Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Versuri > Istorie > Mobil |   


Autor: Valerian Mihoc         Publicat în: Ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015        Toate Articolele Autorului

Odă Primului Unificator!

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Apărut în timpul când ţara în nevoi,  
 
De nici un domnitor nu era destoi,  
 
Ba chiar supuneau la dese umilinţi,  
 
De atâtea dări toţi erau pre’uimiţi...  
 
 
 
Era omul ce ştia că pământu-i sfânt,  
 
Că e din urmaşii celor din mormânt,  
 
Cuteza în a avea crezul cel mai tare,  
 
Că el să întocmească România Mare!  
 
 
 
Timpuri în care presiunea-i maximă,  
 
El afla cutezarea din înălţimea proximă,  
 
Căci ţara era între tunete şi fulgere  
 
În temeri şi supuneri erau numai urlete..  
 
 
 
Animat de-un singur, dar mare vis,  
 
Minţile oamenilor el tare a încins,  
 
Ca românii să fie în pace şi uniţi  
 
De asupriri şi dări să fie scutiţi!!  
 
 
 
Vis de unitate cum de putea avea,  
 
De cel din depărtare cum de ştia,  
 
Putea fi seamăn acel de peste hotar?  
 
De unde să strângă birul n-avea habar...  
 
 
 
Un vis de aşa unitate nu s-a pomenit  
 
Când turcul case, moschei aci şi-a zidit...  
 
Stăpânea de prea mai mult ca şi acasă,  
 
Acea credinţă în mai bine nu era-n viaţă!  
 
 
 
Prin sângele vărsat el scrisa hotarele,  
 
Prin vene de vitejie învinsa hoardele,  
 
Care jinduind pământ nu conteneau,  
 
La ce pentru pământii era tot ce aveau...  
 
 
 
Pe când începea ordinea a restaura,  
 
Şi cetăţile, oraşele ţării le răscumpăra,  
 
Sultanul bine nu află a piezării veste,  
 
Că nevasalul de Mihai îi răpuse oastea!  
 
 
 
Iubea neamul şi ţara în ea împânzindu-se,  
 
N-avea răgazul să stea, în ea regăsindu-se,  
 
Şi-n credinţa ce-o avea, lipitori de-a alunga,  
 
De nu lichelele într-o casă arzândă le scruma!  
 
 
 
 
 
Cunoştea vreun suzeran al Ţării Româneşti?  
 
El însuşi nu plătise nici creditorilor levantinești,  
 
Era doar un Domnitor, dar Brav ca-n tare ţară,  
 
Şi încă unitatea limbii o urmărise într-o vară...  
 
 
 
 
 
”Restituţio Dacia” ştia că semenii de-o limbă,  
 
Nu vor fi uniţi chiar de văd o frumoasă nimfă,  
 
Ci doar prin curaj supranumit de -"Malus dacus,  
 
Cu”acel sevraj al pasei uimit şi căzut la dracus..!  
 
 
 
 
 
Cea mai puternică pașă a sultanului era umilită,  
 
Marea lui oaste a semilunei când a fost zdrobită,  
 
În avânt de Vodă, spahii şi ieniceri stupefiindu-se,  
 
Doar vechii Ionei murdari în”sati.. convertindu-se!  
 
 
 
 
 
Luat în râs şi denumit de transilvănenii confraţi,  
 
”Mălai Vodă, dar preamărit de creştinii balcaiunați,  
 
Cunoscătorii păcii realizate de – ”Steaua Răsăriteană”,  
 
N-au mai văzut un alt 'liant de izbăvire pământeană!  
 
 
 
 
 
Pe când striga atât de tare "moldoveni confraţi!"  
 
Avântându-se-n câmpii de lupte far'a lui aliaţi,  
 
Chiar din a vitregiilor climaterice de nu se auzea,  
 
Inima de român limba-i singură și-o potrivea..!  
 
 
 
Îşi iubea limfa, limba, neamul, nevoile din țară,  
 
Că nu era doar ceea ce moştenise într-o doară,  
 
Inima bătându-i pentru simţirea românească,  
 
Ceea ce nu se evidenţia din a orgoliului frescă!  
 
 
 
Nu se înţelegea judecând prin prisma vanităţii,  
 
Era ce tot se putea lumina din a limbii purităţii,  
 
Căci tot ce-a fost pe acest pământ în inimă-i vibra,  
 
Intenţiilor bune-n luptă sfruntate la unii a îndoia...  
 
 
 
Rolul de Unificator cât timp va mai fi vacant,  
 
Pe când orice conducător strămută deviant...?  
 
Va mai exista omul ca pe români să unească,  
 
Din colţurile lumii inima de român să crească?  
 
 
 
Prin  
 
Unitatea simţirii date de limba Românească!?  
 
 
 
 
 
 
 
Odă Domnitorului, Mihai Viteazul, care a realizat pentru prima dată Unirea tuturor Romanilor! La 9/10 august 1601, în Turda, Mihai Viteazul este ucis... Opul Românilor supt Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae Bălcescu, a ajuns un precursor important al unificării românilor, care avea să se realizeze în secolul al XX-lea. Odă Domnitorului ce a fost un precursor pentru Istoria Românilor, având un Mare Vis, acela al Unităţii. Un Vis izbutit prin curaj şi izbândă!  
 
 
 
Odă lui Voda Mihai Viteazul, Odă Primului Unificator!  
 
 
 
”Restituţio Dacia” – cumva Mihai Viteazul a refăcut Dacia de altădată, a stră-străbunilor viteji, abia cuceriți de Imperiul Roman  
 
Malus dacus – spuranumit de catre turci; în traducere liberă gândind despre el - ”dacul drac”, ceea ce s-a recunoscut de dintotdeauna.  
 
”Steaua Răsăriteană” – supradenumire dată lui Mihai de către creștinii din balcani, popoare prea supuse... dar, ce au întrevăzut în el un model de de unitate și vitejie. O stea antepremergătoare...!  
 
"Moldoveni confraţi, moldoveni confraţi!!" –striga însuși domnitorul Mihai pe când el ajungând în Moldova cu gând de pace și unitate, conducătorii și boierii au scos norodul la luptă... însă, Mihai Vodă cel Viteaz singur și dezarmat s-a înfățișat în fața armatei moldovenești strigând cât îl ținea gura... Atunci, schimbare de situație, până să ajungă Mihai Vodă la ei, aceștia răpun pe uzurpatori.  
 
Din păcate, un Vis Măreț realizat cu mari sacrificii, dar rezistând atât de puțin... situație repetabilă de nnn mii de ori...!  
 
 
 
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Odă Primului Unificator! / Valerian Mihoc : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1623, Anul V, 11 iunie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Valerian Mihoc
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!