Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Actualitate > Mobil |   


Autor: Tamara Gorincioi         Publicat în: Ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015        Toate Articolele Autorului

Tamara GORINCIOI - BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Impresii de la Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „75 de ani de la anexarea de către URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa – 28 iunie 1940”  
 
Pe când la Bucureşti apatrizi gen Boia sau Patapievici pun la îndoială nu numai rădăcinile milenare ale înaintaşilor geto-daci, dar şi existenţa actualei României, Chişinăul trage clopotele, demonstrând că nimic din ce-i românesc nu piere. Astfel, pe 12-13 iunie, în incinta Bibliotecii Municipale „B.P. Haşdeu” din Chişinău şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „75 de ani de la anexarea de către URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa – 28 iunie 1940” şi lansarea volumului „Dezmembrarea României. Anexarea de către URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa – 1940” (studiu şi culegere de documente îngrijite de Mihai Taşcă şi Wolfram Niess, coordonator – dr. Vasile Şoimaru, designer S. Zamşa; Editura Cartea Juridică, Ed. SEREBIA, 2015).  
 
După mai bine de 200 de ani de la raptul Basarabiei din 1812 şi 75 de ani de la cel din 28 iunie 1940, problema Basarabiei rămâne un subiect tabu pentru oficialii de pe ambele maluri ale Prutului, de ea ocupându-se în continuare, cu multă osârdie, falsificatorii de hărţi şi de istorie.  
 
Neglijându-se drama basarabenilor, se loveşte în sufletul poporului român ca ansamblu, după atâţia ani de înstrăinare Basarabia continuând să se zbată între românism şi rusificare, între supravieţuire şi adevăr istoric. În chiar timpul conferinţei internaţionale, la Chişinău, redevenit parcă centru de gubernie rusească, se sărbătorea nestingherit, cu mult fast şi penibile excese, Ziua Rusiei.  
 
Desfăşurată sub auspiciile Institutului de Studiul Arhivelor, Fundaţia Culturală „Memoria”, Filiala Argeş, Institutul de Istorie Socială „Pro Memoria” şi Biblioteca Municipală „B.P. Haşdeu” din Chişinău, cu participarea unor istorici notorii şi personalităţi din arealul românesc, între care Ioan Agrigoroaiei (Iaşi), Anton Moraru, Nicolae Osmochescu, Anatol Petrencu, Ion Şişcanu, Mihai Taşcă, Vasile Şoimaru, Elena Aramă, Viorica Cemârtan-Olaru, Romeo Cemârtan, Gheorghe Palade, Daniela Buga, Vlad Pohilă (Chişinău), Lidia Pădureac (Bălţi); Marian Zidaru (Constanţa); Petre Dinescu (Râmnicu-Vâlcea), George Damian (Bucureşti); Nicolai Mihailuţa şi Victor Savcenco (Odesa); Wolfram Niess (Germania), conferinţa a scos în vileag noi date dureroase şi netratate privind consecinţele dezastruoase ale Pactului Molotov-Ribbentrop şi ale Protocolului adiţional secret, alianţa sovieto-nazistă şi anexarea Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa, principiul neretroactivităţii legilor şi impunerea dreptului sovietic în Basarabia după 28 iunie 1940 etc.  
 
După un tedeum oficiat de protoiereul Petru Buburuz în memoria jertfelor ocupaţiei sovietice, moderatorul conferinţei, dr. V. Şoimaru, a dat citire unui mesaj emoţionant din partea refugiatei basarabene, stabilită în Canada, dr. Lia Marian, care şi-a exprimat speranţa că şi această conferinţă va contribui la reîntregirea celor doua maluri de Prut.  
 
Un alt tulburător mesaj a venit de la Piteşti, de la preşedintele Fundaţiei Culturale „Memoria”, Filiala Argeş, coorganizator al manifestării. Dr. prof. Ilie Popa şi-a exprimat dorinţa de a vedea desfăşurarea cu succes a conferinţei ştiinţifico-comemorative din capitala provinciei româneşti sacrificate în vara anului 1940, invocând conlucrarea pe care a avut-o cu un victimizat al sovietizării Basarabiei – Vadim Pirogan. Totodată, dl. Ilie Popa a invitat colegii basarabeni să participle la o apropiată conferinţă consacrată dezvăluirii adevărului despre monstruosul experiment kominternist de la Piteşti, în primul deceniu de după război.  
 
În cuvântul de inaugurare, Elena Butucel, vicedirector al BM „B.P. Hasdeu”, conf. univ. dr Vasile Şoimaru, coordonatorul proiectului „Românii din jurul României” (ASEM), au salutat prezenţa participanţilor la forum, amintind tuturor despre tragedia celor 75 de ani de durere, umilinţele şi teroarea la care au fost supuşi basarabenii, nord-bucovinenii şi herţenii, deportările şi alte chinuri ale populaţiei băştinaşe provocate de către autorităţile sovietice, foametea şi refugiul.  
 
Mesaje de salut au adresat celor prezenţi şi membrii Comitetului organizatoric al conferinţei, Mihai Taşcă, directorul Institutului de Studiul Arhivelor, şi prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, preşedintele Institutului de Istorie Socială „Pro Memoria” (USM), opinând că este de datoria noastră de a lua atitudine, de a spune adevărul despre cel mai odios pact care a trasat hotar pe Prut, de a sensibiliza opinia publică pentru a fi condamnate, de către organismele internaţionale consecinţele acestei cârdăşii a doi dictatori ai sec. XX.  
 
Istoricul Ion Şişcanu, prof. univ., dr. hab., în alocuţiunea sa „Premise false, efecte dezastruoase: Pactul Molotov-Ribbentrop şi Protocolul adiţional secret”, a prezentat noi probe revelatoare privind impactul anexării Basarabiei prin deznaţionalizare acerbă şi jefuire, arestări în masă, deportări, teroare psihologică, cenzură etc. Basarabia a fost ocupată la 28 iunie 1940 ca o consecinţă directă a Pactului Molotov-Ribbentrop, la care s-au adăugat Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, teritorii care nu erau menţionate în Protocolul adiţional secret, dar nici nu au fost vreodată în Rusia, afirmă istoricul.  
 
Despre anexiunea sovietică în memoria colectivă şi în dreptul internaţional a vorbit juristul prof. univ. dr. hab. Nicolae Osmochescu: „Noi tendinţe în doctrina rusă de drept internaţional în raportul drept internaţional-drept naţional”. În opinia sa, negarea existenţei Protocolului adiţional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop este în interesul multor politicieni ruşi, dar şi organisme internaţionale. Rezoluţia de condamnare a consecinţelor Pactului Molotov-Ribbentrop, adoptată de către Congresul Deputaţilor în decembrie 1989, a servit drept catalizator al destrămării Uniunii Sovietice. Negarea existenţei acestui document sau justificarea semnării lui au menirea de a justifica perpetuarea hegemoniei fostei metropole în spaţiul postsovietic. Elitele politice ruse, Putin inclusiv, au avut de-a lungul timpului o atitudine schimbătoare faţă de Pactul Hitler-Stalin. În 2009 Putin spunea că înţelegerea dintre Hitler şi Stalin a reprezentat „o înţelegere pentru rezolvarea unei probleme pe seama altora”. Pe atunci el credea că Protocolul secret al Pactului Hitler-Stalin (prin care Ţările Baltice, o parte din Polonia şi Basarabia urmau să treacă în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice) a fost inacceptabil din punct de vedere moral, iar din punct de vedere politic a fost lipsit de sens, dăunător şi periculos. Recent, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, consideră că nu au existat probleme în Pactul de neagresiune Molotov-Ribbentrop, semnat de URSS cu Germania nazistă în 1939, acord care a condus la al Doilea Război Mondial, generând grave pierderi teritoriale şi umane, inclusiv pentru România. „Nu acceptăm politica Federaţiei Ruse care nu-şi onorează retragerea armatei din Transnistria, aşa cum prevede acordul semnat la summitul OSCE de la Istanbul din 1999”, a mai spus juristul. A suscitat interes lucrarea prof. univ. dr. hab. Anton Moraru, intitulată „Intervenţia militară a URSS împotriva României: 28 iunie-3 iulie 1940”. Autorul se referă la agresiunea sovietică, la imposibilitatea militară a României de a intra în război cu URSS pentru a nu ceda Basarabia, despre victimele imense ale ostaşilor români căzuţi în această perioadă şi lipsa unei istoriografii a românilor privind acest capitol.  
 
Venit de la Iaşi, prof. univ. dr. Ioan Agrigoroaiei a trăit pe viu tragedia anexării Basarabiei: s-a refugiat cu părinţii peste Prut la doar şapte ani. În alocuţiunea sa „O comemorare necesară: 28 iunie 1940”, face un apel către istorici, oameni de cultură, să promovăm adevărul despre anexarea Basarabiei, oricând şi oriunde, pentru a combate minciuna. Adevărul este un argument incontestabil, dar şi incomod, care nu place multor.  
 
Despre impactul nefast al datei de 28 iunie 1940 a vorbit şi preotul Viorel Cojocaru: „Urmările raptului Basarabiei asupra Bisericii Ortodoxe Române în vara anului 1940”. Doar în câteva luni au fost distruse zeci de biserici, arestaţi preoţi, omorâţi sau deportaţi în Siberia. Au supravieţuit cei refugiaţi peste Prut (între care Vasile Ţepordei, Vasile Roşca); s-a reuşit ca prin minune salvarea unei părţi a cărţilor bisericeşti, a unor obiecte de cult, fiind ascunse de credincioşi.  
 
Un mesaj cutremurător a prezentat magistratul Petre Dinescu din Râmnicu-Vâlcea în alocuţiunea „Judeţul Vâlcea şi refugiaţii din Basarabia şi Nordul Bucovinei în perioada imediată Ultimatului sovietic şi cedărilor teritoriale din iunie 1940”, axată pe 14 volume din Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Judeţeană Vâlcea. „În şase zile, 28 iunie – 3 iulie 1940, România a cedat Uniunii Sovietice 50762 km2: Basarabia – 44500 km2 şi Nordul Bucovinei – 6262 km2). Arhive de mare valoare, biblioteci publice şi particulare cu sute de mii de volume, mari cantităţi de material feroviar, depozite de muniţii, echipament, zeci de mii de refugiaţi, cu tot atâtea gospodării şi locuinţe şi tot inventarul lor au fost părăsite în câteva ore în faţa ocupantului”, ne informează oratorul.  
 
Despre fărădelegile ocupaţiei sovietice a comunicat în referatul său „Urmările raptului Basarabiei, Nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa” şi prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu. Anexarea Basarabiei înseamnă mii de destine frânte, atrocităţi, îngrădirea libertăţii de exprimare şi privarea de drepturi umane, a punctat istoricul. „Chiar din primele zile de ocupaţie s-a interzis alfabetul latin, cetăţenia română, locuitorii fiind supuşi legislaţiei unui stat străin, cel sovietic. Basarabenii sunt de îndată jefuiţi, folosiţi ca braţe de muncă ieftină, apoi deportaţi, expuşi represiunilor etc. Cu părere de rău, nu există încă o statistică exhaustivă, completă, ce ar scoate în vileag aceste nelegiuiri”, afirmă A. Petrencu.  
 
O latură mai puţin abordată de istorici a fost cuprinsă în prelegerea „Condiţionările economice, militate şi diplomatice ale României înaintea pierderilor teritoriale din vara anului 1940” , autor George Damian, apreciat istoric şi publicist de la Bucureşti, redactor-şef la ziarul „Adevărul-Moldova”.  
 
Informaţii şi atitudini vizând anexarea Basarabiei au relatat, din unghiul lor de vedere, participanţii la simpozion din Ucraina, Odesa: prof. univ. dr. hab. Nicolai Mihailuţa („Sudul Basarabiei după un an de sovietizare: reflecţii ale băştinaşilor în primele zile de război – iunie 1940”) şi conf. univ. dr. Victor Savcenko („Anticiparea anexării: tentativa puterii bolşevice de a ocupa Basarabia în primăvara anului 1919”). De menţionat că ambii istorici odesiţi sunt discipoli ai istoricului Dinu Ursu, profesor la Universitatea din Odesa, dar originar din Cornova – Ungheni, şi el marcat de drama dezmembrării României, în anii ’40 ai sec. XX.  
 
Despre tragedia zilelor de 27-29 iunie 1940 şi cum s-a desfăşurat istoria „jos”, la nivelul oamenilor care au intrat sub tăvălugul invadării sovietice, a relatat conf. univ. dr. Vasile Şoimaru, folosind Jurnalul şi alte documente din arhiva consăteanului său, preotul şi istoricul Paul Mihail.  
 
Un discurs impresionant a prezentat istoricul Wolfram Niess din Germania, care, aflându-se la Chişinău pentru a studia în arhive, a vorbit într-o frumoasă română despre „Dulapul cu otravă” al istoriei. Declaraţii ale refugiaţilor basarabeni şi bucovineni din anul 1940”.  
 
Asupra consecinţelor nefaste ale Pactului Ribbentrop-Molotov au fost abordate şi în câteva studii de caz, precum: „Represiunile politice în primul an de ocupaţie sovietică (Studiu de caz, judeţul Soroca)”, autor prof. univ. dr. hab. Gheorghe Palade (Chişinău); „Elite deportate la 12-13 iunie 1941 în Kazahstan / Karlag. Studiu de caz”, autor Viorica Olaru-Cemârtan (Chişinău); „Anul 1940 în memorialistica basarabenilor: trăiri, reflecţii, demistificări” de conf. univ. dr. Lidia Pădureac (Bălţi), „Calvarul clerului din Basarabia în primul an de ocupaţie sovietică” (dr. Mihai Taşcă, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice, AŞM).  
 
„Săptămâna Roşie” a Basarabiei – din 1940 până azi” este intitulată sugestiv incursiunea scriitorului Vlad Pohilă. Pornind de la eseul-document al scriitorului Paul Goma, martor al refugiului basarabean şi al dramei provocate de pierderea Basarabiei, vorbitorul se referă la comportamentul dedublat al evreilor în acest spaţiu românesc, atunci, în 1940, dar şi mai târziu.  
 
Toate comunicările la conferinţă vor fi publicate într-un volum aparte în toamna acestui an. În cadrul conferinţei a fost vernisată şi o impresionantă expoziţie de fotografii „75 de imagini simbolice din Vatra Românească anexată în 1940”, autor dr. V. Şoimaru. Pe imagini au fost înveşnicite locuri, fapte şi oameni nu numai din provinciile de la răsăritul României ciopârţite în iunie 1940, dar şi din altă zonă nerecuperată – Cadrilaterul (Sudul Dobrogei).  
 
Manifestarea a fost întregită de lansarea unui consistent volum intitulat: „Dezmembrarea României. Anexarea de către URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutul Herţa – 1940”, conţinând 700 de documente inedite şi studii, pe 1044 p.  
 
În cele două zile ale conferinţei au fost prezentate 23 de comunicări, la care s-au adăugat câteva intervenţii libere, dintre care menţionăm alocuţiunea publicistului Alecu Reniţă, cea a fruntaşului Asociaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina” din Piatra-Neamţ, Valeriu Evtuşanu, şi a filosofului prof. univ. dr. de la Academia Militară din Chişinău, Ion Sârbu.  
 
Au fost citite două comunicări ale unor personalităţi ce nu au putut fi prezente din motive obiective: ing. Eugen Statnic de la München, originar din Basarabia, refugiat de urgia bolşevică în 1944; prof. univ. dr. Ilie Popa din jud. Argeş. Conaţionalul nostru din Germania şi-a intitulat comunicarea „Reamintesc. Cuvinte împotriva uitării tragediei anului 1940”, iar coorganizatorul conferinţei de la Piteşti s-a referit la „Alianţa sovieto-nazistă şi anexarea Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa de către Imperiul bolşevic”.  
 
În cea de-a doua zi a conferinţei, paralel cu sesiunea de comunicări, probleme ale dezmembrării României, în 1940, au fost dezbătute în cadrul emisiunii „Istoria în mişcare” de la Radio „Vocea Basarabiei”. La emisiunea moderată de Alecu Reniţă au participat prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, magistrul Petre Dinescu şi jurnalistul Vlad Pohilă.  
 
Organizatorii acestei manifestări ştiinţifico-comemorative – prima, de altfel, la această tristă aniversare – şi-au exprimat sincera gratitudine faţă de toţi care s-au implicat, într-un fel sau altul, în buna desfăşurare a lucrărilor, în primul rând, gazdei – BM „B.P. Hasdeu”, care a pus la dispoziţie superbele spaţii ale Sălii Albe cu Coloane de la parterul Sediului Central; toată recunoştinţa partenerilor media: săptămânalul scriitorilor „Literatura şi arta”, cotidianul „Adevărul-Moldova”, Radio Chişinău-Bucureşti, Radio „Vocea Basarabiei”, telejurnalul „Mesagerul” de la TVM (dna Silvia Hodorogea), portalul de ştiri www.privesc.eu, unde poate fi urmărită o parte a conferinţei (https://www.privesc.eu/arhiva/62236/Conferinta-stiintifica-internationala–75-de-ani-de-la-anexarea-de-catre-URSS-a-Basarabiei–Nordului-Bucovinei-si-Tinutului-Herta – 28-iunie-1940)  
 
Tamara GORINCIOI  
Revista „Literatură şi Artă”  
Chişinău, Republica Moldova  
18 iunie 2015  
 
Referinţă Bibliografică:
Tamara GORINCIOI - BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ / Tamara Gorincioi : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1634, Anul V, 22 iunie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Tamara Gorincioi : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Tamara Gorincioi
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!