Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Portret > Mobil |   


Autor: Valerian Mihoc         Publicat în: Ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016        Toate Articolele Autorului

Domniţa iernii ..
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
După un munte de zăpadă..  
 
Muntele Gingășiei...  
 
 
 
Oceanul alb a aparut cu o zăpadă moale,  
 
Dupa un trunchi eu dragă te-am văzut  
 
Și-ncepusem după morgana să fug agale,  
 
Apari-dispari din unghi, văd ca mi s-a părut…  
 
Da, cand te-am vazut suparata e cat se poate de ireal..cand esti vesela, zambetul tau mi-e atat de necesar..si, acel piedestal pe care incerc sa-l mentin curat, parfumat si cat mai viu in memorizare..  
 
Te stransesem iar atat de tare in brate incat iar ai fugit sprintena ca o caprioara, zglobie ce-mi tot umbla la inimioara. Pe cat de frig era iti cazuse acea gluga din cap si se vedea capusorul tau zglobiu parca ca un soare cu plete lucitoare jucause in atata albeata oceanica. Nu puteam sa fug, doar admiram pletele-ti in vant sau mai bine zis in acel viscol ce mai si lua de jos zapada, caci in fapt nu cred ca mai ningea. Eram inghetat la extremitatile picioarelor si ale mainilor, insa nici nu mai bagam de seama. In suflet eram atata de fierbinte, cu toate ca regretam ca nu ma imbracasem mai gros. Toate acestea le-am gandit rapid pentru a trece iar la ce ma gandeam si inainte, la cee ace vizualizam si cu ochii mintii, a sufletului, a iubirii, ca erai atata de Dulce, iar zambetul tau la fel de zglobiu mi se cuibarise in profundul interiorului… am ridicat mainile spre cer, “Ooo Doamne, atata fericire.. Nu ma dumiresc..O doresc naprasnic, simt si o durere, dar dulce,oo..”  
 
Acest oo’, intervenise ca tu fugind ca precum nebunica, mai ceva ca nebunul de acum incercai sa te urci pe balustrada podului si ala desigur foarte inghetat. Nuuu, si-n cateva secunde langa tine, bine ca nu ajunsesei pana sus.. “te implor coboara! Ce ai de gand, e periculos?!”,  
 
“Tu ce vrei de la mine?”,  
 
-Vreau neaparat sa cobori usor, ca mi-este frica sa te trag eu inapoi, e periculos..  
 
- “Nu, ce vrei de la mine in general?”  
 
-Cum ce vreau? Vreau doar zambetul tau...Te doresc din toata inima, sufletul, cugetul, fiinta mea si-mi doresc sa fim impreuna mereu..  
 
-“Nu inteleg, cum ma doresti de fapt?”  
 
-“cum” de fapt, coboara si tine-te bine..!  
 
-“Pentru ce sa fim impreuna mereu, vrei sa-mi faci viata calvar prin ce doresti tu...?”  
 
-“nuuu, NU, vreau sa te iubesc!!”  
 
-“Cum sa ma iubesti, doar sa te gaduri pe langa mine?”  
 
-“Nu, draga mea, imi doresc sa te iubesc toata viata, neincetat, puternic si cu patima de cum a fost de la inceput si pana acum, sa te iubesc, nu intelegi!?  
 
-“Mmm, nu prea..!”  
 
-Cum nu prea? Nu ti-am tot spus?Imi doresc sa facem multe impreuna,sa calatorim in lumea intreaga, sa scriu un roman intreg despre tine si tot ce simt pentru tine..”  
 
-“Stiu eu..da, in cate pagini ai putea spune ca ma iubesti?”  
 
-Ti-am spus draga, ca in romane si ..  
 
Ai coborat...m-am calmat..si ce te-am mai strans in brate..cata caldura emani..si, totusi capul trebuie acoperit pe acest frig toata caldura se indreapta catre acolo in sus.. dar, printr-o deschizatura a glugi ti-am sarutat obrazul patimas acolo unde imi place, iar cu o mana te strangeam de gat si cu alta mergeam peste tot incercand sa-ti ghicesc temperatura, nu de altceva.. J  
 
Bine, hai sa mergem ai zis si mi-am pastrat mana in a ta. Uitandu-te apoi spre marea ce se observa ai spus: “Mai ti minte cand eram pe acel vas, briza calda a tropicelor ne inunda cu caldura, da si cu racoare iar luna reflectand in ocean ne trimitea mi de sclipicii, iar tu mi-ai spus de mii de ori ca ma iubesti si eu la fel?”  
 
“Da, este cea mai frumoasa noapte pe care am trait-o, iar eu traiesc de cand te cunosc si imi amintesc numai de Tine..”  
 
“sti, cateoadata ma enerveaza atatea declaratii pe moment, apoi regret si-mi zic ca numai de atata fericire sunt asa cateoadata..”  
 
Stiu..  
 
Langa un bradut te-ai dus desprinzandu-te de mine si ti-ai scuturat pe cat zapada multa de pe crengi razand asa strengareste.. eu te scutur, dar te superi zacand ca-ti stric frumusetea momentului si a ceea ce e potrivit anotimpului si-mi aplici un cot in burta prin intoarcere dupa cum stateam in spatele tau, apoi ca si cand nu era suficient te lasi cu putere pe spate, ma darami si pe mine cu putere si astfel cadem amandoi, tu peste mine..ori la asa zdruncinatura, basca ca ai tras si mai multe crengi in cadere, cade in urma ta si o groaza de zapada, dar imi cade numai pe fata..Hmm, te prapadeai de ras si tacticos usor dadeai parca zapada, dar usor ca sa nu-mi atingi nasul inghetat si sa-l frangi..  
 
Asteptam, insa nu puteam de bucurie, la modul cum glumesti tu n-armai fi posibil sa..vreun nerv.Asa cum erai peste mine incepusem sa-ti masez spatele si parca ma incalzisem si pe mine.  
 
--‘Ai cea mai frumoasa masca pe care ai avut-o tu vreodata..!” si-ai izbugnit in rasul tau copilaresc caracteristic  
 
Cam ce vrei sa spui cu asta? Da nici bine n-ai zis ca alt ‘chem de zapada venise tot.. cu o izbugnire si mai mare in ras, tu ai dat puternit toata zapada de pe fata mea si ai lipit-o pe a ta ca sa mi-o incalzesti putin.. totusi, simteam umezeala sub mine si te-am dat la o parte, apoi te-am ridicat si pe tine, te,am scuturat si tot la fel de repede te-am luat in brate si te ce ne mai invarteam, tu usoara ca un fulg...  
 
 
Printre ale tale văluri de frumuseţe,  
 
Înspre ale tale mărimi de drăgusteţe,  
 
Între a cuvintelor părimi înţelepţite,  
 
Sunt între ale lor înţelesuri răsucite..  
 
 
Între atingerile îngereşti ale sufletului,  
 
Printre alungările diavoleşti ale trupului,  
 
Înspre plantările miraculoase dintre idei,  
 
Între inspirările-mi sufletului compuneai.. \  
 
Valuri de nea în mustața mea, Cu Tine în brațe, desprins de a destinului ațe, te mângâiam cu privirea, te adulam cu inima..  
 
Te tot învârteam de amețisem, dar tu mai vroiai, de dor mă pârjolisem, da tu tot mai vroiai, cu privirea mă străpungeai ca să nu mă opresc.. dar, până la urmă ajunsesem și într-o baltă semi-înghețată..normal că m-am oprit, dar uimit și contrariat, mă întrebam ce să mai fac.. Tu ai găsit..m-ai încolăcit o mână după gât te-ai ridicat în ea cu fața până la nivelul meu și m-ai apăsat așa dulce buzele pe ale mele încât începusem să plutesc..nu mai simțeam nimic altceva, ci doar ceea ce simțeam pentru Tine aevea, ceea ce ma tintuise sa par un disperat prin a nu mai vedea pe nimeni altcineva inafara de Tine... Ma concentrasem doar sa ies din balta, pentru ca din cauza acelui abandon sa nu te scap.. Atât de dulce..  
 
Nu mai sărutasem pe nimeni până la tine, nici n-am mai știut ce-i sărutul, devoțiunea, abandonul total, mii de fiori ..puși totuși în balanță cu ere de nepuntință în a te vedea măcar în trecut, nici vorbaă de a te atinge..iar, Tu, sireată îmi împlineai un vis ce m-a ucis, omorât, reînviat și resuscitat..mă sărutai prelung, eram în al noulea cer..si, totuși mii de legaturi și sinapse se legau .. săracele sinapse frânte și-au găsit izbăvirea..Mi-am deschis ochii și ai tăi erau închiși. Păreai ca într-o meditație prelungă, ca într-o transă, Doamne..alți mii de fiori... ca într-un spasm contracții aproape necontrolate ale mușchilor au făcut ca să te sctrâng mai tare la piept, să te ridic și să mă învârt.. Tu care mă contrariai..  
 
Da, uite nici mult nu gândisem că te-ai dat jos din brațe că m-ai și înpins zicând ștregărește:”ia uite ce vrea el” și m-ai luat de mână trăgându-mă după tine. ”Viața e atâta de frumoasă!”, da, da. „Hai, du-mă cu barca aia vâslașul meu..!” Ok. Dar lacul era așa de înghețat, prova tot făcea urât când să străpungă ghețarii. Tu, nebunatică ca de obicei te-ai ridicat în picioare și precum eroina Titanicului cu mâinile în vânt. După cum îmi dădusem seama la un moment dat după un timp ai vrut să te înalți cu piciorușele pe bordaș..am sărit ca ars și te-am strâns de ele. ”Da, sigur, știam..fi fără grijă băietu, doar te încercam...” și-ai izbugnit în râs copilărește.. ohh, ce val de sânge mă năpădise pe față – mă anticipează...  
 
m-a-m ridicat și eu în picioare și mi-am lipit fața de spatele tău, iar mâinile mi le-am petrecut peste mijlocelul tău pe burtica dulcică. Simteam un parfum ce-mi se cuibărise și în maduva spinării, mă cabrase , da mă și îmbărbătase, de comoditatea mea devenise proverb, căci trageam cu putere de vâsle.  
 
Pentru că nu ne distanțaserăm prea mult de țărm, vedeam acum pe unu care țipa cât îl ținea gura zicând să ne întoarcem, iar eu drept răspuns îi făceam semn că - da, ne vom întoarce...  
 
 
Printre clipele-ţi alerg ca să adun,  
 
Ce între pleoapele-ţi pot să spun,  
 
Ce vorbe singure nu pot răzbate,  
 
Fără simţirile ce-ţi sunt bogate..!  
 
 
În ale clipelor tale decât să spun,  
 
Vorbe goale în coş să-ţi adun,  
 
Mai bine încerc să mâzgălesc,  
 
Să-ţi spun duios cât te îndrăgesc!!  
 
Cum barca tot se ducea, De vâsla puternic tot zbătea, Izbind ghețarii rând pe rând, Barca săraca tot plângând..  
 
Mi-am dat seama c-o să-i iasă zeama, iar după un ocol mare de lac și după o insuliță artificială, realizând că nici spațiu pentru asta nu-i, plus că e și pericolul de a se sparge barca..că, eu tot nu mă calmez..trebuia să mă ”iau de cauza acelei stări. M-am apropiat și te-am strâns mai puternic la piept..trăiam intens și nu mai realizam strânsoarea, tu ai icnit și te-am scuturat ca de..am slăbit, însă îți sărutam mâna, tu te-ai întors spre mine și mă priveai fix..  
 
-„Tu ai o problemă serioasă..”  
 
-„Ce să fac..? mi-este gândul numai la Tine, da, știu că nu mai am niciun leac decât simplu TU..!  
 
-”Eu nu te pot ajuta..”  
 
-Știu..dar, tu nu ști cât e de serioasă problema..”  
 
-”Da, foarte..! ce să-ți povestesc..”  
 
-”Îți povestesc cât te iubesc.. Te iubesc!!”, am sărit rapid cu răspunsul.  
 
Mi-ai luat capul în mâinile tale ce le credeam gingașe, dar văd lucru rar că mă strângeai bine de la înalțimea ce o aveai acum de pe banca provei, mi-ai făcut o strâmbătură de mi s-au țuguiat buzele..ai izbugnit iar în acel râs spumant, dar m-ai calmat cu un alt..și eu te-am strâns în brațe iar și după un timp iar mi-am deschis ochii..tu chiar și la ochii închiși aveai un surâs și mă încântai total.. Un sărut la fel de copleșitor ca și primul, unul cu mii de fiori, cu multă energie, gingășie, caldură, zdruncinătură sufletească..eram încă pe pământ..?  
 
Când mi-ai dat drumul a trebuit să mă așez..să duc momentul mai departe să-l simt aevea, să-l duc mai departe..știu că sunt vinovat, de-i atâta fericire..  
 
Vâslind înapoi am prin de după insulă drumul făcut anterior. Omul cela crezuse că coborâm undeva după acea insulă, anume unde nu ne mai vedea, așa că noi am debarcat lejer, dar fiind pe țărm l-am văzut de la distanță cum venea ca o locomotivă pe aburi, mâncând pamântul, hmm.. Doamne, cum sunt unii..  
 
Așa că noi mână în mănă am zbunghit-o la fugă. Dar, îți povesteam și ție cum îmi rămăsese pe retină ultima privire spre prova bărci prea scrijelită.. ajunserăm și la mașină și ai pornit..ca de obicei cam nervos la început, dar fiind șoseau derdeluș te-am făcut atentă.. Își așezam părul mătăsos... M-a fascinat întotdeauna această culoare, ba chiar frezura nouă îți conferă un farmec aparte. Mângâindul până-n creștetul capului am vrut să mi-o retrag, însă tu parcă veneai după mână..hmm...nimic mai simplu că și mie îmi plăcea,doar că nu doream să perturb..Așa că am sărit în spate și am început masajul scalpului, a tâmplelor, a frunții și chiar a obrăjorilor tăi încă reci. Oricum, sărutam cu foc tot ce începeam să masez cât și ce terminam.. erai un pic mai fresh și mai luminată, deși rumenă de la ger, apoi de la masaj – EȘTI FRUMOASĂ ÎN PERMANENȚĂ TU!!  
 
Am sărit înapoi și mi-am dat mâna să ți-o țin, dar am masat-o doar un pic după care am pus-o pe volan. Ai dat aprobator din cap.  
 
Ajungând la localul tău preferat ai parcat lângă un magazin, nefiind loc acolo, dovadă renumelui și a aglomerației dinăuntru. Acolo la magazin o rochie îți atrăsese privirea, dar uitându-te la firmă parcă ți se înroșise și fruntea, însă mai mult ghicisem asta pentru că ai aplecat capul ușor scuturându-l pornind să pleci..am grăbit pasul și te-am cuprins de mijlocel crezând că-i mare nevoie. La masa obișnuită, chelnerul vine direct cu niște flori și ți le întinde direct. Tu mirosindu-le te uiți la mine și zâmbești în semn de mulțumire. Eu tot pe tăcute, serios mă scutur că nu știu despre ce-i vorba, ba că la un moment dat eram gelos ridicând o sprânceană.. Tu zâmbind mai mult întinzi mâna și mă mângâi pe umăr apoi mă ciufulești...  
 
 
Chip minunat, zambet sublim,  
 
Vis adorat ca de copil intim,  
 
Ce rade in cascade abisale,  
 
De, si Frumusetea-i ma doare..  
 
Privirea-i Angelica asa blanda,  
 
Mereu s-o indragesc ma incanta,  
 
Cum simtea ea pasiune profunda,  
 
Sintaminte pre-multe o inunda..  
 
Ma simteam atat de bine, ca de fiecare data cu tine era ca prima data, ca de fiecare data trebuia s-o iau de la inceput, sa reiau vechile vorbe, promisiuni, juraminte..desi, niciodata n-am crezut mai mult, niciodata nu mi-a fost mai usor sa tin, niciodata n-am iubit asa, niciodat..si nu mi s-a intamplat vreodat sa fiu luat de acelasi val de sintaminte, de pasiune... da si niciodata n-am mai fost eu insumi asa speriat de acestea..da, si niciodat n-am mai fost asa speculat, interpretat si susceptibil de a fi in cele mai groaznice ipostaze ce nici nu mi le-am inchipuit prin cele mai urate cosmaruri...da, nici atat de tare intaratat intocmai ca stiu adevarul...  
 
Ganduri..bune si nebune..dar, ma simteam excelent dupa cum ziceam, iar asta n-am uitat ca intocmai si acestui tratament a fost asa.cum si inainte, dupa ce n-am mai fost speriat, dar nu te vedeam eram totusi fericit cu iubirea mea, fericit ca traiesc asa ceva..cat de Fericit sa nu fi fost ca te vedeam in fata mea cum zambeai si tot miroaseai niste trandafiri ce cu greu i-am gasit, fiind vorba doar de niste amarati de trandafiri imaculati de dulceata. Dulceattza tu erai de fapt, zambetul tau, fericirea ta, imi facea sa-mi bata inima asa tare. Eram nebun, nebun dupa tine si n-am lecuire, asta declar si-mi fac si acte in regula de om nebun..Zambeam si eu la privirea ta..  
 
Mi-amintisem ca in acelasi local te cerusem cu un an in urma de aceia eram noi ca ai casei. Atunci eram asa stangaci, dupa acea perioada, tot framantam cutiuta in buzunar de ti-am intins-o franjuri, insa pana atunci...vai, ma fastaceam, ma inroseam numai la gandul de a-mi zice tu..Dar, cand mi-am zis fie-ce-o-fi, n-am mai avut ezitari si bine am facut ca asa elegant ingenunchesem in fata ta de si te mirai, da tare..apoi cand am scos o hartie, hm...din care abia am scos inelul, chiar ma pufnise si pe mine rasul la asa hartie ce-am aruncat-o in spate si ti l-am infatisat cu textul aferent... cand terminasem abia ma apucase iar panica, mai ales ca tacere profunda, hmm, lumea am vazut ca toti..ochi si urechi la noi. Oh, dar “DA-ul tau atata vulcan de aplauze.. si, atunci ma pupasei tu prima data...dupa atata chin..dupa atata nebunie amara..  
 
De atunci nu mai incercasem iadul, dar niciodata pana la... tu ma stimulasei in multe privinte pentru ca pana sa te cunosc intr-adevar devenisem cam comod si prea increzator in “succesul meu.. Toate le gandisem fulger, insa te urmaream, facuseram comanda si salutaseram multa lume, deoarece eram f.cunoscuti de atunci, toti te iubeau, placandu-le stilul tau aristocratic, nobil, regal..  
 
M-am scuzat si-am plecat..bine initial la toaleta, dar apoi m-ai vazut cum am vorbit cu ospatarul nostru.. M-oi fi dat de gol? Insa, mi-am continuat drumul. Dupa un timp m-am intors  
 
Dupa un timp apare ospatarul si cu un pachet precum un cadou ce ti-l intinde. Tu mirata apoi cand te dumiresti – iritata.. m-ai intrebat ce ‘mita” mai e si asta, “pentru ce?”, ti-am cerut ceva, inima nu se ofera prin “cerere..In zadar am incercat sa-ti spun ca-i “pretuire nu “cersire, dar in zadar..iaar..m-ai dezarmat, mi-ai intors planurile..am cazut pe scaun..o lacrima izbutise sa-mi crape ochiul sa iasa pe cat nici n-am dorit asta..rapid s-a prelins pe obraz..am sters-o repede, oamenii iar se uitau, am facut un gest.. tu ai observat si-ai chemat inapoi ospatarul cu pachetul.. ohhh, un pic sa-mi revin oare? Ma innebunesti...  
 
O doamna simpatica te-a sfatuit s-o probezi, tu ai luat-o si ai plecat... cand te-ai intors erai precum o mireasa, dar una moderna cu o rochie mulata de dantela de pana deasupra genunchilor, un alb imaculat, iar parul tau venea in contrast asociativ.. HMM, ATAT de FRUMOASA..! Doamna aceia repetase dupa mine si in cor toti au explodat cu aprecieri si aplauze de mie-mi curse mai multe lacrimi de bucurie, caci tu mai tare ai inceput sa faci piruiete si pasi de parada ca parca ai si fost manechin intr-o viata anterioara, dar aveai mult mai multe dulcegarii cum mai faceai cu capul, cu umerii, cu intoarcerile tale, cu parul ba scuturat, ba.. un mare Bravo!!  
 
https://www.youtube.com/watch?v=TBPTDO-GMV0  
 
Ești așa Frumoasă că oricui m-aș lăuda,  
 
În fiece dimineață cu drag te-aș săruta,  
 
Lumea ar afla că-i cumințenia draguță,  
 
Știind că ești Tu finuța lu'nobila viță.  
 
Ca primăvara crudă nu-și compară,  
 
Ființa-ți atâta de gingașă ce înfioară,  
 
Între acele valori de Frumos, dreptate,  
 
Cine nu te vede Superbă are cecitate !  
 
Oh, Doamne, chiar nu știu cum să suport atâta mare dulcegărie și după atâtea chestii..  
 
Inițial n-ai vrut, dar apoi după un prag cel mai de jos, tot s-a înalțat unul ..întrecându-l în metri pe cel de jos...iar, intensitatea ce mai, mereu intensă, mereu intensiometrită la maxim, ba chiar întârită după ce a fost zăpăcită..))  
 
Te-ai calmat și tu, ba chiar că trebuia să intri cumva într-o altă cameră că te făceai mică și doreai să fi invizibilă după acel episod..ei, iar îmi plăceai..momente și momente, dar înțelegeam.  
 
-Dorești să mergem? te-am întrebat.  
 
-”Nu, doar mă duc să mă schimb, parcă e prea frumoasă și n-aș vrea s-o pătez acum..  
 
-Cum s-o pătezi?mm, acu chiar nu înțelesesem (oare nu era o ocazie să strălucești?)  
 
-”M-ai luat prea pe nepregătite..Și, să ști că doar mi-am dat seama înainte, dar nu întotdeauna te anticipez și nu întotdeauna sunt pregătită..! Dar, îți mulțumesc, a fost un gest foarte frumos..! Îmi place foarte mult, de cum am vazut-o.. nu-ți pot explica.. dar, mulțumesc!(m-ai pupat pe obraz)  
 
Întorcandu-te nu mai erai la fel, ci rumenă în obraji, mai nu știu cum..  
 
Toată masa mă frământasem ce o fi și chiar mă încăpățânasem să fac și eu vreo glumă..doar zâmbeai condescendent.. ce-i drept că nu-mi iese la comandă..  
 
Doar când am ieșit ai zâmbit lumii apoi tot cu acea stare doreai să conduci tu. Te-am întrebat dacă e vreo problemă,dar mi-ai zis:  
 
-”Nu dragul meu, eu sunt problema, tu ești ok, prea drăguț mereu, prea vrei să-mi faci orice moft și eu.. nu știu ce am, mă simt ciudată și pentru mine. Parcă-mi doresc să chinui pe cine-mi place..  
 
-Daa, asta așa e, vrei să vezi și cât rezistă până unde să-ți arate că-i place de tine...  
 
-”Nuu, adică da, dar nu chiar așa, totuși.. nu aveam cum să realizez că-ți place atâta de mine, că mă prețuiești și că mă respecți.  
 
-Chiar ai vrut să vezi dacă te respect chiar dacă faci nu știu ce glumă, dar nu era chiar o glumă.. dar, te respect, la naiba cu toate, pe tine te respect cel mai mult, pe tine te prețuiesc cel mai tare și de cum am realizat greșeala mea, mi-am dorit să-ți arăt asta pentru mereu! chiar peste mine să fie dacă nu va fi vreunul care să nu te respecte!  
 
nu știu de ce, dar lacrimai..ce-am zis?Imi pare raău pentru tot ce am greșit..  
 
-”nu măi, nu-ți mai cere atâtea scuze, ți-am zis că la mine..în general cred că-i un fel de frică asta.  
 
-Tu frică? mm, nu cred, hai la greță!  
 
-”Gata s-a făcut, hai la derdeluș, unde e, zi-mi te rog?  
 
-nu dragă la patinoar..  
 
Acolo mai mare hazul de noi, până să ne reînvățam pe patine, cădeai tu, dar te țineam, cădeam eu, dar mă duceam..)) Până m-am înzdrăvenit și-am căpătat mobilitate, la scurt timp și tu.. dar, tendința ta spre artistic mai mare, deja parcă erai de acum o baleniră și tot explorai mișcări noi. Las”Că la un moment dat te învârteai..eu ținându-te de mijlocel..fain..!  
 
Zambeste Ea vietii cu seninatate,  
 
N-ar placea lucruri complicate,  
 
Ca gingasie-i sa nu-i faca cute,  
 
Da nici toate lucrurile marunte..  
 
Chip luminat si atat de fraged,  
 
Este o ispita, Ea e un targhet,  
 
Ce tot te trage sa o indragesti  
 
Toata viata, ba vesnic s-o iubesti..  
 
Incepuse un vals..si valsai atata de frumos, ba te tineai de mine, ba ma inconjurai, ba cateodata iti ghiceam miscarea si iti tineam isonul, dar...te-am scapat la un moment dat si te-ai sucit rau si-ai cazut stramb pe o mana..repede am alunecat pan la tine unde cazusesi, ti-am luat mainile si le frectionam, ba ca le roteam, le sarutam, imi fusese atata de frica..  
 
Te uitai asa cu condescendenta la mine si m-ai mangaiat pe par..mi-a fost atata dor de tine, tie "mila parca ti-e si acu..~Mi-a fost atata DOR de TINE, nici nu mai speram..si, acum sa te frangi langa mine?~Ai inceput sa dai din cap, apoi sa zambesti.."prostut mai esti, nu poti sa citesti dupa cuvinte..!",~poi, daca te-as si vazut, crezi ca e simplu sa Ti asa si sa nu vezi..?Poti sa masori o dragoste fara sa vezi iubirea..? cel putin la barbati nu-i posibil..Eu am intrecut, depasit, sau am fost pe langa "barbatia normala, da, nimic nu-i normal, cum nici n-am vorbit un timp.. da, eu iti citeam inscrisurile, ma uitam la pozele tale..ma hraneam din scrum, da nu stiu ce-i..nu pot stopa iubirea catre tine, e un mister si tu esti, esti un Inger, ca vreau doar sa te vad sa te simt aproape, dar nici n-as vrea sa te ingreunez, am facut asta..da,n-ai sa sti iubirea.. `~  
 
Iar, m-ai mangaiat zicand: "fi pe pace, sunt bine, n-am nimic" ,~da, eu nu sunt, am nevoie de tine pentru ca Te iubesc fara drept de apel, fara drept de a schimba ceva..parca-mi impune o forta externa, Dumnezeu, nu stiu..Dumnezeu, Dumneze, dragoste curata, exact ca imaginea ta, ca gingasia ta ar vrea sa si fie, tu nu sti, nu sti..~  
 
"Stiu, dragul meu, fi pe pace, tot va fi bine..! dupa o astfel de sentimente si de priviri..ni s-au intalnit si buzele..ale tale mereu fierbinti, chiar de micute si dragute. m-ai mangaiat si pe fata..  
 
Lumea ce se mai uita la noi cum stateam jos pe gheata, eu in genunchi, tu in ciuciuica..iti sarutam si mainile...cred ca n-as putea sa-ti multumesc vreodata pentru tot ceea ce simt si cum ce sens a capatat viata la mine, dar o vad numai langa tine, chiar de va trebui sa ma mai distantez, vei fi mereu in mine, in mintea mea, te voi duce cu mine oriunde; n-as mai putea trai altfel..n-as putea sa concep a ma mai gandi numai la altcineva.."  
 
Te uitai cu admiratie, dar parca prima data iti vedeam o astfel de privire, respirand deplin cu tot pieptul tau..te-am imbratisat si din saruturi nu te-am slabit pe par,pe frunte, nasuc, gat,iar parul diafan, ochi;~poate n-am foarte mult da tot ce am va fi al tau, si cu tine alaturi, ba de acu caut un nume de care sa fi mandra si pentru al tau am sa fac tot posibilul, am sa te sustin!!~  
 
Cum ma mangaiai tu incantata, de parca nimeni nu ma mai sustinuse atata..tu Frumoasa, rumena, Gingasa, Scumpa, respirand profund..  
 
Referinţă Bibliografică:
Domniţa iernii .. / Valerian Mihoc : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1836, Anul VI, 10 ianuarie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Valerian Mihoc
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!