Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Opinii > Mobil |   


Autor: Ştefan Popa         Publicat în: Ediţia nr. 1336 din 28 august 2014        Toate Articolele Autorului

Diplomaţia tace, armele vorbesc
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

E început de toamnă, o toamnă frumoasă cu cer învolburat. Din păcate, dinspre Rusia vine un miros înnăcăcios de pucioasă. Miroase a război. Războiul, în esenţa lui nu s-a schimbat. Războiul este şi va fi prezent în toate sistemele sociale, de la nivel interindividual, până la nivel internaţional şi nu diferă cu mult faţă de cel prezentat în discursurile politicienilor din “Războaiele polineziene”, acum aproape două milenii şi jumătate de către Tucidide. El rămâne ceea ce a fost dintotdeauna: o continuare, mai exact, o exprimare şi o materializare, prin mijloace violente, a politicii, o cale directă de blocare a unei situaţii internaţionale complexe, o modalitate categorică, imediată, violentă şi intempestivă de impunere a voinţei în dialectica de confruntare dintre entităţi. S-au dat multe definiţii războiului, privit dintr-o mulţime de unghiuri şi de perspective.  

În dicţionarul de Politologie se dă o definiţie mai exactă, cu toate că tot tradiţională, a războiului ca ”fenomen social care reprezintă una din formele de soluţionare a contradicţiilor socio-politice, economice, ideologice, precum şi naţionale, regionale, teritoriale şi a altora dintre state, popoare, naţiuni, clase şi grupuri sociale cu mijloace de violenţă armată“. În continuare se specifică faptul că politica, principalul element al esenţei războiului, poate să asigure “realizarea scopurilor propuse nu numai cu ajutorul violenţei armate, dar şi cu a altor tipuri de luptă”.  

După opinia specialiştilor militari, războiul trebuie analizat ca un proces care evoluează şi se modifică şi în conţinutul său, şi în formele de manifestare, şi în esenţă. Războiul este un fenomen social complex, un fenomen-limită. El ţine de o esenţă socială care conţine confruntarea. Desigur, nu orice confruntare este război, dar orice război este o confruntare, şi anume o confruntare armată violentă. Războiul nu este un blestem, nu este o catastrofă, chiar dacă, uneori, duce la catastrofe umane, materiale, ecologice şi culturale inimaginabile.  

În realitate, războiul este un fenomen extrem de complex, având determinări diferite: filosofice, politice, economice, tehnologice, juridice, sociologice, psihologice şi religioase. În toate aceste domenii, omul rămâne principalul actor, pentru că războiul este raportat la perspectiva umană. Din acest motiv, sunt acceptabile afirmaţiile lui Wesley K. Robert, că izvoarele, natura şi deznodământul războiului vor fi întotdeauna determinate de factorul om. În acest prag de toamnă, omul războiului este Putin, omul care a ridicat primul sabia.  

Astăzi, în contemporaneitate, minorităţile ca sisteme de valori morale şi culturale generează fenomene de revitalizare cu proporţii impresionante şi neaşteptate. Fenomenul de autonomie administrativă poate dobândi un caracter emblematic pentru timpul nostru, ca miză fundamentală pentru cunoaşterea şi înţelegerea tensiunilor şi conflictelor inter-etnice şi religioase şi, nu numai. Deja, autonomia ţinutului secuiesc a devenit proiect strategic al „partidului” UDMR.  

Conform majorităţii specialiştilor, în momentul de faţă, asistăm la o creştere substanţială a influenţei minorităţilor asupra politicii în multe regiuni de pe glob. Iată, de pildă, fostul lider al minorităţii tătare musulmane din Crimeea, Mustafa Dzemilev, a solicitat Turciei, Azerbaijanului şi Kazahstanului să facă tot posibilul ca regiunea să rămână în continuare parte a Ucrainei. „Nu-i lăsaţi singuri pe fraţii şi pe surorile noastre în aceste vremuri dificile”, a îndemnat Dzemilev.  

Având în vedere situaţia actuală din Ucraina şi analizând succesiunea acţiunilor politico-militare desfăşurate până în prezent, putem constata cu stupoare şi îngrijorare că războiul bate la uşă. Din ultimele informaţii ucrainene şi în conformitate cu analizele politico-militare ale specialiştilor, este probabil ca în circa două săptămâni războiul declanşat oficial în Ucraina de către Rusia să se extindă şi să afecteze ţările din Estul Europei, inclusiv România. De asemenea, nu pot fi excluse nici acţiuni militare ruseşti "preventive" pe teritoriul Ucrainei, probabil însoţite şi de acţiuni de tip diversionist cu scopul provocării de violenţe. Un fapt care pare să confirme cele spuse mai sus este şi pătrunderea pe teritoriul Ucrainei a circa 1000 de militari din trupele speciale ale armatei ruse.  

Din păcate, în momentul de faţă, asistăm la un război, la propriu şi la figurat, la care structurile euroatlantice nu au o reacţie pe măsură. Atât NATO, cât şi Uniunea Europeană se dovedesc a fi depăşite de situaţie, atât din punct de vedere al structurilor militare, cât şi din punct de vedere doctrinal, al strategiilor de securitate care numai corespund tipologiilor de conflicte armate actuale. „Dacă Ucraina se va scinda, va fi război”, avertiza lunile trecute un oficial rus, potrivit Financial Times. De fapt, atunci când diplomaţia tace, din păcate, vorbesc armele.  

Ştefan Popa  

 

 

 

 

Referinţă Bibliografică:
Diplomaţia tace, armele vorbesc / Ştefan Popa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1336, Anul IV, 28 august 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ştefan Popa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ştefan Popa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!