Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Accente > Mobil |   



Interviu cu doamna director, D-na Otilia Sîrbu
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Motto: “Raza de soare care te încălzește pe tine nu-ți este împuținată cu nimic dacă se mai încălzește la ea și vecinul tău.”- Alexandru Vlahuță  
 
Într-o lume prea egoistică ajutorul și susținerea aproapelui pare doar o glumă sau chiar o zicală ușoară. Cu atât mai mult se află în condiții „propice” acesteia o muncă organizată și profesionistă pe timpul care, în ciuda susținerilor externe, acelea din interiorul țării se lasă prea mult așteptate, ba că mai și îngreunează uneori prin scepticism, dar mai ales prin dezinteresul față de păturile sociale ce necesită ajutor. Cu toate că, izbitoarea realitate a unor aptitudini foarte calificate în domeniu, orbesc prin complexitate și ca atare (după cum există niște pereți cu diplome ce pot fi aratați la cerere..) succită neapărat aprecierea generală! De aceia, cu siguranță mai multe în sens vom afla de la doamna directoare a Fundației de Binefacere «Caritas Moldova», doamna Otilia Sîrbu.  
 
 
 
-De curând ați avut o acțiune în scop umanitar. Binențeles, «Caritas Moldova», reprezentat de dvs., s-a implicat în campania antisuicid împreună cu alte ONG-uri. Care sunt scopurile specifice ale «Caritas Moldova» în această campanie?  
 
 
D-mna Otilia Sîrbu: Campania aceasta care se organizează pe data de 10 septembrie. Începe de la faptul că este ziua Internațională de combatere a suicidului și se sărbătorește din 2003 la nivel mondial, ori noi ca departament social al Bisericii Catolice din R. Moldova, care întotdeauna ne-am preocupat de viața omului, calitatea ei şi demnitatea umană, binențeles că nu puteam să fim indiferenţi în faţa unei astfel de probleme precum suicidul. Scopurile «Caritas Moldova» în cadrul acestui eveniment organizat în parc sunt: în primul rând -sensibilizarea opiniei publice - și doi - mobilizarea comunităților. Chemăm comunitățile să conlucreze toți (la propriu dacă se poate) cu noi și să devină mai atenți pentru a distinge mai ușor această problematică printre rândurile lor. Cu alte cuvinte, oferim un stimul pentru ca să-și iubească aproapele, să fie responsabili de ceea ce se întâmplă în comunitate, să învețe să identifice semnele presuicidale la cei care sunt în jurul lor, cât și orice altă problemă pe care o are semenul lor pentru ai da o mână de ajutor.  
 
-În general care sunt scopurile și obiectivele «Caritas Moldova» și cam ce categorii de beneficiari abordează în acest sens?  
 
D-mna Otilia Sîrbu: În anul acesta «Caritas Moldova» împlinește 20 de ani de activitate, iar în acest răstimp am abordat 6 direcții principale de activitate, fiind vorba de o paletă foarte largă de beneficiari:  
 
-în primul rând bătrânii abandonați primesc îngrijire medico-socială la domiciliu, sau că primesc ajutoare punctual-materiale ;  
 
- apoi, avem un centru de plasament pentru persoanele fără domiciliu, oamenii străzii și cei fără adăpost;  
 
- mai avem centru de plasament pentru ”copiii străzii”;  
 
-centre de zi pentru copiii cu risc de abandon școlar, unde primesc ajutor pentru al prevenii, prevenția traficiului de ființe umane, cerșitul, violența domestică;  
 
-grădinițe prin sate, în zonele foarte îndepărtate de localități urbane și rurale, unde nu există această oportunitate educațională pentru copiii vulnerabili;  
 
-reabilitări de structuri sociale, după cum sunt clădirile spitalelor, peneticiarelor, grădinițelor, școlilor și a altor instituții cu menire socială unde primesc diferite servicii sociale.  
 
Lucrăm și în spitale unde încercăm să prevenim tuberculoza, s-o combatem și să susținem persoanele afectate de tuberculoză ce sunt în instituțiile spitalicești din diferite localități ale Moldovei, fie sunt oameni care vin să primească pachete alimentare, medicamente și altele. Mai lucrăm pt. educarea tinerei generații prin diferite programe de mobilizare comunitară gen cluburi, în care scopul este ca tinerii să-și consolideze viața, să-și identifice problemele, să știe a-și construi și urmări o listă de priorități; deci, primesc sprijin pentru rezolvarea problemelor lor din comunitate. Prin aceste programe se reușește încercăm să schimbăm starea lucrurilor din comunităţi. Mai avem programe de prevenire a HIVSida, prevenirea suicidului, instruire financiară și altele. Cam aceștia sunt beneficiarii, însă toți aceia cu nevoi extreme și cei refuzați în alte locuri, pot găsi alinare la Caritas.  
 
”Nimeni nu este inutil dacă alină povara ce atârnă pe umerii semenilor săi” –Charles Dickens  
 
- Desigur că, rezultând și din cele anterioare, ești făcută pentru asta, dar motivațiile personale cam care ar fi? Ce stimul permanent aveți de a continua fără cârtire munca aceasta dificilă?  
 
D-mna Otilia Sîrbu: Motivația mea principial personală este injustiția socială! Ori de câte ori am văzut un caz social am gasit la el o nedreptate, este ceea ce nu suport! Sărăcia este prin ”excelență” cea mai mare nedreptate socială în care poate să trăiască o persoană, deoarece îi este afectată demnitatea de Fiu al Lui Dumnezeu. Când omul nu are ce mânca, când nu are cu ce-și trimită copilul la școală, când nu au asistență medicală sau și-au pierdut locuința, ori omu umblă pierdut pe străzi pentru că are o problemă de sănătate mentală și toată lumea i-a întors spatele.. Toate acestea sunt exemple de injustiție socială, iar ce încercăm noi să facem pentru acești oameni e faptul de a face măcar un pic pentru aceștia și de a repara această nedemnitate.  
 
Binențeles, ceea ce mă ajută să merg mai departe este credința în Dumnezeu și în Împărăția Lui, pe care Isus ne-a promis-o. În al doilea rând, când vezi rezultatele, când vezi bucuria în lacrimi ale persoanelor ce au fost ajutate și certitudinea lor personală că din acel moment au capătat speranța, ba mai mult au căpătat certitudinea de a lupta în rezolvarea problemelor lor chiar într-un astfel de moment dificil, mai mare satisfacție nu cred că există.  
 
- N-am auzit la dvs. nimic despre copii ”certați” cu legea, doamna Otilia..?  
 
D-mna Otilia Sîrbu: Copii ”certați” cu legea... Depinde la ce te referi în acest sens. Dacă te-ai gândit la cei din penetinciare, la delicvența juvenilă de orice formă ar fi, încă nu avem programe specifice adresate lor. În sfera preocupărilor Fundaţiei noastre lucrăm cu copiii ce au deficiențe de comportament și cerșesc pe stradă, au obiceiul de a consuma substanțe narcotice (nocive), ori se află în acest risc sau de a fi traficați. Deci, cumva prevenim delicvența juvenilă indirect. Aceștia sunt în vizorul nostru, primesc astfel un loc într-un centru de zi, sau centru de plasament. Copiii orfani, ori în situații de violență domestică de orice gen, pot sta la noi o perioadă până se mai rezolvă ceva în familia lor şi se pot întoarce într-un mediu mai sănătos.  
 
- După cunoștințele mele, știu că la un moment dat traficul de ființe umane din Moldova era foarte „avansat”. În acest moment cam în ce stadiu s-ar afla?  
 
D-mna Otilia Sîrbu: Cred că continuă tot destul de ”avansat” să fie, numai că își schimbă ”profilul”. Acum 10-15 ani, Moldova era o zonă de tranzit din care plecau ființe pentru că erau racolate și duse în alte țări pentru a fi traficate pentru: activități sexuale, ori cele de muncă grea, în robie, ori să cerșească pe străzi. Deci, acum tot există, dar și-a schimbat ”fața”, pentru că vine clientul în țară pentru a-și satisface anumite dorințe... persoanele fiind traficate acum în interiorul țării. Desi, s-a lucrat foarte mult pe acest segment, el continua să existe, schimbându-și totuși modalitatea de a trafica, fața ca să nu mai bată la ochi, sau atmosfera dacă vrei, în sensul că beneficiarul anumitor activitați rezultând din trafic este adus în Moldova. Cu concursul unor ”prieteni”, persoanele vulnerabile acestui flagel social sunt traficate în interiorul țării. Astfel, au fost persoane în sclavie sexuală, după cum există hoteluri, saune, apartamente private unde se practică prostituția, sau alții sunt închiși pentru a presta diferite munci, ori impuşi să cerșescă pe străzi, etc. . Nu putem spune că a dispărut cu desăvârșire nici traficul de organe, binențeles că este încă activ.  
 
 
-Dacă ne-am putea lăuda că știm de unde au plecat abilitățile necesare carierei dvs., ne-ați putea face totuși o prezentare a pregătirii generale prin care v-ați însușit cunoștințe necesare pentru ce realizați?  
 
D-mna Otilia Sîrbu: Facultatea de Asistență Socială și Teologie Catolică „Sf. Tereza” din cadrul Universității București practic a pus bazele mele ca identitate profesională. Până și acum îmi amintesc de acele cursuri sau sfaturi ce le-am primit de la profesori și chiar consider că am avut parte de o instruire excelentă acolo. După aceia am lucrat la Episcopia catolică de Chișinău, apoi am lucrat la o organizație umanitară din Italia ce avea filială aici și lucra cu persoanele traficate ce au fost repatriate și cu refugiați din orient. Am facut şi muncă de voluntariat în paralel. Acum sunt 12 ani jumate de când sunt la «Caritas Moldova», dar între timp dacă mă întrebi și de cursuri, am mai făcut un master în administrația organizațiilor guvernamentale, apoi am urmat unul în economie socială. Am mai făcut cursuri de leadership la Oxford și Cambridge împreună cu ordinul dominican. Am făcut cursuri la Caritas Europa, ceea ce ține de calamități, rezolvare de conflicte, managementul și evaluarea de programelor. Am făcut tot felul de cursuri ce țin de administrarea organizațiilor, contabilitate, audit, legislația muncii și lista cred că poate continua. Am mai participat la conferințe, congrese internaționale în Moldova, Europa, Caucaz și Statele Unite.  
 
-Ați putea să ne povestiți despre un caz ce v-a marcat? Care a fost stadiul în care l-ați cunoscut și care au fost etapele de rezolvare dacă se poate să ne spuneți?  
 
D-mna Otilia Sîrbu: În acești 12 ani sunt foarte multe cazuri care m-au marcat. Politica noastră generală este aceia prin care ajutăm o anumită perioadă, dar să fie cât mai bine și motivant. Încercăm, astfel, să stimulăm autonomia beneficiarului de a-și rezova singur problemele. Noi ajutăm până în momentul în care ei sunt capabili să-și recapete autonomia pierdută, noi oferind de fapt resursele necesare acesteia. Deci, ne ferim să devină cumva dependenți de serviciile noastre.  
 
Un caz - pot să spun despre o doamnă ce a venit la noi pentru că pierzându-și vederea, datorită cărui fapt avea probleme de violență domestică în familia ei, fiica ei fiind ”abuzatorul”, a discriminat-o mult. Fiica ei în prealabil obținuse în instanța de judecată, deoarece în Moldova există acestă posibilitate juridică, certificatul prin care o declara – ”persoană inaptă să se autoadministreze”. De exemplu persoanele cu dizabilităţi mentale pot fi declarate inapte, iar pentru acestea se numesc tutori. Fiica ei, din răutate, a obținut dreptul de tutelă asupra ei și i-a subjugat toată proprietatea, doamna acesta ajungând practic în stradă, fiind batută și agresată atât de ea cât și de soț. Nu pot spune că am făcut multe pentru acest caz, însă de câte ori nu a avut unde să doarmă a venit la noi la centrul persoanelor fără adăpost, unde a stat o perioadă destul de lungă. A mai făcut și pauze, pentru că mai stătea periodic și la prieteni, cunoscuți. Am ajutat-o și cu plata taxelor judecătorești pentru a-și recăpăta drepturile cetățenești. Acum, după ce i-am plătit și expertiza psihiatrică independentă, doamna a fost recunoscută cu depline facultăți mentale, acesta însemnând că are dreptul de a lua decizii în numele propriu, urmând să primească înapoi tot ceea ce a pierdut. A fost un caz foarte greu, fiind nevăzătoare nu era autosuficientă, avea în schimb o voință extraordinară de a-și rezolva problemele, în ciuda scepticismului sistemului în care s-a trezit peste noapte, ea a reușit să lupte și să câștige.  
 
Cazuri din acestea sunt multe. Există copii care au fost scoși din canalizare, acolo unde consumau clei, tutun sau alte droguri, cerșeau, făceau prostituție, bătrâni care rămâneau închiși în casă, iar asistentele medicale trebuiau să intre pe geam. Am mai avut un caz la care o bătrână avea peste 70 de ani, care era invalidă și avea dizabilitate fizică, pe deasupra începea să aibe semne de demență, plus că îngrijea de fiul ei ce era cu dizabilitate mentală severă și fizică din naştere. Practic trăiau într-o casă la sol, într-o cameră și un antreu. Fără niciun fel de condiții, toaletă afară, nici apă și , deci, nici canalizare nu aveau. Camera 6m pătrați, două paturi, o masă, într-o condiţie de mizerie totală. Au fost mulți ani îngrijiți de surorile noastre medicale din Tiraspol. Un peisaj tare dramatic... Surorile acestea ți-am explicat că fac parte din rețeaua de 7 centre de îngrijire medico-socială la domiciliu ale «Caritas Moldova» ce sunt în teritoriu la nivel de parohie.  
 
-Dacă ne-ați putea povesti acum, cum se desfășoară o zi de muncă la Caritas? Și, cam care sunt relațiile dumneavoastră cu alte instituții?  
 
 
D-mna Otilia Sîrbu: Am spus deja care este motivația ce mă determină să continui. Aș putea face o altă muncă, desigur, mai bine renumerată, cu mai multe satisfacții financiare, dar la gândul că nedreptatea asta socială nu ar avea cine s-o înlăture, nu am cum să stau acasă.  
 
O zi de muncă înseamnă foarte multe e-mail-uri, corespondență cu finanțatorii și donatorii, foarte multe ședințe, ordonare. Spre exemplu, sunt ședințe în care trebuie să discutăm posibilitatea de reparație și reconstrucție, acolo unde trebuie să înțelegi exact despre ce este vorba. Sunt programe medicale sau care se leagă de cele a persoanelor fără adăpost, a copiilor străzi, colectarea donaţiilor și de fonduri, activități de motivarea voluntarilor, organizarea de evenimente, conferințe și toate astea se întâmplă în cel puțin cinci limbi.  
 
Astfel, cred că am reuşit să ne formăm o imagine destul de bună și Fundația noastră a devenit într-adevăr una de utilitate publică, având o relație de parteneriat cu toate instituțiile statului și toate organizațiile cunosc cine este «Caritas Moldova». Colaborăm cu foarte multe companii comerciale. Nu mai vorbesc despre ONG-uri, care cunosc activitățile noastre. Noi participăm și la elaborearea şi redactarea de legi şi normative legislative, la tot felul de evenimente de gen, cât și anume pentru a promova viziunea noastră.  
 
-Există cumva vreo întrebare pe care v-ați adresa-o singură? Și, dacă ar mai fi altceva.  
 
 
D-mna Otilia Sîrbu: Întrebări... aveam la un moment dat o listă întreagă pe care le aveam pe frigider și le citeam zilnic. Dar, cea de bază este aceia că: dacă ceea ce fac zilnic am făcut bine sau trebuie schimbat ceva. În acești 12 ani la «Caritas Moldova» am modelat atât de mult și atât de des structura de a opera, structura organizației și programele le-am transformat de atâtea ori încât... nu știu...este felul meu de a fi de a înbunătăți lucrurile și nu știu dacă am ajuns măcar la un 10% din calitatea mea de persoană ce am vizat-o, sau pentru calitatea muncii mele. Mai este foarte mult de lucru în direcția asta. Pe final aş dori să împărtăşesc cu tine o rugăciune care am descoperit-o recent şi care, cred, ar trebui să fie moto-ul oricărui slujitor al carităţii:  
 
”Ajuta-mă, Doamne, ca ochii mei sa fie milostivi, ca să nu suspectez niciodată, nici să nu judec după aparentele exterioare, ci să discern frumusețea în sufletul aproapelui meu şi să-i vin în ajutor. Ajuta-mă, Doamne, ca urechea mea sa fie milostivă, ca să mă aplec asupra nevoilor aproapelui meu şi să nu rămân indiferentă la durerile şi la plângerile sale. Ajuta-mă, Doamne, ca limba mea să fie milostivă, ca să nu vorbesc niciodată de rău pe aproapele meu, ci să am pentru fiecare, un cuvânt de mângâiere şi de iertare. Ajuta-mă, Doamne, ca mâinile mele să fie milostive şi pline de fapte bune, ca să știu să fac bine aproapelui meu şi să iau asupra mea sarcinile cele mai grele şi cele mai neplăcute. Ajuta-mă, Doamne, ca picioarele mele să fie milostive, ca să mă grăbesc în ajutorul aproapelui meu, dominându-mi propria oboseală şi plictiseală. Adevărata mea odihna este să-i slujesc aproapele meu. Ajuta-mă, Doamne, ca inima mea să fie milostivă, ca să simt toate suferințele aproapelui meu. Nu voi refuza nimănui inima mea. Îi voi frecventa cu sinceritate chiar şi pe aceia care, ştiind asta, vor abuza de bunătatea mea, iar eu mă voi închide in Inima preamilostiva a lui Isus. Voi tăinui propriile mele suferințe. Fie ca milostivirea Ta să sălășluiască în mine, o, Dumnezeule. Amin” (Padre Pio)  
 
Până la urmă rămânem cu ceea ce suntem. Nu cu ceea ce avem. Vă mulţumesc.  
 
-----  
 
Otilia Sîrbu este director al Caritas Moldova din anul 2003. Fundaţia de Binefacere „Caritas Moldova” lucrează prin cele 12 de birouri teritoriale pentru a sprijini pe cei în nevoie - copii, bolnavi, persoanele în vârstă, tineri, familii vulnerabile, șomeri, distribuie hrană, îmbrăcăminte și medicamente, dispune de centre pentru copii si tineri, centre de îngrijire medico-sociala si paliativa la domiciliu, centru de adăpost pentru persoane fără domiciliu și copiii străzii, susține grădinițe și școli pentru copii cu nevoi speciale, realizează programe de reabilitare a infrastructurilor sociale (școli, spitale, orfelinate, etc), are o echipa mobila pentru intervenții in calamități.  
 
A desfășurat activitate de voluntar in cadrul Asociațiilor Caritas București, ”Solidaritate Moldova-Africa”, ”Clotilde Rango” si altele. Este promotoarea Festivalului Voluntarilor Caritas Moldova din anul 2009.  
 
Otilia Sîrbu are studii în asistența socială, teologie, managementul non-profit, leaderism creștin, lobby si advocacy și altele dobândite în cadrul universităților din București, Praga, Cambridge, Oxford, Chișinău, Roma, Varșovia și Istanbul; a participat la numeroase conferințe naționale și internaționale în calitate de președinte, moderator, organizator, conferențiar, consultant și formator în domenii cum sunt îngrijiri la domiciliu, traficul de ființe umane si migrația, combaterea foamei, lobby si advocacy, standarde de management in non-profit, voluntariat creștin, etc. Este autor ar câtorva studii privind sărăcia și excluziunea socială.  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Interviu cu doamna director, D-na Otilia Sîrbu / Valerian Mihoc : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1733, Anul V, 29 septembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Valerian Mihoc
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!