Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Expozitie > Mobil |   



CELLA NEGOIESCU:
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
În prezenţa unui firesc mare număr de admiratori ai artelor, miercuri, 16 septembrie 2015, la Muzeul Unirii din capitala spirituală a României, prof. dr. Lăcrămioara Stratulat - director general al Complexului Muzeal Naţional "Moldova" din Iaşi, a prezentat-o pe poeta şi pictoriţa Cella Negoiescu, specificând că o văzuse prima dată, cu ceva timp în urmă, la Bacău, într-un alt muzeu frumos. După doamna director a luat cuvântul criticul de artă Valentin Ciucă, dumnealui menţionând, printre altele, că, "... artistul este un fel de minune a lumii. Fiecare imagine-tablou creată de el e de fapt o transcendere a realităţii imediate, trecerea într-un alt orizont al speranţei, al bucuriei, al comunicării lucrurilor care contează foarte mult, doamna aici de faţă fiind un profesor şi un artist de calitate înaltă al Iaşiului". 
  
Paul Sobolevschi, actor la Teatrul "Luceafărul" şi fost elev al profesoarei Cella Negoiescu, i-a mulţumit mentorului său; cităm: "... Domnia sa m-a format în perioada respectivă". În calitate de cântăreţ, i-a oferit "dirigăi" ultimul său disc, apoi a recitat din creaţiile dumneaei. 
  
Profesorul universitar dr. Ion Berghia – membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, preşedinte al Filialei "Constantin Stere" din Iaşi a Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina - a vorbit despre artista omagiată şi despre ideile acesteia, materializate în cele 40 de picturi de pe simezele sălii Muzeului Unirii. Dumnealui a subliniat că "Cella Negoiescu este o doamnă a poeziei şi a picturii. Şi nu o doamnă oarecare, ci una dintre slujitoarele vrednice ale acestor aripi de suflet, una dintre puţinele din România care este credincioasă anumitor principii pe care le putem descifra în opera domniei sale. Dacă marele Mozart susţinea că muzica este sora bună a poeziei, apoi – după cum am menţionat şi la lansarea plachetei de versuri a doamnei Negoiescu la Casa Armatei, poezia este sora geamănă a picturii. Doamna rămâne un rafinat artist care ştie a juca inteligent pe strunele sufletului "consumatorului" de frumos. Îi urăm sănătate şi putere de creaţie! Căci de talent, slavă Domnului, nu duce lipsă!". 
  
Într-o manieră proprie, aducând poate cu suprarealismul contemporanilor Oleg Shuplyak (ucrainean) sau americanul Jim Warren, expoziţia şi doamna Cella Negoiescu însăşi, îmbie la gândit şi visat frumos. Nici influenţa stilului pictural al lui Sabin Bălaşa, realizatorul superbelor fresce din Sala Paşilor Pierduţi a Univesităţii din Iaşi, nu poate fi negată. Mai ales că doamna Negoiescu l-a cunoscut pe maestru în perioda în care eram şi eu student, şi-n pauzele pe care mi le permiteam când învăţam înainte de examene la Biblioteca de Ştiinţe Sociale de lângă Univesitate, îl urmăream pictând. Mai mult, pentru a accentua zicerile mele în legătură cu stilul pictural şi influenţele, nu ştiu cum altfel poţi spune privind "Talazul", "Spre mare" sau "Tornada" şi "Cascada". ",,Pentru grupul de studenţi care se află pe o frescă laterală, eu am fost cea care i-am adus modelele"spunea doamna Cella Negoiescu. 
  
Asemeni lui Jim Warren, Oleg Shuplyak şi Sabin Bălaşa, doamna Cella Negoiescu a apelat la metafore vizuale, pentru a transmite multe prin picturile sale. "Perla'', de exemplu, atâtea mi-a sugerat, obligându-mă să-mi alunece gândurile spre începuturi (maternitatea, atomul primordial, aura sfinţiei etc.), spre prezent (sferă, roată, soare - câte nu sugerează "rotundul''?!) sau spre viitor (existenţă, apus de soare, sfârşit de drum infinit…). Poate de aceea am ales această pictură pentru coperta revistei noastre, Moldova Literară nr. 3 / 2015. 
  
"Cântecul mării'' mi se pare cel mai potrivit îndemn spre meditaţie, spre visare. Fără a vrea să ştiu ce dorea artista să sugereze prin această temă marină, m-am gândit la multitudinea semnificaţiilor tabloului. Partitura, jumătatea din apă, asemeni unei rădăcini, poate constitui legătura între începuturile muzicii prin corzile arcuşului -generatoare de sunete- care iniţial puteau fi simple fibre vegetale uscate, vibrante ca o vioară. Jumătatea de deasupra poate simboliza legătura cu... eternitatea. Având în vedere contextul tematic, metafora pictată aminteşte fără voie de "adevăratul'' cântec al mării, cel al probabilelor sirene. Realitatea acestei supoziţii e accentuată şi de prezenţa feminină -copila care, scrutând trecutul sau viitorul, priveşte curioasă sub mantia albastră a necuprinsului mării. Este curajoasă şi poate unică această metaforă–curiozitate determinată prin separarea infinitului albastru al mării de realul nisip al cotidianului. Predominante în tablourile doamnei Negoiescu sunt personajele feminine şi temele acvatice. Probabil, şi pentru că domnia sa vine, după cum singură recunoaşte, dintr-un ţinut exotic pentru mulţi dintre noi ceilalţi, ţinutul Brăilei misterioase care l-a născut şi pe Panait Istrate, şi pe contemporanul nostru om de cultură, medicul de excepţie Virgil Răzeşu şi pe alţii. 
  
Tabloul "Pescăruşul" atrage prin delicateţea unei balerine, inspirat surprinsă în chiar momentul generic, în poziţia care sugerează pasărea-simbol al apelor. Un con de lumină focalizează şi amplifică acest simbol. Mergând cu gândul mai departe, te poţi întreba dacă balerina, supusă aceloraşi canoane ale artiştilor, avea starea de spirit potrivită ipostazei. Poate femeia de dincolo de pictură era bucuroasa de reuşita copilaşului ei, poate din contra, avea sufletul pustiit de pierderea cuiva drag. Cine ştie, asemeni actorilor care-şi lasă în culise trăirile proprii când ajung pe scenă, şi balerina trebuia să sugereze ochilor privitorilor doar două nuanţe: graţia dansului şi realul denumirii tabloului. Lucrarea "La peisaj" accentuează caracteristicile tablourilor şi ale felului de a fi al pictoriţei, însumându-i preocupările, dar expunându-ni-le fără voie: o prezenţă feminină pe malul mării pictează, având alături câteva posibile pagini de versuri. Cerul înnorat poate simboliza şi grijile sau necazurile de care, asemeni fiecărui om, nimeni nu este ocolit. "Moara", în afară de intrinsecul înţeles al contribuţiei la existenţa omenească prin însuşi rolul ei, ne apropie de mediul acvatic familiar creatoarei, dar şi de vâltoarea generatoare de energie, necesară aceleiaşi existenţe umane. Nu lipsesc din peisajul morii nici copacii care amintesc de viaţă, de frumuseţea primordială şi firească a naturii. "Păpădia" văzută de departe pare o mulţime de cili vibratili, de la o distanţă oarecare confirmă vizual titlul tabloului, dar de aproape vezi predominantele personaje feminine graţioase, dispuse circular într-un balet simbolic. Bazându-ne pe spusele pictoriţei, remarcăm că această lucrare a avut o naştere grea, de 35 de ani, ca după primele aplicări de culoare să-şi aştepte finalizarea peste câteva decenii. 
  
O revărsare de culori a căror îmbinare are menirea să dea viaţă nu doar gândurilor pictoriţei Cella Negoiescu, ci şi emoţiilor celor veniţi să admire creaţia ei, şi-a găsit sălaşul într-un spaţiu plin de istorie şi trăiri importante pentru noi, spaţiu care păstrează amintirea "Domnului Al. I. Cuza". Expoziţia "Euritmii albastre" poate fi numită, fără greş, poezie pe simeze, pentru că toate lucrările te fac să visezi şi să gândeşti frumos, îndemnându-te să-ţi dai frâu liber imaginaţiei, pentru a pătrunde în nemărginitul univers artistic, creat de talentata autoare Cella Negoiescu. Dacă Oleg Shuplyak "îmbină portrete ale unor personaje emblematice în istoria omenirii cu peisaje pentru a crea imagini cu dublu conţinut", doamna Cella Negoiescu, subtil şi delicat reuşeşte acelaşi artificiu în "Stalactite şi stalacmite", "Cascada", "Nori", "Păpădia", "Talaz". 
  
De fapt, cele numite (nu doar de Modest Mussorgsky) "Tablouri dintr-o expoziţie", merg drept la suflet şi îndeamnă să le vezi iar şi iar, pentru a le descifra definitiv odată şi odată... 
  
MIHAI ŞTIRBU( scriitor) 
  
Referinţă Bibliografică:
CELLA NEGOIESCU: EURITMII ALBASTRE - EXPOZIŢIE DE PICTURĂ / Valentina Becart : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1798, Anul V, 03 decembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Valentina Becart
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!