care a patronat Societatea de Navigație pe Dunăre, a înființat Șantierul Naval, Fabrica de Bere, se ocupau cu prelucrarea cărnii, ș.a. Evreii s-au stabilit în Severin mai ales după Marea Unire, 1918. Doar câteva familii erau mai demult stabilite. Ei erau mai ales angrosiști de ceareale.Turcii proveneau de pe cunoscuta insulă Ada Kaleh plecați de acolo mai ales din rațiuni economice, s-au ocupat cu producerea zaharicalelor sau lucrau ca muncitori în întreprinderile care se înființau treptat în noul oraș.(va urma). 
  
Referinţă Bibliografică:
MIHAIELA PĂTRĂȘCUȚĂ/INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1425, Anul IV, 25 noiembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!