Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Traditii > Mobil |   


Autor: Ştefan Popa         Publicat în: Ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014        Toate Articolele Autorului

Vine, vine..., vine “Moşu”
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Sfântul Nicolae, cunoscut în popor şi cu numele de “Moş Nicolae” este sărbătoarea copiilor, este ziua cadourilor pentru copii, a bucuriei şi a veseliei. Mai precis, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, se spune că Moş Nicolae vine la fereastră şi pune în ghetuţele copiilor dulciuri şi alte daruri. Este o sărbătoare a creştinătăţii, dar nu numai. În copilărie, toţi îl aşteptam pe “Moşu”cu nerăbdare să ne bucure cu câte ceva, de regulă, dulciuri, fructe şi, mai nou şi jucării. 
  
Cine este, de fapt, Moş Nicolae? Tradiţia ortodoxă îl identifică pe Sfântul Ierarh Nicolae care a trăit în secolele III-IV d. Hr. pe vremea împăraţilor Diocliţian şi Maximilian ( 284-305) şi prin viaţa exemplară trăită a devenit plăcut în faţa oamenilor şi a lui Dumnezeu, devenind ierarh şi apoi sfânt. 
  
Există, de altfel, şi o frumoasă poveste cu trei fete sărace cărora Sfântul Nicolae le aduce dar de zestre, câte un săculeţ cu bani pe care îl aruncă, noaptea, pe fereastră, fără a fi văzut. În Transilvania, Sfântul Nicolae este unul din cei mai veneraţi sfinţi, fiind cunoscut sub numele de Sân-Nicoară. 
  
În folclorul românesc există mai multe legende despre Moş Nicolae, diferenţiindu-se de la o regiune la alta. Eu am să vă spun povestea mea despre Moş Nicolae. Se spune că într-o cetate cu numele de Patara din părţile Asiei Mici trăia o familie săracă şi numeroasă, pentru că avea opt copii, iar pe cel mic îl chema Nicolae. Şi, cum familia trăia de pe o zi pe alta, părinţii nu reuşeau să le asigure cele necesare copiilor lor. 
  
La început de decembrie, băieţelul împlinea zece anişori şi, văzând că părinţii nu au posibilitatea să-i cumpere ghete şi că nu mai poate umbla prin zăpadă cu cele rupte, îi vine o idee: să îi scrie o scrisoare lui Dumnezeu să îi trimită ghete noi. Scrie scrisoarea şi o pune la poştă. Omul care distribuia scrisorile a ţinut această carte poştală câteva zile, după care i-a spus şefului că are o scrisoare al cărei destinatar este Dumnezeu şi nu ştie unde să o trimită. 
  
Acesta deschide scrisoarea şi vede că era scrisă de un copilaş. Merge la magazin, cumpără o pereche de ghete şi le aruncă pe geamul casei copilului Nicolae, noaptea, pe ascuns, să nu îl vadă nimeni. Copilaşul le-a găsit dimineaţa şi mare i-a fost bucuria că Dumnezeu i-a trimis ghetuţe noi. 
  
De atunci, el a depus un jurământ în faţa lui Dumnezeu că în momentul când va ajunge mare şi va avea bani, va ajuta pe toţi copiii săraci să aibă ghetuţe noi când începe iarna, iar celor cuminţi le va pune dulciuri şi alte daruri în ghetuţe. Se mai spune, totuşi, că pentru copiii care nu au fost cuminţi el a pregătit şi o nuieluşă. Iată că până în zilele noastre, Moş Nicolae îşi păstrează obiceiul cel bun de a aduce bucurie şi multă lumină în sufletele copiilor noştri. 
  
Aşadar, fie că eşti copil sau adult cu sufletul de copil, chiar dacă crezi sau nu crezi în existenţa “Moşului Nicolae”, el continuă să existe în veci şi să aducă multă bucurie, fericire, lumină şi iubire în casele oamenilor, dar mai ales în sufletul copiilor noştri. Închipuiţi-vă ce tristă ar fi lumea fără credinţa în existenţa “Moşului”. Aşa că nu mai staţi pe gânduri, ci lustruiţi bine ghetele şi puneţi-le lângă uşă pentru că în această noapte, vine, vine..., vine Moş Nicolae. 
  
Doamne, ajută! 
  
Ştefan Popa 
  
Referinţă Bibliografică:
Vine, vine..., vine “Moşu” / Ştefan Popa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1434, Anul IV, 04 decembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ştefan Popa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ştefan Popa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!