Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Documentar > Mobil |   



Facebook buclucaş...(II)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Trilogia informatiei descinde pentru noi, oamenii acestor zile, catre vizual, oricat de mult ne-am mai stradui sa fie altfel, impunerea si impozantiunea informatiilor prin imagini, face ca alte simturi sa ajunga destul de ‘oarbe’. Este cea mai rapida si cea mai comoda ‘captare’ a informatiei, pe langa auzit si vorbit, dar nu neaparat ca n-am asista la coruperea informatiei pure - pe cat mai multe cai se face cu atat mai corupta -- si nu e cea care rezista cel mai mult, ba bine ca - predispune la o fluctuatie continua. Ori in domeniul retelei amintite nu se fac exceptii de la regula, ba dimpotriva - e culmea...!  

De mult s-a vazut ca televiziunea este un mijloc de manipulare, iar de cand cu internetul…nu este mult pana acolo. Facebook – ca retea de ‘socializare’- are chiar el un mod de impunere (im)propriu, iar unii mai constienti isi dau seama ce ‘infectie’, la inceput insesizabila, ajunge pentru mintea omului. Totul impinge si se impune prin vizual si desigur ar fi o sisifiala sa te opui, odata ce circuli pe acolo, chiar daca tie nu-ti da nimeni like, tu trebuie sa dai... Nimic mai epuizant si controversat chiar pentru creierul uman, ce nu este confectionat sa primeasca asa de multe imagini - respectiv feţe – si ca atare individul feibooksist le si uita rapid… Privim la tv., citim (chipurile) informatii din internet, ‘mai tragem cu ochiul si-n acesta retea, urmarim iar munca ce-am uitat-o, facandu-ne drum printre informatii, lucram sau doar ne prefacem, citim iar, pardon, le privim randurile pe diagonala..din ‘lipsa timpului’ spunem ca ne ‘taiem drum’ si selectam numai ce ne trebuie, la fel cum si pe facebook… Hmm, da, o mare iluzie!  

N-am sa uit niciodata chiar o poza de pe ‘face-pook’, in care un tip stand in picioare, avea capul asa de aplecat spre telefon incat ai fi spus ca mai are putin si il putea avea chiar intre varfurile incaltamintei.. J De asemenea, un film tot pe site arata cum un tip care avand tot asa capul aplecat nu a vazut cine a trecut pe langa el, o frumusete, o jumatate – destinul lui! Dupa cum tot filmul arata in a doua repriza, pe cand omul nu mai avea capul atarnat de umeri si cu ochii in telefon, ci pe ei la vertical, privind frontal -- din pozitia in care iti poti privi si-ti poti da seama exact ceea ce se intampla cu viata ta! Dar, in general, oricine nu doreste sa faca aceasta direct, s-ar uita la stele si pe timp de zi, in caz ca nu ar avea un telefon touch.:) Exista o anumita aroganta legata fata de un astfel de comportament evitant, pentru care in primul rand este greu de renuntat la el... Acest lucru poate fi privit cu ochiul liber fara a avea cine stie ce filosofii in cap. Ma aflam in ‘draga’ noastra capitala si aveam in mana telefonul vechi, cautand un numar , nu mica mi-a fost mirarea cand o ‘doamna’ poate cam de aceeasi varsta, a facut ceva din mersul ei normal de pana sa ma vada, a facut ca un arc de cerc prin fata mea, ridicand din spranceana cand mi-a vazut telefonul pe sina, a si zambit semet spre final ca pentru a imbuna ironia..  

Altceva…Un site spre exemplu ce tot trambita ca e bun ca si are de toate pentru toti (daca dupa acest criteriu s-ar putea autoconsidera asa exact) si care mai ales se lauda prin facebook ca pune accent pe colegialitate, tot el –conducerea poate– incearca manipulari fata de cei pe care ii are in echipa… in fapt intamplandu-se despartiri si imprieteniri dupa bunul plac, punand chipurile asa de mult accent pe colegialitate incat sterge simplu poze de la intrunirile lor, le repugna ca au prea multe mesaje la care trebuie sa raspunda si automat sterg tot: –sentimente, colaborari (nu conteaza de care) – cat si mici doleante, comentarii, amintiri… Si, se pare ca nu-i singurul, pentru ca toate site-urile au corespondent in fb., oare mai exista vreun cod deontologic al lor, ori tot “tatal” dicteaza…?!  

Cineva zicea ca din lipsa prietenilor cutare nu are cititori, oare despre prietenii de prin acest site sa fie vorba? Adica cititorii, ce sunt de fapt tot scriitorii…? Ne invartim intr-un cerc vicios, citindu-ne si laudandu-ne unii pe altii, iar acestea nu fac rabat de la repetitii inepuizabile. Nu am o solutie si nu critic, insa culmea este ca pe paginile si chiar site-urile scriitoricesti cam ajung sa se stie unul pe altul – temele, muzele, cuvintele uneori de neschimbat… fiind scriitori ei, dar cititorii altora si tot asa. Paradoxal se cauta acesti prieteni pentru aceste like-uri si se strang cat mai multi pentru a se izola intr-un cerc stiut... de ei/ de ‘noi’. Ce rost are/ ori eu chiar sunt cum zic unii? As putea sa intreb eu pe cel mai vechi, care comenta “amice esti nou p’aice?”, si carora deseori le simt comentariile ‘morale’ prin care-si cauta de fapt suprematia lor proprie (‘alungand’ pe altul) – de nici nu s-ar simti deloc printr-un virtual, pentru cine nici ca n-ar putea sa nu simta – avand si cuvinte de ‘lauda’ nu prea ‘citite’ (ca n-as fi pregatit pentru viata, pentru ca nu accept site-urile lor compromitatoare atasate mesajelor? Ce minte normala poate face asta?).. Oare scriitorii nu sunt un factor de educatie, de moralitate, sau e de..? Bine, intocmai cu moralitatea, dupa ea ar trebui sa punem cat mai multe puncte, caci eu unul n-am incercat atat de mult dezgust (ba, chiar si mai multe problem ca acum n-am avut vreodata si-am cunoscut si iadul, dar acolo nu ai asteptari ‘inalte’). Pot da multe exemple.. dar, hai zic doar de unu: ce si-a strans tot felul de laude cine mai stie cum, e mare si prin nu stiu ce liga, dar se duce la un om si-I da cu gura spurcata… Apoi.. daca cineva este atat de vechi si de capabil sa aduca solutii pentru acesta problema din ce in ce mai complexa, nu sa largeasca cat mai mult cercul de prieteni si poate, daca s-ar intampla si de cititori, dar nu sa educe (pe el chiar), ci sa-si caute superioritatea… eii, chiar asa de usor se face? Culmea ca atat de multe site-uri, citite de cati mai putini, apoi atat de multe carti.. Pentru insingurarea scriitorului, dar inpopotonarea lui intr-un cerc de ‘prieteni’ si pentru paradoxul insingurarii lui acolo, chiar si in fata de propria familie, ce nici macar nu recunoaste valorile acestui om cu astfel de ‘apucaturi’, sau pentru faptul ca nu stiu ce tanar prefera ‘cultura’ postata de el, in pofida intelepciunii salasluita pe veci in nu stiu ce site si pentru multe altele de gen, am putea gasi vreun tap ispasitor??  

In acest fel, printre imagini fluctuante dar impunatoare, cultura omului este in continua prabusire, precum memoria obosita si explodata la un moment dat de atatea imagini confectionate, dar, deci nu de imaginatia proprie. Cititul, intr-adevar se stie ca poate suscita imagini, dar este acolo o increngatura lucrativa intre imaginatie-gandire-memorie-atentie-vointa, o contributie/efort comun al tuturor proceselor psihice ce pot dezvolta gandirea, intarii vointa, centra atentia, etc., asa dupa cum se stie. Insa, in acest timpul in care aglomerarea atator imagini propuse de altii --preseaza, ce-am putea face? Nu zic ca toate imaginile/informatiile sunt rele, dar cam majoritatea, ceea ce fara o cultura prealabila… prostia in ziua de azi e ÎNGRIJORĂTÓARE!  

Exista o conditie a omului.. dar, ca prostia este primul element preferat si chiar propagat de facebook nu-i greu de inteles. Este sufficient sa dai un like la un produs ceva, ca automat la putin timp iti infatiseaza altul de gen, mizandu-se pe gradul marit de sugestibilitate, ori se stie cine sunt cei mai sugestibili… cei care nu fac alegeri personale, ci doar se ‘supun curentului, ori vantului, ce stiu eu, uite: http://www.realitatea.net/femeile-care-publica-fotografii-sexy-cu-ele-pe-facebook-sunt-considerate-mai-putin-competente_1483457.html  

Eii bine, nu chiar la aceasta prostie m-am referit, adica la ceva mai putin pregatit da, dar dezarmant si nici nu stiu… cat ma incearca compasiunea..poate ca si de neputiinta proprie. Da, categoric la o alta prostie ce vine de ‘sus’, adica din josul-susului… O anumita ‘lege’ vine pentru a ‘marii’ cat de cat superioritatea prin micsorarea/inferiorizarea altora, pentru a se ridica imaginea guvernului prin cel mai la indemana mijloc, dar si cel mai oligofren… razand de o anumita categorie sociala printr-o lege nu face altceva decat sa-si dea in cap: https://www.facebook.com/AntiVictorViorelPonta/posts/310143109188020?fref=nf  

O doamna a preluat adaugand: ”E de râs ? Nu, fratilor ! E de plans ! De urlat ! Autoritatile noastre fac tot posibilul sa ne transforme într-un popor de cretini, condusi si controlati tot de cretini !”, altii au comentat in fel si chip precum este in link, apoi doamna iar a zis –“ Pai ca sa aiba "succesuri", trebuie sa fie înconjurati, sustinuti si aparati de cei ca ei, nu ? Am spus-o si repet : le e teama de intelectuali, de oameni culti si inteligenti, asa ca promoveaza cretinismul peste tot !”, iar eu ca aveam mancarici am spus: “))))prostie cu acte in regula! asa da nediversionism!”; dupa care la putin timp apare un comentar : “Maninci c......t cugura plina slinosule.”. Iertati-ma, dar pentru a fi cat mai exact… Iniatial am crezut ca se refera la acela ce a dat legea…ori? Era ceva ciudat, ce s-a elucidat cand doamna gazda a intrebat “la cine va referiti..” - la intrebari fara raspuns posibil. M-am uitat la profilul in cauza si am vazut ce nu mi-a venit sa cred, un ea si o el, ori ma rog si invers, dar cine ar mai sti la un profil comun, ce a/au studiat la scoala militara Campina. O-coo, hai ca-i buna, dar asta e, razandu-mi in sine cum prostia e asa de-ne-la-locul ei incat se demasca singura…))) Unde vom ajunge noi pana la urma, vom vedea. Dar, totusi, ciudat ca acesti oameni dintr-un cuplu facand parte, se inteleg atat de bine unul cu altul (mai putin cu altii), incat nu au nevoie de nicio intimitate? Adica nu de ascunzisuri, ci de intimidate, oare nu de acolo iese comunicarea profunda? Bine, cum nici prea multa dorinta de comunicare autentica nu exista, decat hu-la-la…in face-pook zdravan de multe ori.  

Ne amintim de acel “ante –credit-psihologic-virtual”? Ei bine, acestia nu cred ca-l au intr-un fel, asa dupa cum il pot avea unii chiar cu limbaj deocheat, dar ‘artistic’… zic ei. Cum nici in asa ceva nu cred, deoarece, oricat s-ar asocia ‘drumurile’acestei retele de ‘socializare’, chiar mai insignifiante, cu mahalalele marginase, nu pot sa cred ca se poate numi cultura ceea ce auzi zilnic in jargon. In schimb, unii au aceasta ‘credinta’…  

Relatiile pe facebook sunt cam ireale in concret(avand si exceptii, nu?), compromitatoare de multe ori (‘castigand’ un like doar oferindu-l cu mult timp inainte), nestatornice, absolut complexe, corupatoare (d.p.d.v.mental) mai ales prin manifestarea expresa a misterelor … acestea nu sunt chiar lucruri negative, fiind de multe ori chiar ‘sarea si piperul vietii’, nu? ‘Plinul si activitatea corupatoare mai ales acolo unde ele lipsesc cu desavarsire. Mai sunt acele relatii profesionale, adica un pictor de aci de la noi se poate intalni asa virtual cu un altul din America sau Argentina spre exemplu. Un admirator isi poate gasii altfel artistii preferati, prin numai un mesaj interesant.;) Dar, asa cum am zis, pe aceste meleaguri prea actioneaza de multe ori - invidia.. intre cei ce au o latura comuna. Spre exemplu daca ar fi sa mentionez de ‘ginta scriitorilor’, ce si asa apar cam multi pe cap de locuitor, si cum cititorii sunt putini…unora le cam lipseste inspiratia si nu fac decat sa copie de unde apuca sau de unde ii place si lui mai mult. Ori, chiar mai mult, unii ce nu au scrupule, chiar intre ‘mari’ oameni de arta (cum se autonumesc ei) arunca cu ‘gunoi’, sau chiar raspunzandu-le rau acelora ce le-a facut un pustiu de bine. Iar asta o fi educatie.. a cui?  

Daca ma gandesc bine la vechile apucaturi de babute, ce tot stau chiar si acum pe strazile satelor si barfesc, daca ar fi avut facebook, sau macar un telefon din asta, multe dintre ele cu siguranta si-ar fi limitat timpul acela umplut cu barfe.)) Un plus al retelei, iata. Mai sunt si bune intre nebune.  

Paradoxal este ca pe acest site toata lumea tinde catre mai multi prieteni si automat catre mai multa apreciere, catre mai multa comunicare..dar, tot paradoxal e ca nu dupa mai multa comunicare cu cineva(superficiala) sau cu un grup restrains, ea sa se piarda in improfunzimi. Comunicarea masurandu-se nu dupa profunzimea unor discutii cu cineva anume, ci dupa comunicarea cu cat mai multi – atunci se intampla ca acea cu unul singur sa cada. Sa fie mentalitatea de turma in toi? Sunt si oameni profunzi cu care ai ce sa discuti mult timp nu zic, insa tendinta majora este aceasta – globalizarea. Atunci oricat de autentica ar fi comunicarea cu o persoana, ea s-ar putea sa cada in pofida multimii..daca acea persoana autentica s-ar mai zbate sa continue va urma blocarea ei, mai ales daca nici nu a dat like si mai ales comentat adecvat. Intr-o dimensiune anume este bine, selectia naturala, pentru ca poti afla intr-un subiect mai multe pareri, dar, din pacate, chiar si pe cei mai profunzi, nu are cum intr-un asa ‘mediu’ sa nu-i ia durerea de cap sau plictisul, mai ales atunci cand nu au un interlocutor pe ‘masura’. In lipsa unui program de “stat pe facebook”, atunci cand nu ai o ‘problema importanta de a sta.. Dar, din pacate ‘politichia’ like-ului cere el insusi mult timp de pierdut pe la prieteni pentru ai face si pe ei sa vina la tine. Asta daca nu cumva esti vreun artist, sau daca nu cumva ai gasit piatra filosofala si le tot spui cum multi nu se mai opresc din admirat. Chiar si atunci trebuie sa ai mare “certificat de faceibooksist” in sens ca trebuie sa fi cunoscut de ceva timp de prietenii tai.  

Dupa aceste doua paradoxuri, exista unul ca vrea cat mai multa apreciere de la cat mai multi. Evitandu-se paradoxul doi in care daca se intampla ca o convorbire cu cineva anume sa dureze, apare paradoxul trei in care cineva dintre cei doi ce au facut parte din convorbirea mentionata, plictisindu-se, poate fiind tot timpul preocupat de altceva. Sau, poate fi mai snob si nu vrea decat sa se amestece in discutii ‘academice’, sau pur si simplu dintr-o umanitate mai slaba interlocutorul il seaca fara ca acela sa fi spus ceva jignitor sau gresit, atunci facebook da sansa la aparitia celui de al 4-lea paradox – eliminarea ‘intrusului’! Uneori in aceste vremuri, cel eliminat sau blocat mai bine zis s-a comportat atat de bine, chiar exemplar mult timp incat a devenit secant... Fetele din ziua de azi nu mai vor sa fie laudate,ci ele sunt strong si fanky sau nu mai stiu eu cum si doresc sa fie tratate ca atare… Ce sa mai spun de faptul cand acel om de atata “bine insuportabil” ii vine si lui vreo pasarea, atunci si mai si… Paradoxuri.. Al cincilea este ca toata lumea asteapta sa fie contactata, dar prea putini contacteaza… Dar sunt atat de multe incat…  

Referinţă Bibliografică:
Facebook buclucaş...(II) / Valerian Mihoc : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1359, Anul IV, 20 septembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Valerian Mihoc
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!