Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Traditii > Mobil |   


Autor: Ştefan Popa         Publicat în: Ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014        Toate Articolele Autorului

Ocrotitorul României
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Sfântul Andrei, cel Întâi chemat dintre apostolii Mântuitorului Hristos, poartă şi investitura de „Ocrotitorul României” pentru faptul că, pe de o parte, a fost semănătorul care a însămânţat grăunţii credinţei creştine în coloniile greceşti de pe malurile mării şi, din mila lui Dumnezeu, a participat plenar la încreştinarea românilor şi la plămădirea acestui popor ca neam. Pe de altă parte, Sfântul Sinod al Biserici Ortodoxe Române a hotărât, în anul 1995, ca sărbătoarea Sfântului Andrei să fie însemnată cu cruce roşie în Calendarul bisericesc, iar în anul 1997, Apostolul Andrei a fost proclamat "Ocrotitorul României", ziua de 30 noiembrie fiind declarată sărbătoare bisericească naţională. 
  
Altă sărbătoare naţională, altă zi liberă şi tot aşa. Cei cu atâtea sărbători la români? Cu ele sau fără ele, tot aşa ne numim! Uite că nu e chiar aşa! Sărbătorile românilor, ca peste tot în lume, sunt, de fapt, timpul sacru al unor ritualuri menite să păstreze “rânduiala” lumii şi să susţină “rostul” oamenilor. Ele sunt practicate întrucât – şi în măsura în care – oamenii respectivi cred în această rânduială şi se roagă pentru acest rost. Sărbătorile ţin, astfel, mai mult de obligaţii decît de distracţii. Pentru că toţi cei care participă la ele au convingerea profundă că aşa este rânduit de când lumea, că sărbătorile le vor face viaţa mai uşoară, dar şi invers, că nerespectarea lor va atrage nenorociri. Aşadar, sărbătorile ţin de ontologie, nu de entertainment. Faptul că sînt însoţite, adesea, şi de petrecere este cu totul altceva: bucuria face parte şi ea din ritual. 
  
În conformitate cu Sfânta Scriptură, Sfântul Andrei, înainte de a deveni apostol al lui Hristos, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Dorinţa de a-L urma pe Iisus Hristos se naşte în el, în momentul în care Prorocul Ioan rosteşte cuvintele: "Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan 1, 29). Apoi, a urmat chemarea sa la apostolie, fiind relatată de Sfântul Evanghelist Matei : "Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frati, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, ei fiind pescari. Şi le-a zis: "Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Aceştia, brusc au lăsat mrejele şi au mers după El" (Matei 4, 18-20). De asemenea, Sfânta Scriptură ni-l descoperă pe Apostolul Andrei la înmulţirea pâinilor şi a peştilor (Ioan 6, 8-9), dar şi după învierea lui Lazăr când, împreună cu Filip, îi spune lui Hristos că nişte elini, veniţi în Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paştelui iudaic, doresc să-L vadă (Ioan 12, 20 - 22). 
  
Potrivit tradiţiei, teologilor şi istoricilor, Sfântul Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci. În Istoria bisericească, Eusebiu de Cezareea (+ 339) afirma: "Sfinţii Apostoli ai Mântuitorului, precum şi ucenicii lor, s-au împrăştiat în toata lumea locuită, pe atunci. După tradiţie, lui Toma i-au căzut sorţii să meargă în Partia, lui Andrei în Sciţia, lui Ioan în Asia". Calendarul gotic (sec. al IV-lea) şi Martirologiile istorice occidentale (sec. VIII-IX) susţin şi ele ipoteza misiunii Apostolului Andrei în Sciţia. Informaţia că Sfântul Andrei a predicat la sciţi a fost reluată şi de către scriitorii bisericeşti. De pildă, călugărul Epifanie (sec. VIII), în "Viaţa Sfântului Apostol Andrei", afirmă că printre popoarele evanghelizate de el se numărau şi sciţii. Sinaxarul Bisericii constantinopolitane menţionează că Andrei "a predicat în Pont, Tracia şi Sciţia". După un alt izvor, păstrat în acelaşi Sinaxar, Sfântul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odessos (Varna de azi), pe ucenicul său Amplias, pe care Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte, în fiecare an, la 30 octombrie. Probabil este Amplias cel amintit de Sfântul Apostol Pavel în epistola către Romani (16, 8). Prezenţa colindelor, legendelor, obiceiurilor din Dobrogea, închinate Sfântului Andrei, întăresc credinţa că acesta a vestit Evanghelia lui Hristos în ţara noastră. 
  
Mulţi creştini ortodocşi se întreabă dacă România mai este cunoscută şi sub denumirea de “Grădina Maicii Domnului”, avându-o permanent în calitate de protectoare a neamului românesc, mai este necesar de un alt ocrotitor spiritual, în persoana Apostolului Andrei? Da, este nevoie de mai mulţi ocrotitori pentru că răutăţile lumii în care trăim şi nemişcăm s-au înmulţit enorm. Da, pentru că România a fost şi este o ţară râvnită de mulţi si de la Apus şi de la Răsărit, în primul rând pentru bogăţiile şi frumuseţile ei, în al doilea rând, pentru poziţia ei geostrategică şi geopolitică. Dar, nu numai România ca ţară are nevoie de protecţie spirituală, ci şi cetăţenii ei, familiile acestora, gospodăriile etc. În acest sens, multe familii creştine îşi aleg ocrotitori spirituali dintre Sfinţii Părinţi ai Ortodoxiei. De regulă, prenumele soţului desemnează protectorul religios al familiei respective, al casei, al gospodăriei. De altfel, şi instituţiile de bază ale statului român (parlamentul, justiţia, guvernul, armata, educaţia, poliţia, jandarmeria, pompierii) şi-au desemnat protectori spirituali. O fi bine, o fi rău? Oricum, rău nu are cum să fie, îmi şopteşte “cineva” la ureche, românii merită să fie protejaţi. De Sfântul Apostol Andrei. 
  
Sfinte Apostol Andrei ocroteşte familiile, casele, gospodăriile, pe toţi românii şi tot neamul românesc, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin! 
  
Ştefan Popa 
  
Referinţă Bibliografică:
Ocrotitorul României / Ştefan Popa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1427, Anul IV, 27 noiembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ştefan Popa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ştefan Popa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!