Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Marturii > Mobil |   


Autor: Valerian Mihoc         Publicat în: Ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015        Toate Articolele Autorului

Interviu
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
 
 
 
Motto: „Viaţa are culorile dispoziţiei noastre…”  
 
 
 
Din primele impresii sau chiar intuitiv acordăm cu lux credite afirmaţiei, existând necesitatea sine-qua-non de a lua în considerare arta cea mai îndelungată pentru cât este viaţa unui om – Arta de a Trăi. Culorile prin care vedem viaţa ca printr-o lentilă cu o anumită nuanţă, care ne poate determina să ne menţinem tonusul, ne binedispune, posibil ne mai generează şi inspiraţie... Este deja acolo în noi, este înlăuntru nostru optica vieţii, sunt chiar ochiișorii noştrii ca mijlocitori ce pot vedea numai Binele, sau dimpotrivă.. Ei sunt răspunzători de armonia, frumuseţea şi deplinătatea spiritului ce fluidizează pentru noi şi cei din jurul nostru – Fericirea, Deplinătatea, Elixirul vieţii.  
 
 
 
„Frumuseţea vine din interior” – tot domnişoara Maria mai spune, prin coroborare împlinind pe prima, luminându-se una prin alta printr-o revelare reciprocă, face să ’’împingă’’ la suprafaţă ceea ce este în interior (al ei în primul rând), precum lucrul unei lentile convexe pe ambele părţi, cu specificaţia că pe o parte este aşa doar pentru iniţiaţi.. Prima dată e în interior ca un fapt dat prin care poate să se constate farmecul unei persoane (conştientizarea lui), gingăşia, candoarea, care, ascunsă multora (ce n-o văd pentru că nu au aceiaşi nuanţă sau dioprie), sălăşluind constant în intern, nu are cum să nu se arate şi în exterior prin zâmbet, expresia mimică, zâmbetul ochilor, pantomimică.. este inevitabil!  
 
 
 
Un om, o persoană ce stă ’ascunsă’ într-o asemenea frumuseţe autentică, n-ar avea nevoie nici măcar de aprecieri sincere, sau mai puţin (după cum sunt linguşelile)... Nu are nevoie nici de succese repetate, ori regulate, cum ar fi înconjurul altor frumuseţi pentru a o evidenţia pe cea mai considerată aşa la adolescentele ce crează instinctiv un grup în jurul celei mai frumoase dintre ele, chiar numind mutual ca lider pe cea mai şi cea mai. Frumuseţea interioară altfel fiind, după cum nu are nevoie de aprecieri (ci de reală susţinere!), nu are nevoie nici de cheltuială, precum o frumuseţe monumentală...  
 
 
 
Se spune că mulţi nu văd această frumuseţe, şi pe bună dreptate că nu au cum aceia lipsiţi de vreo valoare sau de nuanţă specifică, însă unde putem spune c-o doare pe aceasta...? N-o deranjează pe cea Interioară, nu se oftică năpădindu-se precum o „mare” frumuseţe ce face asta deseori când nu este băgată în seamă.Pentru Frumuseţea Autentică această muncă de a capta mereu aprecier i se pare o muncă inutilă, precum interlocutoarei noastre, domnişoara Maria Burlacu.  
 
 
 
 
 
 
 
-Intuitiv parcă am şti de la ce vine numele de Solomia, însă pentru tine personal care ar fi semnificaţia şi ce legătură are acest nume de l-ai ales pentru a denumi opera ta? (Ar avea măcar o minimă legătura cu Salomeea, fica acelei regine viclene?) Îţi mulţumesc pentru interviu! Ori, cum pe 21 aug. implinești o vârstă frumoasă și onorabilă îți doresc: Mulți ani numai Fericiți și Frumoși! Numai prieteni drăguți și afectuoși! Numai reusțite pe toate planurile vieții tale, iar Iubirea să ți se reverse mereu din prea plinul ei!!  
 
 
 
Domnişoara Maria Burlacu: Mulţumesc..! Cu drag, din drag...!  
 
Solomia, da, nici pe departe... de fapt, vine de la Solomonia, numele bunicii mele, o femeie puternică şi înţeleaptă, care a trăit de-a lungul a două războaie şi a fost dusă în Siberia de gheaţă... A fost călăuza mea în viaţă, steaua mea norocoasă, formarea mea ca om, personalitate, comportament, atitudine. Ea este îngerul meu păzitor acum...!  
 
La şcoală se învăţa limba moldovenească şi se scria cu grafie chirilică. Ea m-a învăţat alfabetul şi scrisul latin, vorba şi cititul românesc. Îmi spunea: „Să-i înveţi pe copiii şi nepoţii tăi această limbă frumoasă”. Voi scrie o carte despre ea, cu certitudine, căci am ce povesti cât pentru un roman sau mai mult.  
 
 
 
 
Pentru mine a fost o femeie filosof, căci vorbea în pilde, ea avea pentru orice situaţie un exemplu şi o înţelepciune de nedescris. Îmi doresc să fiu ca bunicuţa mea şi ştiu că o să fiu. A altoit în mine omenia şi frumosul.  
 
 
 
’’Însuşi numele "Basarabia" ţipă sub condeiele ruseşti. Căci Basarabia nu însemnează decât ţara Basarabilor, precum Rusia înseamnă ţara ruşilor, România ţara românilor. Pe la 1370 Mircea I Basarab, care se intitula Despota Dibridicii, adică despotul Dobrogei, Domn al Silistrei şi al ţărilor tătăreşti, întinsese marginile domniei sale până la Nistru de-a lungul ţărmului Mării Negre, cucerind aceste locuri de la tătari. Pentru capătul veacului al patrusprezecelea stăpânirea Valahiei asupra acestor locuri e necontestabilă.’’ - Mihai Eminescu în ''Timpul''  
 
 
 
-Da, un omuleţ frumos şi înţelept! :) În viaţa de zi cu zi cu ce te ocupi şi cam ce legătură au toate activităţile tale cotidiene cu poezia, una dintre pasiunile tale valoroase?  
 
Domnişoara Maria Burlacu: Sunt primul rod al iubirii părinţilor mei şi m-am născut când pe cer apărea Luceafărul. Sunt o poezie, o creaţie a lui Dumnezeu care respiră expresie artistică, o Mărie de versuri!  
 
Sunt un omuleţ hiperactiv şi o lipitoare a surprizelor plăcute, un povestitor iubitor de aventuri şi de frumos. Sunt licenţiată în biologie şi masterandă în ecologie și resurse umane, sunt funcţionar public la guvern, predau ore de biologie elevilor din anul I la un Colegiu din Chişinău, sâmbăta şi duminica activez la o fabrică din oraşul Ungheni, ca organizator de evenimente culturale, dar şi decorator. În nopţile cu insomnii scriu scenarii sau diverse proiecte sociale. Merg la înot, ascult muzică populară şi uşoară veche, cât şi nouă, ador meciurile de fotbal, sunt fan Steaua Bucureşti. În timpul liber citesc.  
 
-Interesant! Legat de poezie, ai spus că scri ’’din inimă’’ şi nu stai să gândeşti, în sensul că nicio raţiune şi niciun interes nu te preocupă când te apuci să înşirui ce îţi simte inimioara? Ai putea să ne înfăţişezi un episod din acesta în care te apuci să scri poezie?  
 
Domnişoara Maria Burlacu: Nu m-am aşezat niciodată la masă să scriu... versurile parcă mă prind ele pe mine în cursul drumului, în transportul public, la birou, în sala de clasă sau... în reverie. Nu toate poeziile au norocul să fie scrise, fiindcă nu întotdeauna am la dispoziţie o foaie, un pix sau spaţiu comod de scris.. Cea mai tristă poezie a fost “La moartea mea” pe care am scris-o când aveam 17 ani, dar pentru care am luat o bătaie zdravănă de la mama. Chipul ei plângând şi foaia arzând mi-a rămas pecetluită în amintire pentru toată viaţa. De atunci scriu doar versuri de dragoste sau cu note pozitive. Astfel, nu am cum să scriu din raţiune, ci doar ce simt în anumite momente.  
 
’’Poezia este căsătoria realităţii cu idealul, în sufletul poetului.’’- de Bogdan Petriceicu Haşdeu  
 
 
- Sper să nu-ţi mai aminteşti poezia, căci nu are sens la modul cum eşti. În general cuprinzi/înfăţişezi sentimente pozitive (chiar tristeţea exprimată devine astfel bucurie) şi în special despre iubire - culmea pozitivismului. Cum de este posibil ca un om de talia ta să poată îndrăgi așa...?  
 
Domnişoara Maria Burlacu: Ne naştem din iubire şi trebuie să dăruim iubire semenilor noştri. Doar dragostea va salva omenirea!! Am o inimă cât un univers care pulsează nu sânge, ci iubire! De aceia, mereu am sângele fierbinte..! Iar, zâmbetul este „arma mea”, din acest motiv nu am duşmani niciodată, deoarece nici nu mă supăr niciodată (ţin în mine pe cât posibil dacă trebuie), sunt mereu veselă, binevoitoare şi plină de viaţă. Acesta este secretul tinereţii mele. Nici glas şi nici auz muzical nu prea am, însă indiferent de faptul că gătesc, că fac ordine sau dacă sunt la duş, am mereu cântecul pe buze şi de cele mai dese ori am în „repertoriu” cântece de dragoste.  
 
Mă consider o norocoasă şi veşnic îndrăgostită de viaţă. Iubirea are o cameră specială şi destul de mare în inima mea, ea dă culoare vieţii mele. Nu obosesc niciodată să le spun celor dragi cât de mult îi iubesc! Sunt un rod al iubirii şi într-o zi voi rodi mai multă iubire.  
 
Cam asta e... Să-mi fie iertată sinceritatea şi dacă pare laudă... în realitate sunt mai modestă...  
 
 
 
 
’’ Poeţii sunt inima umanităţii.’’ - definiţie de Eugene Ionesco  
 
- Nu e laudă, ci sinceritate, de două ori modestă.. Aveam de gând să-ţi solicit o mică prezentare, tu ai făcut-o şi mai mică.. Te-aş ruga atunci, să te defineşti simplu prin trei caracteristici/calităţi, ori de-ai putea şi trei defecte...? Nu zic la nimeni...! ))  
 
Domnişoara Maria Burlacu: Mulțumesc!Din fragedă copilărie avut destinul unic de a cunoaşte în viaţa mea femei ce mi-au ghidat viaţa, mi-au fost ocazii unice pentru exemplu/e de urmat! Când şi despre care spuneam de fiecare dată: „când o să fiu mare, vreau neapărat să fiu ca EA”... Astfel au fost rând pe rând: bunica, mama, profesoara de matematică din liceu, diriginta de la colegiu, şefa de catedră în universitate, viceministrul educaţiei şi mai nou viceprim-ministrul... Toate aceste doamne au în comun: înţelepciunea, diplomaţia, corectitudinea, comunicabilitatea, modestia, verticalitatea şi optimismul... deci, cred că acestea ar fi calităţile unei femei de succes!  
 
Trei caracteristici personale ca un atu, cred că ar fi: modestia, omenia şi responsabilitatea... ori ca ’’trei defecte’’... de ce nu? Consider că, oricine le recunoaşte, le şi poate depăşi uşor, acestea să spunem că sunt: naivitatea, credinţa exagerată în oameni şi încăpăţînarea.  
 
-Ca un învăţăcel, care iată ai pornit încă din pripă de la un sistem contradictoriu, ca şi profesor, funcţionar în ministerul educaţiei, viitor doctorand, mă rog, nu am să te întreb ce părere ai de sistemul actual de învăţământ din R. Moldova, ci despre cum l-ai dori prin prisma a ceea ce este, sau mai mult cum ai cuteza să-l vezi pe viitor? Şi, pentru că eşti o fată drăguţă, cu o mare poftă de viaţă, care desigur, nu numai că doreşti să te iei la lupta cu ea, ci s-o transformi pe cât posibil şi să-i schimbi cursul iniţial, uneori poate vitreg. Dacă ai face un set de calităţi/însuşiri a unei fete/femei de succes, care crezi că ar fi acestea?  
 
Domnişoara Maria Burlacu: Întrebarea aceasta reprezintă punctul meu dureros, ori dacă se poate, n-o să răspund...  
 
Am mai spus ca doamnele pe care le-am avut ca exemplu, toate au în comun: înţelepciunea, diplomaţia, corectitudinea, comunicabilitatea, modestia, verticalitatea şi optimismul... deci, cred că acestea ar fi calităţile unei femei de succes!  
 
 
 
’’Măsurariul civilizaţiunii unui popor în ziua de azi e: o limbă sonoră şi aptă de a exprima prin sunete noţiuni, prin şir şi accent logic cugete, prin accent etic sentimente.’’ - Mihai Eminescu  
 
 
 
 
-Pentru acesta, sau în sensul posibilităţilor ca o femeie să aibe succes, crezi cumva ca ea necesita neapărat susţinere, sau ar putea şi altfel? Se poate spune că, aşa precum unui bărbat i se întâmplă, o imagine feminină arhiprezentă în capul lui, poate fi o muză covârşitoare şi pentru orice la femeie?  
 
Domnişoara Maria Burlacu: - Cu o picătură de susţinere o femeie poate muta munţii din loc, dar aceasta i se cade foarte rar, aşa că e mai bine să nu aştepţi posibilitatea, ci s-o tragi catre tine, să iei cu încredere ce-ţi aparţine!! Dacă ştii să te ridici ori de cîte ori cazi, dacă şti să zîmbeşti atunci cînd sufletul îţi plînge, să priveşti înainte cu încredere şi cu speranţă atunci portiţa succesului îţi este deschisă.  
 
În ceea ce priveşte întrebarea cu... dacă bărbaţii pot fi şi ei o muză pentru femei? Da sunt, măcar una oarecare... :)) Pot să confirm că cele mai reuşite scrieri sunt cele care au un bărbat ca inspiraţie.  
 
 
 
Mulţumesc pentru ocazia de a-mi înşirui acestea!  
 
 
 
 
 
 
Poezia de mai jos, mi-a veni acuma.… nu ştiu dacă e bună la ceva.… o redau exact ca din pripă:  
 
...  
 
Să vă spun cine sunt Eu?  
 
Maricica din Chişinău  
 
Sunt născută la Ungheni  
 
Cu părinţi basarabeni  
 
Studii, am de toate  
 
Liceu, colegiu, facultate  
 
După treapta masterat  
 
Am urcat la doctorat  
 
Am un job, am un nume  
 
Parcă totul merge bine  
 
Dar departe undeva  
 
Mă frămîntă inima  
 
Şi în sufleţel sunt tristă  
 
Eu visam să fiu artistă  
 
Să joc pe scena mare  
 
Să scriu pentru fiecare  
 
Versuri, proză, povestiri  
 
Romane şi amintiri  
 
Poate încă nu-i târziu  
 
Asta o să spuneţi…ştiu  
 
Timpul e mare duşman  
 
Fuge ziua după an  
 
Vom vedea ce o să fie  
 
Într-o altă poezie... ))  
 
 
 
 
 
Ascensorul  
 
 
 
Trecut de miez de noapte,  
 
Să adorm... ar fi bine  
 
Dar unde e moş Ene  
 
Iar a uitat de mine.  
 
 
 
De vină e ascensorul  
 
Că nu-i pornit motorul  
 
Şi moşul nu mai poate  
 
Să urce pîn la şapte.  
 
 
 
Sau poate e de vină  
 
Viroza fără milă  
 
Sau febra ridicată  
 
O nebunie toată...  
 
 
 
Prea bine ştiu că dorul  
 
E cel ce-mi fură somnul  
 
 
 
 
 
Interviu făcând parte din volumul cu acelaşi nume.  
 
Solomia - fiind titlul cărţii autoarei ce a apărut deja:  
 
 
 
 
 
 
Interviu republicat și aci:  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Interviu Solomia - Domnişoara Maria Burlacu! / Valerian Mihoc : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1496, Anul V, 04 februarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Valerian Mihoc
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!