Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Povestiri > Mobil |   


Autor: Valerian Mihoc         Publicat în: Ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016        Toate Articolele Autorului

Ajutor cu bucluc
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Nimic mai nobil pe această lume, decât să nu te vezi pe tine cel mai nenorocit..  
 
"Să-l ajuți numai pe acela care, chiar de nu mai poate, vrea.”- Henrik Ibsen  
 
 
 
Mai se intampla poate si de astea, chiar daca te duci sa faci un bine...  
 
era asa.. M-am dus ca sa-l iau pe un el, tatal copilului –beneficiar direct..sa-i arat o situatie.. Ideea era ca trebuia sa-l ”conduc la fortele de munca, institutie cu care se incheiase contrat de colaborare pe raza sectorului pe care locuiau ei. Mai aveam a le oferii lor, parintilor, informatiile despre cum se descurca fetita la noi (fiind mai multe de rezolvat nu se putea chiar simplu prin telefon, asta doar de ar fi fost una singura problema.Inainte mersesem si alte cazuri..), precum ii era evolutia in centrul nostru educativ pentru copiii cu risc de abandon scolar, cui ii e la scoala in urma suplimentarii ajutorului nostru. Deoarece mama avea de grija si de ceilalti copii si de serviciu.. Tatal...cu amicii.. “Timp ei astfel nu prea aveau.. sa mearga el la scoala sa vada situatia, sa vina la noi..? Faceam aceasta legatura, mai mult eu in calitate de asistent social, fiind noi informatorii lor pe mai multe cai, plus ca le cream relatii, punti sociale pentru copiii inscrisi in centru pe baza cazului lor – beneficiari directi ai nostri, dar si ai familiilor lor. Unul ca mine, asistent social, lucra cu familia, intretinand, sau mai bine zis creand aceste “punti sociale de legatura pentru iesirea lor din criza. Iata munca, ca trebuia sa-l duc pe tatal acestor copii la munca. Apoi, aveam info precum ca, da, noi ca fundatie am avut o influenta asupra copilului prin ajutorul nostru, cel al echipei pluridisciplinare ce o aveam in spate inca de la inceput (eu pe drumuri, ei la sediu, practic), copila mergea mai bine, chiar si psihic era mai bine.  
 
Ajuns la ei, in acel “mare si vestit” cartier Ferentari, acolo unde lumea ce nu ma cunostea ma intreba cu ce sunt, dar multi deja ma cunosteau (“coloratii”), motiv pentru care n-am inteles frica unora precum ca vai merg zi de zi in cartiere rau famate. Daca ajuti e ok peste tot, nu? Rare sunt cazurile in care ajutorul iti e interpretat altfel.. Ei, deci ajung la ei, bat, femeia ma pofteste inauntru.Tocmai ce ajunsese de la servici si facea mancare. Il vad pe el cu un amic pe niste tamburele, iar pe un scaunel intre ei, o sticla..pahare rachiu ceva, nu stiu, ca si putea... Eii, salutand si pe acestia, mi-am zis ca un obiectiv s-a dus..”rezolvat de la sine, ca eu cu el nu merg nicaieri asa”..  
 
Incep atunci s-o informez pe mama copilului, pentru ca acela abia mormaise..l-am ignorat din acea secunda urmatoare, dar cum spatiul lor era destul de mic..o garsoniera ”comfort 3, adica o camera si un fel de dependinte inclusa in camera...) n-am vrut sa iau loc..adica la nivelul acelora? Ma gandeam cum s-o sterpelesc mai repede, sa dau “raportul mai repede.. cum mi-am mai vazut un obiectiv atins... ca nu mai stau mult si ziceam...  
 
Cum tatal –adica si el beneficiarul meu cam indirect - abia bodoganise, eu de-am vazut asa i-am lasat in plata Domnului, insa puteam sti gandile omului? Doar nu era nici sa ma rog eu de el sa-mi intinda mana.. sau poate alte acareturi de gen. In fine, nu stiu ce s-a intamplat in capul lui, cum a descins, sau hotarat sa faca ceva, ca eu vorbind asa nu am observat ce intentie avea.. nici cand s-a ridicat de langa mine.. )) nici cum ajunsese,sau daca ajunsese la nivelul meu, ori asa de jos...habar nu am..caci, era prea aproape de mine ... Dar, odata ridicat - jap.... parca si eu ma intrebam ce s-a intamplat.. da, mi-a dat o palma de vedeam stele verzi, vorba aia ...Am vazut stele tocmai ca-mi era ciuda...oh-oh, pricajitul... si, ca stiam ca nu pot sa dau in el, mai ales in locuinta lui, mai ales ca trebuia sa fiu in continuare cu o tinuta profesionala ireprosabila... se caznea sa-mi mai traga una, dar normal ca l-am vazut de data asta, i-am prins mana..da, tot zicea, se certa el cu mine, am auzit si nu-mi venea sa cred,ca doar nu era prima data cand ne vedeam: “ce ma, te dai la nevasta-mea? si iar sa..atunci, am parat i-am facut o intoarcere, dar a inceput sa toarne in nevasta-sa , pac-jap: “ce fa, ma inselati asa de fata..! Ooo, vexare maxima..ma intrebam daca mai e omul ala ce-l stiam.. cand vroia sa-i mai traga una si neveste-si, i-am prins-o iar si l-am proiectat intr-un pat si-am iesit... pe hol fiind insa, deja iar auzeam jap-poc..Ea se mai ferea, ea il certa cu stoicism cu gandul de fapt la mine: “ca omu asta vine sa ne ajute si tu il lovesti ca esti nebun, ca asa si pe tine vroia sa te ajute ca stai toata ziua si bei, ala iar ”lasa ca stiu eu”..jap-jap  
 
Iesit ca nu ma mai stapaneam.. nu-mi venea sa aud asa ceva si-am iesit mult in strada..adica im venea sa-l bat de...am chemat politia numai ..dar, auzeam si de afara..certuri, zgomote, cearta in acea garsoniera..viata de caine..si, dupa ce vrei sa-i ajuti..  
 
Am scrisnit din dinti, pumni.. desi, stiam ca numai cu o palma... da, si-am fugit afara de am chemat politia.. Afara am incercat sa ma linistesc, mai ales din nervii aia stupizi, din urma unei situatii absurde..cumva reusisem ca afara era o asa ciudata liniste..unii ciuleau doar urechile si atat. La un moment dat apare politia, ei... Era deja pe inserat, intr-o toamna tarzie.  
 
Astia au inteles ca ma bat aia in Ferentari, fiind desigur un cartier rau famat, m-am trezit ca au venit cu o echipa intreaga, mascati, pregatiti de lupta...m-au intrebat ca: “ unde sunt puslamalel?; dar, cand si-au dat seama despre ce e vorba ..de ”violenta domestica?”..l-au scos afara din casa, da culme ca ala pe hol se dadea la un politist.. Omul legii enervat la culme, ii face doar o imbrancitura de-l lipeste de zid de abia ala a deschis ochii mai tare, ca parca-si revenise cumva..Omul legii i-a spus astfel: 'cum mai om nebun, acest om vine sa va ajute si tu il lovesti?" Insa, i-au dat doar amenda..  
 
Intrebare: daca zici ca iubesti, de ce lovesti? aa, bine, acestuia cred ca nici prin cap nu-i trecea macar sa pronunte asa ceva..  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Ajutor cu bucluc / Valerian Mihoc : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2038, Anul VI, 30 iulie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Valerian Mihoc
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!