Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Patrimoniu > Mobil |   



Prof. Dr. Aurel Chiriac, Punctul de vedere al Muzeului „Ţării Crişurilor” asupra propunerii de a fi mutat în Cetate
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Punctul de vedere al Muzeului „Ţării Crişurilor”  
  
asupra propunerii de a fi mutat în Cetate  
  
Prof. Dr. Aurel Chiriac 
  
De la început susţinem, cu toată responsabilitatea, că este o soluţie ce nu ţine cont de argumentele specialiştilor în domeniu şi de legislaţia şi normele în vigoare pentru protejarea patrimoniului mobil din România şi U.E. În al doilea rând, doar voinţa politică nu poate să susţină ideea îngrădirii exprimării unui muzeu care are un patrimoniu de peste 400.000 piese (arheologie, istorie, ştiinţele naturii, artă, etnografie, obiecte cultice, carte veche etc.) şi care a ajuns, începând cu anii '70, la un nivel de dezvoltare apreciat în România şi Europa. Cum voinţa politică nu poate să pună în pericol păstrarea în condiţii optime a acestuia, ştiut fiind că în Cetate sunt probleme de igrasie, de microclimat, dar şi de lipsă de spaţiu pentru expunere, depozite, laboratoare de conservare şi restaurare, inclusiv de securitate a patrimoniului.  
  
1. Problema spaţiului 
  
- Este propusă o suprafaţă desfăşurată de 5909 mp în Cetate (Palatul Princiar), care corespunde cu ceea ce muzeul deţine acum, prin restrângerea impusă după 2005. Este limpede că aceasta este insuficientă pentru cerinţele Muzeului Ţării Crişurilor, care din 1971 şi-a mărit colecţiile de la 20.000 la peste 400.000 de obiecte, şi totodată pentru materializarea concretă a proiectului expoziţional nou, gândit pentru Garnizoană, care ţine cont de toate gusturile, de toate vârstele, şi are în vedere derularea unor activităţi de recreere, unde lumea să se simtă bine şi să interacţioneze cu exponatele şi instalaţiile multimedia, prevăzute în proiect. Pentru a fi mai expliciţi, în Palatul baroc am avut la dispoziţie, până la retrocedările la care am fost obligaţi, 8600 mp suprafaţă desfăşurată, la care s-au adăugat, până în 1990, când s-au retrocedat, încă 1800 mp în Şirul canonicilor, unde funcţionau serviciul administrativ, laboratoare de restaurare, depozite primare etc. Deci, când muzeul a fost la deplină extindere, suprafaţa era de 10.400 mp şi nu mai puţin.  
  
- În Cetate (Palatul Princiar) nu a fost prevăzută, în lucrările actuale, o infrastructură specifică de muzeu, ceea ce va impune noi intervenţii, prin revenirea asupra unora din cele realizate prin proiectul de acum (tencuieli, instalaţii electrice şi de climatizare specifice, de stingere a incendiilor adaptate la tipul de obiecte de patrimoniu ce se păstrează în muzeu etc). În Garnizoană ele sunt deja instalate (instalaţii de climatizare şi de stingere a incendiilor cu soluţii specifice în funcţie de tipul de exponat, aparatură primară pentru laboratoarele de restaurare, geamuri obturate pe interior etc.). 
  
- Cetatea este un monument de categoria A, ce beneficiază, în Palatul Princiar şi în celelalte corpuri de clădiri, de încăperi de dimensiuni mici, care nu pot fi modificate pentru că legea patrimoniului imobil nu permite şi în care obiectele mari nu pot fi depozitate sau expuse în condiţii optime. În Garnizoană, spaţiile expoziţionale sunt deja conturate; fiecare secţie din muzeu (arheologie, istorie, ştiinţele naturii, artă românească şi universală, etnografie) şi-a stabilit, prin proiectul tematic şi expoziţional, destinaţia sălilor şi pieselor, dar şi depozitele tridimensionate. Referindu-ne la acestea din urmă, pentru a înţelege complexitatea muzeului, sunt prevăzute spaţii pentru depozite de arheologie, istorie, zoologie, paleontologie şi botanică, oologie, textile, manuscrise, carte veche, icoane pe sticlă şi lemn, ouă încondeiate, arheologie, artă (pictură, grafică etc.), lemn, precum şi unul vizitabil pentru Tezaur. 
  
2. Problema microclimatului 
  
- Palatul Princiar nu are în multe părţi holuri închise, iar în alte părţi accesul în săli se face direct din curte, ceea ce împietează asupra menţinerii unui microclimat constant: temperatura la cca. 18-20o şi umiditatea între 50-65% (Norme de conservare şi restaurare a patrimoniului). La rândul ei, pânza freatică este un alt impediment, care generează în zonă umiditate permanentă. Rezolvarea acestor probleme este astfel aproape imposibilă – oare Arhivele de ce s-au transferat de aici într-o cladire nouă (?!) –, şi în plus este greu să se prevadă intervenţii arhitecturale care să corespundă cerinţelor impuse de normele de conservare a patrimoniului mobil. În acest context, costurile de întreţinere vor fi cel puţin la fel de mari, dacă nu mai mari decât în Garnizoană, unde clădirea şi instalaţiile specifice pot asigura un microclimat stabil.  
  
3. Problema amenajărilor 
  
- În Cetate (Palatul Princiar), prin proiectul de reabilitare a acesteia, nu sunt niciun fel de amenajări specifice, ceea ce face din start spaţiul impropriu pentru Muzeul Ţării Crişurilor, care are multe piese din materiale sensibile la umiditate şi la oscilaţii de temperatură (hârtie, textile, fier, fotografii etc). De asemenea, orice nou proiect tematic în Cetate nu va putea valorifica tot patrimoniul deţinut de noi, din cauza spaţiului disponibil prevăzut de autorităţi pentru expoziţii (3148,35 mp din 5909 mp), iar scopul nostru nu este de a face un depozit cu obiectele deţinute, ci de a le prezenta publicului. 
  
- În spaţiul din Garnizoană s-au aplicat standardele U.E. pentru muzee, cum ar fi scări şi lifturi pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi, spaţii expoziţionale şi de pedagogie muzeală, în care se respectă volumul de aer necesar în cazul prezenţei unui număr mare de persoane, evacuarea în caz de incendiu, iar în laboratoarele de restaurare (ceramică, lemn, metal, textile, piele, hârtie, os, pictură) s-au montat gresie antiacidă, sistem de exhaustare, nişe chimice, bazin de spălare probe paleontologice cu decantor. Referindu-ne la Cetate, monument de categoria A, aceste probleme sunt aproape imposibil de rezolvat. 
  
4. Problema economică 
  
- S-au investit, după 2006, în refacerea Garnizoanei, cca. 16.000.000 de euro (acoperiş, reparaţii capitale, amenajarea spaţiului expoziţional, infrastructură laboratoare şi depozite şi dotări specifice pentru muzeu). În Cetate, în proiectul actual nu sunt prevăzute costurile de amenajare şi dotare nici măcar pentru muzeul propus acolo – cel al Cetăţii şi al Municipiului Oradea –; deci este limpede că ar fi necesare noi proiecte specifice, care ar costa încă alte câteva milioane de euro şi desigur s-ar prelungi aşteptarea cu alţi câţiva ani (2018-2019 ?!). 
  
Prelungirea şederii muzeului în chirie (din 2005 şi până astăzi s-au cheltuit 3.723.229,07 RON), prin crearea unui spaţiu muzeal, altul decât cel din Garnizoană, şi acesta în respectul legislaţiei europene şi al normelor de conservare şi protejare a patrimoniului, ar presupune, aşa cum s-a spus deja, alte sume mari (proiectul pentru Garnizoană a costat 800.000 de euro), dar şi timp (2018-2019 ?!). În situaţia de acum a Garnizoanei, într-un an, deci în 2015, ar fi posibilă mutarea. Argumentele noastre în acest sens sunt: 85% din lucrările de reparaţii capitale şi de constituire a spaţiilor muzeale, dar şi administrative, de laboratoare şi de bibliotecă, de pedagogie muzeală, vivariul etc. sunt terminate. Mai sunt de efectuat reparaţii pe casa scărilor, finisaje la nivelul trei şi de realizat mobilier specific (depozite, laboratoare, birouri) pentru ca spaţiul Garnizoanei să devină funcţional. 
  
- În ceea ce priveşte veniturile muzeului, facem următoarele precizări: în anul 2013, când am organizat expoziţii temporare vizitabile doar în 6 săli şi un coridor, ele fiind singurele care pot fi destinate publicului (restul sunt depozite), când am derulat şi contracte pe diferite servicii, am realizat un venit de circa 9,5% din bugetul instituţiei (736.718 RON). Este limpede că atunci când va funcţiona muzeul în Garnizoană, veniturile vor fi altele. De pildă, preţurile noi la bilete nu vor fi 2 şi 4 lei, ci cel puţin triplu. Estimăm la 30-40% veniturile posibile (bilete, contracte, organizare de manifestări cultural-artistice, programe de educaţie muzeală, vivariu, închirieri de săli, shop-ul unde se vor vinde cópii după obiecte muzeale etc). De altfel, conform proiectului realizat din 2007, apreciat pozitiv la simpozioanele de muzeologie (Conferinţa naţională dedicată patrimoniului etnologic din România, Buşteni, 2-4 octombrie 2008; Conferinţa europeană a muzeelor de istoria naturală, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Bucureşti, 9-12 noiembrie 2008), este limpede că am gândit şi din perspectivă economică oferta muzeală, pe măsura atractivităţii lor probate la alte muzee.  
  
5. Problema grupurilor-ţintă 
  
- Ideea potrivit căreia Oradea nu are nevoie de un muzeu de asemenea dimensiuni pentru cei 200.000 de locuitori pe care îi are este discutabilă. Aceasta pentru că Muzeul Ţării Crişurilor reprezintă o instituţie nu doar pentru oraş, ci şi pentru judeţ, deci pentru încă 400.000 de locuitori. Adăugăm la aceste cifre şi pe cele oferite de Institutul Naţional de Statistică, în ceea ce priveşte turiştii care au fost cazaţi în Oradea şi Bihor în anul 2013, respectiv 251.397. Însumând cele trei cifre ajungem la totalul de 851.000. Trebuie luaţi în considerare şi turiştii în tranzit şi oamenii interesaţi din judeţele vecine din România (Arad, Sălaj, Satu-Mare, Cluj, care prin o parte a lor aparţin Ţării Crişurilor) şi din Ungaria (Hajdu-Bihor, Bekes etc.), precum şi turiştii de la Băile Felix şi 1 Mai; deci în opinia noastră cifra reală ajunge la peste 1.000.000 de oameni, care pot fi interesaţi de muzeu. 
  
Luând în considerare cele precizate mai sus, precum şi ierarhia oficială a muzeelor, unde suntem recunoscuţi ca muzeu regional, credem că între argumentele ca Oradea să devină centru de regiune este chiar Muzeul Ţării Crişurilor, care trebuie să funcţioneze la întreaga dimensiune, şi nu restrâns. 
  
6. Ne-am arătat disponibilitatea de a colabora, în respectul proiectului pe care Primăria Oradea îl derulează, privind constituirea în cetate a unui spaţiu muzeal pentru istoria municipiului, ca şi secţie a Muzeului Ţării Crişurilor, în care s-ar putea prezenta evoluţia oraşului din preistorie, epocile bronzului, dacă, daco-romană, migraţiilor, evului mediu, modernă şi contemporană, ajungând până în prezent. Desigur aceasta ar presupune costuri speciale şi un proiect tehnic complex, pentru a rezolva problemele ce le ridică spaţiile din Cetate. 
  
7. Să nu se uite că Garnizoana a fost transferată în 2005 judeţului Bihor, cu destinaţia pentru noul muzeu al Oradiei şi al Bihorului. A fost o rezolvare imediată a unei situaţii limită, care nu a fost creată de noi (????!!). Facem însă şi precizarea că între variantele propuse şi posibile de realizat atunci era şi aceea a unui muzeu nou construit. S-a optat oficial pentru Garnizoană şi, firesc, am trecut la lucru, creând în 2006-2007 un Proiect tematic, adaptat la acest spaţiu.  
  
Întrebări care se nasc în urma celor prezentate mai sus: 
  
- Ce se întâmplă cu investiţiile specifice din Garnizoană şi cine îşi va asuma decizia oficială de transfer a patrimoniului într-un spaţiu, cum este Cetatea, unde piesele nu au garantate condiţiile legale de microclimat, chiar şi după ce se vor face investiţii noi şi costisitoare? Altfel spus, cine îşi va asuma decizia de supunere la degradare a patrimoniului Muzeului Ţării Crişurilor? 
  
- Cine îşi va asuma responsabilitatea faţă de restrângerea, în continuare, de ani buni, prin voinţă politică, a activităţii unei instituţii de recunoaştere naţională şi internaţională, de fapt un brand al judeţului? 
  
- Poate cineva să anuleze şansa de a avea, pe lângă Cetate, un alt pol cultural format din muzeu, bibliotecă şi Universitate? 
  
Concluzie: 
  
Toate aspectele evidenţiate demonstrează responsabilitatea cu care angajaţii Muzeului Ţării Crişurilor acţionează pentru conservarea, păstrarea şi valorificarea patrimoniului deţinut, care este al cincilea ca număr din ţară, cu scopul de a servi, conform legislaţiei şi normativelor de specialitate, intereselor culturale ale Oradiei, Bihorului, României şi Euroregiunii.  
  
Pentru conformitate 
  
Director general-manager 
  
Prof. dr. Aurel Chiriac 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Prof. Dr. Aurel Chiriac, Punctul de vedere al Muzeului „Ţării Crişurilor” asupra propunerii de a fi mutat în Cetate / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1168, Anul IV, 13 martie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!