Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



Varvara Magdalena Maneanu, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI 
  
Varvara Magdalena Măneanu 
  
Epoca domniei lui Constantin Brâncoveanu, este considerată ca a fost una de înflorire a tuturor artelor şi a răspândirea slovei tipărite orientată spre laicizare şi preocuparea pentru tipărirea cărţii bisericeşti în limba română. Pentru aceasta ea prezintă şi azi un punct de atracţie pentru cercetarea istoriei culturii în context naţional sau mai larg european.  
  
În judeţul Mehedinţi există un număr considerabil de cărţi religioase păstrate în colecţii şi instituţii, artefacte de care ne-am ocupat de-al lungul timpului, noi sau alţi cercetători .  
  
În urma cercetărilor întreprinse, o primă observaţie care se desprinde este că deşi în perioada domnitorului Constantin Brâncoveanu s-a tipărit un număr împortant de titluri (90 , după alţi autori 118 ). La Biblioteca Naţională a României se păstrează spre exemplu numai 35 de titluri.  
  
Lucrarea Cartea Veche Bisericească din Banat menţionează existenţa unui număr de 42 de cărţi, între care 5 exemplare ale Bibliei tipărite la 1688 la Bucureşti , lucrare monumentală reprezentând simbolic efortul colectiv unitar a culturii naţionale, monument al edificiului dezvoltării limbii literare române.  
  
Destul de numeroasa prezenţă a tipăriturilor din vremea lui Constantin Brâncoveanu în Banat, amintită în lucrarea menţionată, subliniază ideea relevată şi de bine documentatul studiul Răspândirea tipăriturilor brâncoveneşti, de Dinică Ciobotea şi Aurelia Florescu, în care se arată că : Marea densitate a cărţilor brâncoveneşti în Transilvania şi Moldova de nord(Banat, n.a), incomparabilă cu chiar zonele centrelor tipografice din Ţara Românească, dezvăluie categoric direcţiile, obiectivele politicii domnitorului Constantin Brâncoveanu de apărare a integrităţii statelor româneşti şi consolidare a unităţii spirituale, culturale a românilor. Această largă răspândire a cărţii brâncoveneti în Transilvania şi Moldova a stimulat procesul de formare a conştiinţei naşionale( ... .).  
  
Din această perspectivă se observă aceeaşi situaţie şi în ceea ce priveşte ponderea cărţii din această perioadă, păstrată la Depozitul Episcopal al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, adică- frecvenţa redusă a cărţii care a ajuns în Mehedinţi din necesitatea impusă de săvârşirea cultului. Aceasta este extrem de redusă: patru exemplare, dintre care un singur exemplar din judeţul Mehedinţi de la Oreviţa Mare, celelalte trei exemplare provin din comunităţi care la vremea utilizării se aflau în Banat, parte a Imperiului Habsburgic.  
  
Un număr mai mare de cărţi din această perioadă(23), actualmente se află în fondul de carte veche al Bibliotecii I.G.Bibicescu, din Drobeta Tr Severin. Aceasta a ajuns în Tr Severin, în perioada interbelică cu ocazia înfiinţării Bibliotecii I.G.Bibicescu - conjunctură favorabilă pentru comunitatea mehedinţeană. Acest fond a fost format din raţiuni ale valorii bibliofile, documentare ale cărţilor. Ele provin din mai multe surse de la care s-a achiziţionat carte veche de către Banca Naţională a Românie, în vederea tezaurizării, precum cele din care s-a constituit Fondul Manu , ş.a., din o parte din cărţile vechi care au existat în fondul Muzeului Dr. C.I.Istrati din Severinul interbelic ş.a.  
  
De asemenea, patru exemplare şi află în fondul de carte veche a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, provenind tot din cărţile destinate practicării cultului, ajunse accidental la diferiţi particulari şi donate ulterior Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, sau din fondul fostului Muzeu Dr.C.I.Istrati , iar un exemplar se află la Mânăstirea Gura Motrului, care a fost înzestrată cu odoare şi cărţi de către Constantin Brâncoveanu . 
  
Analizând însemnările de pe cărţi se poate vedea parcursul în spaţiu şi timp al acestor preţioase exemplare care, ajunse până în zilele noastre, reprezintă un patrimoniu inestimabil de spiritualitate românească(vezi anexa I) aflat în Mehedinţi. Cărţile provin din locuri mai îndepărtate sau mai apropiate de locul unde se află în prezent: Mănăstirea de la Obârşia Ialomiţii, Mitropila Bucureşti, Biserica Scaonilor din Bucureşti, Biserica Săpunarilor, Bucureşti, Mănăstirea Bisericani, Neamţ, Biserica Bozinceani, Boto;ani Biserica Purceleşti, Stolojani, Gorj, Schitul Cernica, Biserica Mânăstirii Brădiceşti, Cărbuneşti- Gorj, Biserica Sf. Gheorghe Nou, Bucureşti, ctiotoria lui Constantin Brâncoveasnu. Ele au fost cumpărate şi donate bisericilor de către oameni cu dare de mână sau înalt nivel de cultură cum reiese din însemnări: Constantin şi Maria Brâncoveanu , Stolnicul Constantin Cantacuzino , Dumitru Grecescu , Matei Bazavan , sau diferiţi preoţi sau doritori de a înzestra bisericile, precum Necula ceauş Bozinceanu, Schimonahii, Gherasim şi Mihail, Popa Anghel , ş.a. 
  
Cele mai multe exemplare de carte din epoca lui Constantin Brâncoveanu păstrate în Mehedinţi sunt tipărite la Buzău, apoi ca pondere urmează centrele tipografice Bucureşti, Snagov, Râmnic.( vazi anexa 1) 
  
În rândul acestora un loc aparte îl ocupă cărţile tipărite la Buzău, în special seria Mineelor, tipărite la 1698 de însuşi mitropolitul Mitrofan. Acesta a fost cunoscut ca o parsonalitate erudită, complexă de o bogăţie spirituală remarcabilă, care a inţiat tipărirea cărţilor de cult în limba română îndemnând şi lămurind în predoslovii: tipărirea învăţăturilor româneşte pentru înţelegerea tuturor . Calităţile şi trăsăturile spirituale nu sunt atestate numai de prezenţa numelui Mitropolitului Mitrofan pe fila de titlu a cărţilor tipărite de acesta, ci mai ales de cum s-a preocupat de îngrijirea tipăriturii, prin includerea colofonului măiestrit formulat: “Întru Hristos iubiţi fraţi, Sfinţiile Voastre, prea sfinţi arhierei şi sfinţiile voastre precum şi egumeni, preoţi, er(o)monahi( ... .)monahi şi clirici, mireni şi toate mădularele acestei biserici care, mânecaţi şi prevegheaţi la sfintele şi dumnezeeştile ( ... .) De la bunul Dumnezeu care în Sfânta Troiţă e Prea Slăvit, rugăm sfinţiilor Voastre şi tuturor milă, pace, viaţă înfrumuseţată de toate roadele sufleteşti să Vă dăruiască(că noi)cu umilinţă freţilor Vă rugăm, ştiinţă făcându-vă: că la acest Dumnezeiesc lucru, fiind noi ostenitori cu meşteşugul tipografiei( ... .)lunecături vom fi făcut, unele pentru asemănările slovelor(ce) nu prea fac osebire uneler de altele, cum a de către l , ( ... .) de către B , N de către H, E de către E şi altele , carele pentru graba cetirii la prube(probe, corecturi, n.a)căci acest lucru s-au lucrat cu sârguire. Altele pentru supărarea nopţii, că şi noapteab am făcut în unele vremi în loc de zi. Altele pentru multa osteneală fiin (...)firea îngreunată (obosită)nu le vom fi prins veste (nu le-am observat), ce le vom fi trecut iar sfinţiile voastrev aceste lucruri nu le defăimaţi ci cu inima bună(....) le îndreptaţi, iar că am greşit şi noi oameni pământeni(...)asemenea pătimaşi, cuprinşi de slăbiciunea firii, care nu lasă un om a rămâne fără greşală, că prea când am putut cu nevoi am lucrat. Ce Vă rugăm fraţilor ertaţi că şi voi să dobândiţi ertăciune de la puternicul Dumnezeu al căruia dar şi milă şi noi îl rugăm să fie cu voi. Amin. Al sfinţiilor voastre plecat rugătoriu Mitrofan Episcopul Buzăului”. 
  
De asemenea tot la sfârşitul cărţilor Tipograful Mitrofan cu o deosebită meticulozitate redă caracterele literelor, semnelor tipografice utilizate (de la 20 la 53 de semne) în procesul de realizare a cărţilor sfinte:  
  
Sfârşitul lunii martie. Slovele azbukilor arată duernele tratajilor : 
  
fac de toţi 25 
  
Domnului IS-HS laudă, căruia l-au ajutat în Episcopia Buzăului 
  
Anii de la întruparea lui Hristos 1698 
  
Una din caracteristicile a tipăriturilor din această perioadă este prezenţa diversificată a stemei Ţării Româneşti, pe verso paginei de titlu, care arată preocuparea de a reda o imagine a stemei cât mai sintetică, evocatoare şi estetică (vezi planşa 1), însoţită de versuri insufleţitoare precum: Stihuri politice asupra stemei Prealuminatului Slăvitului şi Blagoslovitului Io Konstantin B.Basarab Voievod: Semn starşnic şi armă la războiu prea tare / Din ceriu fu arătat(ă ) o minune mare / O cruce de stele pre ceriu însemnată/Marelui Konstantin Isus îi arată/Cu slove împreună scrise râmleneşte :/Pe toţi vrăjmaşii tăi tu să-i biruieşti/Acum şi corbul încă o arată /Domnului Konstantin într-această dată/Dându-i lui putere cu nădejde bună/Ca să stăpânească că-i de viţă bună. 
  
Numărul relativ restrâns de tipărituri din epoca lui Brâncoveanu, promotor al mecenatului domnesc , păstrate până azi , ce ilustrează începuturile perfecţionării esteticii cărţii, a pedagogiei sociale desprinse din conţinutul versurilor politice la stemă, din prefeţe sau colofon, nu face decât să sporească valoarea bibliofilă a acestora, iar valoarea documentară să deschidă noi orizonturi de cercetare specialiştilor. 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Varvara Magdalena Maneanu, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1326, Anul IV, 18 august 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!