Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



Dr.Mite Măneanu.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) 
  
Dr. Mite Măneanu 
  
Importanţa personalităţii şi dominiei lui Constantin Brâncoveanu este bine reliefată în conştiinţa românilor din trecut şi de azi, datorită înfăptuirilor deosebite din domeniile cultural-spiritual, al politicii externe al stabilităţii şi duratei de peste un sfert de veac al domniei şi mai ales prin sfârşitul martiric suferit acum trei veacuri, în 15 august 1714 la Istambul, de Marele Domn, cei patru fii ai săi şi sfetnicul Ianache Văcărescu, împrejurare grozavă care a impresionat Europa civilizată. Istoricii români, în frunte cu Nicolae Iorga , au abordat cele mai multe dintre aspectele vieţii şi domniei lui Constantin Brâncoveanu, însă concluziile şi interpretările la care s-a ajuns nu sunt întru totul satisfăcătoare. O astfel de problemă, tratată neconvingător, este aceea a evoluţiei şi transformării clasei politice–boierimea înainte şi în timpul lui Constantin Brîncoveanu mai ales că rolul acesteia în succesul domniei Brâncoveanu a fost esenţia, însă neevidenţiat corespunzător, problematica respectivă fiind ocolită, evitată, estompată, de majoritatea istoricilor din trecut şi de azi. In ce ne priveşte am abordat chestiunea boierimii pentru Oltenia sec. XIX , identificând rădăcinile, evoluţia şi transformările multor familii boiereşti, începând din a doua jumătate a sec. XVII, precum şi din timpul lui Constantin Brâncoveanu. Pentru Oltenia, acest demers (metoda regresivă)ne-a fost facilitat şi de redescopăerirea şi punerea în circuit ştiinţific al unui document istoric deosebit de valoros “Lista marilor familii boiereşti Oltene din noiembrie 1719”, alcătuită de autorităţile austriece de ocupaţie , pe baza documentelor şi dovezilor prezentate de familiile boiereşti interesate care trebuiau să îşi ateste existenţa a trei generaţii de boieri, cu ranguri şi dregătorii recunoscute. Evident, toate cele 74 familii, cuprinse în aceasta singură listă omologată, făceau parte din boierimea epocii lui Constantin Brâncoveanu, iar unii şi a domnilor anteriori. Această listă a fost inclusă în lucrarea istoricului austriac (elveţian de origine căsătorit cu o săsoaică, cunoscător al limbii şi realităţilor româneşti şi rezident peste un deceniu în Bucureşti) Franz Ioseph Sulzer, Istoria Daciei Transalphine, 3. vol. Viena, 1781-1782 citată parţial de N.Iorga, dar care a fost studiată cu atenţie de istoricul craiovean din perioada interbelică C.V.Obedeanu, descendent al familiei boiereşti omonime, menţionată în lista, care a şi publicat-o, în 1923, în valoroasa revistă Arhivele Olteniei . Nu ne putem explica de ce a rămas necunoscută această contribuţie documentară istoricilor noştri (Al. Vasilescu, Şerban Papacostea şi celorlalţi)până acum 15 ani când am întreprins cercetarea amintită şi apoi am publicat rezultatele în lucrările citate la nota 3. Astfel, am putut face legătura între situaţia boierimii oltene din perioada 1820-1858 al cărei catalog l-am realizat şi publicat , şi situaţia de la sfârşitul sec XVII şi începutul sec XVIII, adică al epocii Brâncoveanu şi deceniile următoare. Pentru situaţia boierimii din Oltenia ne-au fost de real folos şi lucrările lui Nicolae Stoicescu şi Teodorei Rădulescu (citate în anexele I-III), care oferă date despre evoluţia familiilor de mari boieri, precum şi a câtorva de clasul al II–lea, pentru perioada anterioară domniei lui Constantin Brâncoveanu şi până în sec XIX. La aceste surse documentare de bază se adaugă documente, informaţii, cronici şi relaţii care au permis completarea Catalogului boierilor din epoca Constantin Brâncoveanu(structurat în două anexe cu 95 de familii), redat la sfârşitul acestui text împreună cu anexa bibliografică şi prescurtările aferente.  
  
Aceşti boieri, reprezentând cele 95 familii redate în anexe: 28 mari familii, 31 boieri mijlocii şi 36 mici boieri, împreună cu cca 200 boiernaşi, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administraţia, supravegherea şi desfăşurarea vieţii economice şi sociale , precum şi activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceştia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe şi misiuni domneşti în ţară şi străinătate, dar temeiul lor era în Oltenia. Ceilalţi constituiau ţesătura administrativă şi socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viaţa oamenilor şi interesele domniei să se desfăşoară normal. Aceşti boieri mari, mijlocii şi mici, în frunte cu marele ban al Craiovei şi slujbaşii săi, asigurau paza graniţelor ( cu supravegherea drumurilor şi potecilor de graniţă), ordinea internă şi activitatea slujitoresc-militară în cele cinci judeţe ale Olteniei, strângerea birurilor, contribuţiilor şi asigurarea transporturilor, livrărilor de materiale, produse şi animale cerute de domnie, siguranţa târgurilor, ocnelor, vămilor şi drumurilor mari. Acestor obligaţii aferente dregătoriilor mari, mijlocii şi mici, deţinute de boierii olteni, li se adaugă preocuparea acestora de a dobândi moşii şi a le face productive. Asigurând un număr mai mare de familii ţărăneşti(dependente)pe moşii, boierii olteni reuşau să dezvolte creşterea animalelor- sursa principală de venituri băneşti pentru familiile lor, precum şi pentru domnie. Practic, aceasta este resursa principală pentru comerţul extern al Olteniei şi pentru livrarea de animale, produse derivate şi alte produse naturale cerute de Capanul Imperial Otoman şi cetăţile turceşti de la Dunăre, toate aducătoare de bani de aur şi argint sau echivalentul acestora. Aceasta era sursa şi explicaţia existenţei şi circulaţiei banilor şi preocupării pentru obţinerea şi deţinerea acestora, mai ales pentru Domnie şi boieri. Aceste coordonate şi premise generale şi-au pus amprenta şi asupra evoluţiei boierimii oltene care a trebuit să facă faţă în sec. XVIII, unor procese de transformare în mai multe domenii esenţiale pentru evoluţia şi existenţa sa. Practic, datorită acestor evoluţii, după Mihai Viteazul şi Matei Basarab, se constituie un alt tip de boierime pentru care activitatea slujitoresc-ostăşească, bazată pe meritocraţie, solidaritate de castă şi moşie(împreună cu alte activităţi economice) constituie ţesătura care o susţine în conducerea vieţii social-economice, administrativ-ostăşească, şi cultural- spirituală necesare ţării şi societăţii în toate aspectele şi locurile. După eşecul organizării mercenare a armatei de la sfârşituldomniei lui Matei Basarab, în timpul lui Constantin Brâncoveanu se trece la organizarea ostăşească-slujitorească a Ţării Româneşti în cadrul căreia boierimea deţine rolul esenţial şi are condiţii de dezvoltare. Trebuie spus însă că împărtăşim, aserţiunea cercetătorului Constantin Razechevici cu privire la transformarea oastei tradiţionale în una de tip slujitoresc dimensionată în timpul lui Constantin Brîncoveanu la 20 000 de oameni cu atribuţii complexe. Fără împlicarea membrilor boierimii locale nu se putea rezolva nimic în Oltenia lui Brâncoveanu şi apoi în tot sec. XVIII-XIX când acest tip de organizare a funcţionat. Astfel, în Epoca Brâncoveanu se pun bazele npii boierimi olteneşti care va rezista tuturor provocărilor din sec XVIII-XIX: ocupaţia austriacă, domniile fanariote, războiaele turco-ruse şi turco-austriece , procesele şi evenimentele modernizatoare şi de renaştere naţională, din sec. al XIX-lea, cu integrarea şi asimilarea elementelor străine pătrunse în “ corpul” boierimii oltene şi păstrarea caracterului naţional al acesteia, a evoluţiei ponderate( ca număr) şi păstrării rolului determinant, de elită social-politică a provinciei şi influenţei notabile la centrul puterii de la Bucureşti, după cum se poate observa din analiza conţinutului anexelor I-II de la sfîrşitul lucrării. Paradoxal, în timpul lungii şi autoritoarei domnii Constantin Brâncoveanu, boierimea din Oltenia, cu toate treptele, rengurile, slujbele şi dregătoriile şi toate celelalte ale ei, precum şi cei ce-şi pregăteau intrarea în rândurile ei(boieri de neam, mazili, slujbaşi), toţi aceştia au conştientizat noua realitate economică-socială de tip funciar- financiar- capitalist în care poziţia lor în societate şi elita privilegiată a provinciei şi a Ţării nu mai depindea exclusiv de relaţia cu Domnitorul de la Bucureşti, ci de baza şi platforma sa de acţiune şi influenţă, formată din moşie-patrimoniul funciar- vechimea şi c.v.-ul meritocratic al familiei, relaţiile matrimoniale, abilitatea şi practicile noi de tip comercial, militar, ş.a. Astfel, boierimea din Oltenia devine o clasă mai rezistentă la schimbările politice de la Bucureşti( desele înlocuiri de domnie, inserţia unor elemente străine greceşti) precum şi la crizele şi evenimentele politico-militare care nu ocolesc nici Oltenia. Chiar şi în aceste condiţii boierimea din Oltenia, rezistă şi-şi conservă rolul de elită şi lider în societate, în administrarea şi păstrarea specificului Olteniei, integrând şi asimilând elementele noi şi reformele sec. XVIII-XIX. Comtinuitatea familiilor boiereşti oltene fundamentate în Epoca Constantin Brâncoveanu este asigurată şi după 1714, până în 1858. Noile familii boiereşti, adăugate după 1730 şi mai ales după 1821 constituite în principal din elemente româneşti, dar şi străine, nu au schimbat esenţa, sructura, rolul şi caracterul românesc al boierimii oltene aşa cum fusese el fundamentat în Epoca Brâncoveanu. În această epocă şi boierimea din Oltenia ( ca de altfel a întregii Ţări Româneşti) este supusă unei puternice presiuni economice care o influenţează profund. Acuzaţia formulată de cronicarul Radu Popescu, la adresa lui Constantin Brâncoveanu referitor la faptul că în timpul domniei acestuia s-ar fi dublat obligaţiile către Poartă nu ţine seama de cursul de schimb şi comercial al monedei aur( în scădere) faşă de perioada anterioară. 
  
Lărgirea deosebită a sferei comerciale-a posibilităţilor de comercializare a produselor agricole ale Ţării Româneşti şi mai ales a Olteniei: animale şi produse animaliere, miere şi ceară, sare şi lemn, alte produse cerute în Ardeal şi Banat,explică prteocuparea boiertilor pentru aceasdtă îndeletnicire de exportator . 
  
Evenimentele militare au sporit cererile de produse din partea trupelor otomane şi cetăţilor de la Dunăre, pe care Oltenia le-a asigurat contra cost, de pe moşiile boierilor care au încasat preţul livrărilor sau li s-a recunoscut în alt mod contravaloarea livrărilor, serviciilor prestate. În privinţa fiscalităţii excesive practicată de domnie concluziile şi interpretările sunt contradictorii. Realitatea este că fiscalitatea din timpul lui Constantin Brâncoveanu a fost dură, la fel cu cea din timpul domniei unchiului său Şerban Cantacuzino. Cu toate acestea, acuzaţiile cronicarului Radu Popescu în legătură cu aspectele respective şi mai ales cu dublarea obligaţiilor băneşti către Poartă, nu ţin seama de evoluţia demografică, economică şi monetară şi de realităţile politico-militare europene ale perioadei.  
  
În acest context de exigenţă administrativ fiscală din partea Domniei, boierimea din Oltenia a răspuns prin lărgirea şi diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână şi prin care făcea faţă sarcinilor domneşti , dar şi celor de întărire a autonomiei economice şi sociale a familiei boiereşti ca element de continuitate şi atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moşia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiţia ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forţa de muncă îndestulătoare , sate şi familii ţărăneşti bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar şi la înmulţirea şi ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor şi familiilor ţărăneşti ocrotite de stăpânul moşiei( boierul)în faţa intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziţia boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile ţărăneşti de pe moşiile lor faţă de autorităţile austriece în perioada ocupaţiei Olteniei). Pentru a face faţă situaţiei de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului şi rentabilităţii moşiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor ţărăneşti, lucrătoare, intensificarea activităţilor de comerţ exterior cu produse de pe moşiile lor, ocuparea şi exercitarea slujbelor şi dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ş.a. 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Dr.Mite Măneanu.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1308, Anul IV, 31 iulie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!