Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Tatiana Scurtu Munteanu         Publicat în: Ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015        Toate Articolele Autorului

Sentimentul românesc al ființei în poezia Tatianei Scurtu Munteanu
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Poetă născută dincolo de Prut, unde dorul a atins cotele metalingvisticii, dar formată intelectual în țara mamă, unde un examen luat la Universitatea din Galați o aureolează cu nimbul de master în filologie, vine în întâmpinarea cititorilor cu a doua apariție editorială, volum intitulat, programatic, „Râuri, voi, ce despărțiți “, după ce a publicat “Paralelismul singurătății “ și în numeroase antologii de poezie apărute pe întreg teritoriul țării. 
  
Deținătoare a numeroase premii literare naționale și internaționale, Tatiana Scurtu Munteanu este o voce autentică în lumea poeziei ce atinge eternul, prin faptul că desoperim în poezia acestui volum frisonul sentimentului de speranță în regăsirea spațiului natal. Acest sentiment încolțește, precum ghiocelul primăvara, în mitul care reunește iubirea și trupul Patriei ce nu pot fi niciodată separate.Mitul este cel care le reunește ca metalimbaj. Metacomunicarea din acest volum în care poeta se exprimă pentru noi își subordonează dualitatea, optând pentru triadă. Poeta este o ființă luminoasă visând la “o țară dialectică a minunilor “, cum ar spune Thomas A. Sebeok. Tocmai această țară a minunilor este despărțită de râuri ce aprind în pieptul poetei dorul prelung: 
  
“Am aripi de vânt uscate 
  
Şi priviri înlăcrimate, 
  
Am tăcerea înlemnită 
  
Şi suflarea amorţită. 
  
Am în piept un dor prelung, 
  
Pân' la tine să ajung 
  
Şi la apa ta de sânge 
  
Cu tot dorul să pot plânge 
  
Pe cei ce i-ai dus cu tine 
  
Înecaţi de căzăcime, 
  
Pe care-i mai ţii în viaţă 
  
Fără dreptul la speranţă. 
  
Nistrule, de ce ai fi? 
  
Bine-ar fi de nu te-am şti 
  
Decât apă curgătoare 
  
Şi nu râu ce faci hotare.”(Râuri, voi, ce despărțiți ) 
  
„Am dat orele în leagăn” este un vers sublim, această caracteristică este forma încoronată și întodeauna activă a unei acțiuni. În zodia esteticului, sublimul se constituie ca o formă încoronată a intuiției: 
  
« Am smuls clipele de mâine, 
  
Le-am brodat în decolteu, 
  
Unde nu așteaptă nimeni, 
  
Zăbovește Dumnezeu.” (Am dat orele în leagăn ) 
  
Tatiana Scurtu Munteanu, abordează poezia cu ajutorul metricii și prozodiei tradiționale, 
  
toate în favoarea ritmului.Modernitatea poeziilor este rezultatul unei stări de melancolie a fericirii bazându-se pe “amintire”, poezia din acest volum se autodefinește deci ca rod al memoriei, căci tot ce se închipuie chiar a fost, dar și ca joc al copilăriei, ce pare nevinovat: 
  
„ Prohodul ploilor de toamnă, / 
  
din pieptul cerului legat / 
  
cu abur și cu mere coapte,/ 
  
răzmoaie ulița din sat. „( Prohodul ploilor ). 
  
Poeta, talent autentic, prinde rădăcini și atunci când gândurile aleargă zarea pentru a surprinde inefabila clipă și atunci cresc în ea forme noi, precum spunea Brâncuși:”Nu mai sunt demult al acestei lumi: sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup- mă aflu printre lucrurile esențiale“: 
  
“Gândul pământiu aleargă zarea, 
  
Orele coboară în zăpadă, 
  
Bat vecerniile la poarta lunii, 
  
Pleoapa țintuită stă să cadă.”(Gândul pământiu aleargă zarea ) 
  
Autoarea reprezintă în poeziile sale ființe care sunt eterice în sine, ionice. Tatiana Scurtu Munteanu are, pe drumul Damascului, simbol al reîtregirii neamului, viziunea iubirii fără de moarte, fiindcă asemenea zăpezii totul este trecător, rămânând în urmă doar doina, unicitatea expresiei sufletului românesc: 
  
“ Ninsoarea cade în genunchi 
  
Ca stelele în rugăciune, 
  
Ferestrele într-un mănunchi 
  
Se-aprind din bobul de tăciune.”(Cununa doinelor de nea ). 
  
Asemeni lui Arghezi cuvântul are o funcție cosmogonică, atribuind ființei ficțiunea sacră. Pentru poetă, versurile au o formă ingenuă, fragment mitic, care-și este suficient sieși. Muzicalitatea versurilor și perfecțiunea rimelor dă o cursivitate poemelor. 
  
Poeta, în întreg volumul prozaizează programatic, într-o îmbrățișare a calofiliei și a metaforei motivate, redescoperă filonul epic și fraza coerentă, explicită, lirismul eului țâșnind din substrat, neostentativ. Această poezie aparține reflexiei existențiale și mai puțin poeticității intenționate. Câștigul acestei poezii stă în talentul autoarei, în trăirile globmoderniste, prin părăsirea poeziei postmodernă, deja depășită, poeta mizând pe rezonanța simbolică a dublului raport : el-ea, margine centru, și dintr-o ambiguitate semantică și imagistică originală. Relația cu sacru, așa cum spunea Jean-Jacques Wunenburger, în această poezie se face prin răbdătoarea cucerire spirituală, favorizată de devoțiune, învățătură și grație. Simbolul înțeles la un nivel spiritual devine punte, prezență, limbaj, universal, viață concepută într-o cu totul altă ordine: cea a eternității. 
  
Cititorule, ai în mână o inimă sub formă de carte, ce trăiește bucuria și suferința, astfel o vei purifica prin propria trăire, citind-o. 
  
Al.Florin ȚENE 
  
Președintele Național al Ligii Scriitorilor Români 
  
Membru corespondent al Academiei Americană Română de Artă și Știință 
  
Referinţă Bibliografică:
Sentimentul românesc al ființei în poezia Tatianei Scurtu Munteanu / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1751, Anul V, 17 octombrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Tatiana Scurtu Munteanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Tatiana Scurtu Munteanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!