Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   


Autor: Ştefan Lucian Mureşanu         Publicat în: Ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015        Toate Articolele Autorului

„PAŞI ÎN IMAGINAR”, O INCURSIUNE ÎN IMAGINAŢIA FANTASTICĂ A STUDENŢILOR FILOLOGI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„PAŞI ÎN IMAGINAR”, O INCURSIUNE ÎN IMAGINAŢIA FANTASTICĂ A STUDENŢILOR FILOLOGI 
  
Motto: There are more things in heaven and earth Horatio, than are dreamt of in your philosophy 
  
(W. Shakespeare, Hamlet) 
  
Proza fantastică eliberează necunoscutul din ideile care nasc imaginea imaginii imaginate. Este o dorinţă a ruperii de real şi a pătrunderii în stratul superior al gândirii, a creării unei lumi posibile, fascinantă şi plină, totodată, de emoţii terorizante. Am citit cu multă atenţie şi interes fiecare povestire. A fost şi dorinţa de a observa, în aceste lecturi fantastice, trăirile imaginare ale viitorului filolog, studentul din anul II, a creatorului de artă scrisă, care şi-a însuşit elementele din teoria literaturii, folosindu-le într-o legătură cu talentul lui scriitoricesc. Naraţiunile selectate, pentru a fi publicate în această antologie, însumează o muncă creativă minuţioasă. Ele permit cititorului să participe cu autorul fiecărei creaţii literare, în parte, la toată acţiunea, propulsându-l în adâncul unui imaginar elevat, trăind momentele principale ale acţiunii povestirii în strânsă legătură cu personajele. 
  
Deşi povestirile m-au captivat foarte mult, intâmplările stranii şi investigaţia incâlcită, aşa cum o întâlnim în unele dintre aceste lucrări, sunt foarte palpitante. Pornind de la o adâncă cugetare, exprimată în gândirea şi simţirea omului, Montandon consemna: “Admiraţia, teama, stupoarea acţionează într-un registru non-cognitiv. Miraculosul nu este conceput, nici gândit, el este descoperit, este obiectul unei revelaţii, obiect al credinţei şi al crezului, şi prin aceasta el are legătură cu gândirea religioasă şi magică.” (2004:29). Din afirmaţia eruditului hermeneut, captivat de acest gen literar, reiese că o serie întreagă de apercepţii corelează, în vidul imaginii imaginate, nevoia creatorului de literatură fantastică de a trăi prin poveste, din care va reieşii specificul cauzalităţii de tip magic. Acest specific, de comunicare cu lumea într-un exterior necunoscut, surprinde prin exprimarea imaginativă a tinerilor creatori de literatură din care se întrezăreşte dorinţa de a explora şi o altă lume în afara celei în care trăiesc. 
  
Lucrarea lui Claudiu Vasiliu ne poartă în adânca şi impetuoasa lume a modificării timpului, în întunericul din care fasciculul radiază groază, lumina descoperă straniul. În povestirea sa muntele îşi exercită rolul de colector malefic al sufletelor nevinovate: “Era trecut de miezul nopţii, iar noi ne pierduserăm prietenii în mijlocul unui lac din străfundul căruia auzeam plânsul, ca şi cum cineva ar fi căutat să îi îndepărteze de noi.” 
  
Mihaela Drăgan concentrează acţiunea povestirii sale în spaţiul unei biblioteci, într-o “zi frumoasă de martie”, când “soarele strălucea destul de puternic” pentru perioada în care autoarea şi-a dorit să pună în scenă acţiunea unor întâmplări fantastice deosebite. Locul acela, al bibliotecii, concentrează horrorul ca stare de încordare a cititorului. 
  
Construită sub forma unui basm, povestirea Adrianei Elena Chiriţă, “Sânzienele”, solicită atenţia cititorului să urmărească firul acţiunii fantastice a unei acţiuni în care binele învinge întotdeauna răul. 
  
Mădălina Paltin ne introduce cu povestirea sa, “Blestemul unei familii şi lucruri demonice”, într-o lume a uneltirilor malefice, prin crearea blestemului, şi încearcă să înţeleagă, în final, sensul credinţei: “Dumnezeu mi-a arătat adevărul, a fost bun şi mi-a salvat familia.” 
  
Raluca Elena Dumitraşcu îşi începe lucrarea cu un motto sugestiv: “Oglinda este reflecţia sufletului”, pornind de la ideea cercetării interiorului templului trupului. Acel trup care se mistuie în acţiunea plină de mister a povestirii. Lucrarea descrie o întâmplare ce adună personajele pe care le adânceşte apoi într-un fantastic revers. 
  
„O întâmplare ciudată” este lucrarea Andreei Dogaru care impune cititorului, încă de la început, temerile speranţei în dovedirea căutării unei cărări. Un drum ocolitor cuprins de o senzaţie existenţială de teamă. Această teamă îl va urmări pe cititor până la terminarea povestirii. Petrecută într-un straniu specific acţiunilor şi imaginilor horror, povestirea se încheie astfel: „Experienţa de pe insula Trios o să le rămână mereu în amintiri, dar mai ales lui Miwaco care ştia, în sfârşit, care era scopul ei în această viaţă” şi care i-a dat speranţa unei adieri eliberatoare din strânsoarea demonicului. 
  
Prin lecturarea acestor povestiri am constatat că magia neagră are o atracţie deosebită asupra imaginilor imaginate ale autorilor, conştienţi de un impact mult mai mare asupra unui public postmodern. Obişnuit cu producţiile horror, dar şi cu personajele negative, terifiante, povestirile fantastice pe care le-am prezentat în rândurile de mai sus, dar şi cele următoare, mi-au adus aminte de un reportaj ce relata o întâmplare dintr-un sat din Sălaj, eveniment despre care Camelia Burghele, etnograf şi membră a ASER, consemna: „ca exagerat de izolat şi rupt de lume, un fel de reminiscenţă a unui ev mediu vrăjitoresc” în care „s-a instituit o atmosferă de mister” unde câteva femei învârstă, intervievate, se schimbau la chip şi unde „s-a putut rapid calchia o fizionomie de vrăjitoare…” (Burghele 2005:296). 
  
Totuşi, nedorind o prezentare în detaliu a faptelor din povestirile antologiei, lăsând plăcerea cititorului de a se implica emotiv în conţinutului acţiunilor lor, am încercat să evidenţiez o succintă analiză, prelucrând acţiunea şi rezumând-o la o idee. O idee cu care am dorit să înnobilez conţinutul lecturii şi să o fac atractivă. Pot spune însă că toate povestirile sunt bine condimentate cu tot ceea ce îi trebuie unui thriller poliţist, unde fantomele, personajele malefice, par să fie sursa misterelor ce dau bătăi de cap celor ce fac investigaţii în acest caz. 
  
Nu ca o noutate, povestirea „Cutia cu întuneric” a Auricăi Podaru ţese o acţiune în care dialogul despre moarte devine o joacă a întrebărilor: „- Moarte, ce ştii tu ce e moartea? Îi zise fetiţa răstit, oare moarte e atunci când te joci jocul acela pe care îl ştim toţi? Rătăcesc de mult timp, am şi uitat cum se numea, nu a mai fost nimeni care să dorească să se joace cu mine, ce păcat…”. 
  
Luana Zenovia Poienar desfăşoară acţiunea povestirii sale „Cuvinte” în natură, un miraj al prefacerilor pe care omul obişnuit nu îl poate înţelege de fiecare dată. Natura răscoleşte firea omului şi o inundă cu previziuni însă, în dialogul cu entitatea necunoscută, eroina povestirii cugetă la observaţia acesteia, care spune: „Gândurile nu sunt pentru tine toate, iar cuvântul este spirit însufleţit trimis cu o sarcină pe pământ. Tu nu eşti decât purtătorul ei.” 
  
„Te chem să vii lângă mine” este povestirea fantastică a Olimpiei Mihaela Drăgan unde întunericul pregăteşte şi sporeşte apariţia magicului. Trezirea la realitate este semnul revenirii la normal, constatând: „M-am uitat la încheietura de la mâna dreaptă şi am văzut semnul dublu infinit.” 
  
„Vacanţă de neuitat” nuanţează apariţiile supranaturale, neîncrederea, la început, a personajului povestirii Alexandrei Velicu, în astfel de fiinţe bizare, după care apare dilema acestuia, când este pus în faţa faptului magic, neînţeles: „La început tânărul nu şi-a dat seama ce se petrece, însă, după câteva clipe în care a privit foarte atent cele două fotografii, a simţit în jurul său un curent rece, ce făcea să-i îngheţe sângele în vene de teamă.” 
  
Povestirile Ruxandrei Mariana Oprea (Iacomi) săgetează nervura simţului tactil, destabilizează organul senzorial şi olfactiv cu toate bizareriile care cuprind creaţiile ei fantastice. Naraţiunile ei trezesc o nedumerire a existenţei, o încercare de asumare a neverosimilului şi de transformare a imaginilor faptelor magice în real al imaginii imaginate. 
  
Nu pot decât să vă invit să citiţi aceste creaţii literare fantastice, produs al unei imaginaţii a unui timp, poate desăvârşit în viitor, pe care aceşti tineri creatori, la început de drum, le-au dat ca tot ceea ce au avut ei mai de preţ atât celor care sunt cât şi celor care vor veni după ei, ca iubitori de lectură magică. Nu pot să închei această scurtă prezentare a creaţiilor literare ale studenţilor noştri filologi, decât în urma citării unei afirmaţii prodigioase a ceea ce înseamnă identitatea: „Creşterea conştiinţei de sine individuale este determinată de evoluţia organizării sociale. Identitatea individului se dezvoltă ca urmare a capacităţii lui de a-şi structura activ experienţa de cunoaştere faţă de idealurile personale, conflicte etc. Specialiştii susţin că lipsa unor repere ferme de identitate poate face din omul viitorului o fiinţă fragilă.” (2003:34). M-am oprit aici, din citarea a tot ceea ce studiul volumului respectiv se dorea să analizeze omul cu tot datul lui istoric, în evoluţie şi manifestare. Antologia de faţă a creat, prin lucrările studenţilor filologi, imaginea viitorului ca posibilitate a ştiinţei şi tehnicii de a cerceta şi observa în laboratoare nevăzutul. În lecturile acestea există un ireal al imaginilor imaginarului care oricând poate deveni real prin tot ceea ce gândim. Gândirea însăşi este un produs regenerativ al ideilor vii. Când cugetăm ne legăm existenţa de divin. Când creăm o astfel de literatură ne înălţăm deasupra fiindurilor telurice stăpânite de sensul cercului strâmt al vieţii de zi cu zi. 
  
Povestirile fantastice, ce fac parte din prezentul volum antologic, sunt convins că va trezi interesul cititorului nu numai pentru a fi citite, dar şi pentru a fi studiate cu multă atenţie. Fiecare lucrare aduce ceva nou în domeniul acesta, al fantasticului şi fabulosului ca fapt creativ, act al produsului imaginaţiei personale şi al conştiinţei fiecăruia de a da tot ceea ce a însumat ca pregătire teoretică în acest domeniu al teoriei literare. Studenţii scriitori au conştientizat că o astfel de lectură este îndrăgită atât de mult de către cititorii noştri contemporani. 
  
Coordonator Proiect Antologie, 
  
dr. Ştefan Lucian Mureşanu 
  
Referinţă Bibliografică:
„PAŞI ÎN IMAGINAR”, O INCURSIUNE ÎN IMAGINAŢIA FANTASTICĂ A STUDENŢILOR FILOLOGI / Ştefan Lucian Mureşanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1639, Anul V, 27 iunie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ştefan Lucian Mureşanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ştefan Lucian Mureşanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!