Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Beletristica > Mobil |   


Autor: Stefan Kellner         Publicat în: Ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016        Toate Articolele Autorului

Parastasul
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

"Parastasul" - Povestirea face parte din cartea - "Cumva trebuie să încep" - care a apărut la Editura Coresi din București.

 
A trebuit să mă îngrijesc de o pomană de nu mai știu câţi ani de la moartea unei rude apropiate, așa cum e datina prin locurile unde am crescut şi, neștiutor în ale datinilor şi obiceiurilor religioase, m-am lăsat sfătuit de unul, de altul şi, primul lucru pe care a trebuit să-l fac a fost să-l caut pe preotul de circumscripție, așa mi s-a spus şi să-l rog să vină să oficieze. Nu părea greu în orăşelul ăsta mic, așa că am dat telefon la parohie şi mi s-a spus că preotul e plecat la prieteni, undeva prin ţară.  
- Când vine?  
- Când o da Domnul.  
- Vine până sâmbăta ?  
- Dumnezeu știe.  
Pană sâmbătă mai erau două zile. Ce mă fac ? nu mă puteam face de râs când am promis că rezolv problema, așa că mi-am adus aminte că nu departe de casa noastră, în vecini, locuia un preot. Am sunat la poartă şi a ieşit preoteasa, femeie tânără, cu un copil de mână şi altul în pântece şi, după ce i-am spus de ce vin şi că dacă se poate aş dori să vorbesc cu părintele, m-a invitat plină de căldură şi bunăvoință în hol. Am auzit-o strigându-l cu voce blândă pe părinte:  
- Părinte, te căută un enoriaș ! Nimic. Mai tare:  
- Părinte, te căută cineva ! Nimic.  
- Ghiţă, da vino odată că așteaptă domnul după tine !  
Atunci a apărut părintele Ghiţă, cu sutana cam în dizordine şi cam plină de fărâmituri, roșu în obraji deasupra bărbii negre şi dese, mirosind un pic a vin sfințit şi a sarmale de post. Că era în postul Paștelui şi asta îmi îngreuna masiv sarcina în a organiza o pomană de post pentru o familie pentru care legumele sunt pe locul o sută după carne, cârnați, jumări, pateuri şi așa mai departe.  
Preotul Ghiţă m-a invitat în biroul lui şi i-am povestit că habar n-am ce trebuie să fac, că preotul de circă nu e de găsit şi că parastasul nu va putea să aibă loc dacă nu binevoiește, bineînțeles contra cost, să vină şi să oficieze slujba. M-a lăsat câteva lungi clipe să aștept, în timp ce el se gândea şi pe urmă mi-a spus că nu se poate. Nu se poate fiindcă știți cum e, fiecare turmă are păstorul ei, fiecare circă are preotul ei, nu ne putem băga așa unul în ograda celuilalt, că așa e dată orânduiala de la Dumnezeu şi fiecare trebuie să se ție de ea. Şi ce-o să zică colegul? Dar s-a oferit să mă ajute să dau de popa Dumitru, păstorul sufletelor în cartierul nostru.  
A pus mâna pe telefon şi nu știu cu cine a vorbit dar mi-a întins o fițuică cu un număr de mobil şi mi-a zis să nu-l dau la alţii că e numărul privat al părintelui, dar că situația fiind așa de urgentă, o să înțeleagă şi părintele cum e chestia. I-am mulțumit, am primit de la el binecuvântarea de care drept să spun, aveam mare nevoie în încurcătura în care mă aflam şi am plecat.  
L-am sunat pe preotul mult căutat şi mi-a răspuns preoteasa lui care mi-a spus că nu pot vorbi cu părintele că se roagă, dar o să mă sune el când se scoală. Am mai rugat-o o dată să nu mă uite, că e urgent şi nu mi-a mai rămas altceva de făcut decât să aștept telefonul lui. Că restul, masa, colacii, lumânările, depindeau dacă avem sau nu preot .  
Cândva, spre seară, am mai sunat o dată şi de data asta, Dumnezeu a fost cu mine şi a ridicat însuşi părintele Dumitru. Da, se aranjează, eu să pregătesc totul, masa, lumânările, cu cantorul vorbește el. Așa că am fixat ora, şi câteva amănunte şi cu sufletul la gură l-am întrebat, așa neștiutor şi profan în ale religioaselor cum eram:  
- Părinte, trebuie să fie totul de post ?  
- Păi cum să fie, că doar e postul Paștelui.  
- Da, dar știți părinte, am o mătuşă care a zis că răposatei îi plăcea tare mult carnea şi n-o să-i placă dacă pomana o să fie cu sarmale de orez şi supă de zarzavaturi. Așa că mi-a zis să va rog să faceți un pic de dezlegare la carne, că atunci o să facă ea niște paneuri, să-i pice bine răposatei.  
Părintelui, am simțit pe vocea lui, nu i-a plăcut ideea cu dezlegatul şi a zis, foarte politic, că nu putem să-l supăram pe Dumnezeu cu așa o faptă, așa că am renunțat la idee, îngrozit de faptul că va trebui să-i dau socoteală mătuşii, care mi-a zis clar că preotul „trebuie” să fie de acord fiindcă ea e sigură ca așa şi-ar fi dorit răposata şi n-o să înțeleagă în ruptul capului că nu l-am putut convinge pe părinte şi că n-o să mâncam paneuri la pomană. Asta e.  
În sfârşit, în ziua parastasului, totul era organizat şi așteptam cu toții în faţa cimitirului să vină preotul să ţină slujba. Erau rude, prieteni, câțiva din cei care nici n-o cunoscuseră pe răposată, dar erau de acord că așa o persoană cumsecade n-a mai existat pe pământ. Şi stătea să plouă. Şi preotul nu mai venea. După vreo jumătate de oră, câţiva au spus că ei pleacă, că cine știe când vine popa, poate nici nu mai vine.  
L-am sunat pe părinte pe mobil, că acum aveam numărul şi, rușinat şi sfios l-am întrebat dacă îşi aduce aminte că avem parastas, dar s-a supărat şi-a zis că bineînțeles că n-a uitat, cum o să uite, dar mai are vreo douăzeci de kilometri pană ajunge, că a plecat cam târziu, că n-a știut că Dumnezeu o să dea așa o vreme spurcată că de abia mai vedea șoseaua.  
În sfârşit, cu vreo ora întârziere, a venit şi preotul în Mercedesul lui negru, din spate a coborât cantorul cu cele de trebuință şi ne-am repezit la mormânt, până nu începe şi mai tare să plouă.  
 
Când a fost servită ciorba fără carne, toți au mâncat, numai preotul şi mătușa nu. Preotul a zis c-a mâncat pe drum, mătușa din protest, din sarmalele de post, preotul a luat una să nu se supere moarta, pe mătușa n-am mai urmărit-o ce face, că atmosfera se încinsese, vinul şi țuica erau de post, am ciocnit cu părintele în amintirea răposatei, am mai vorbit de una de alta, de politică şi de cât de săracă e biserica şi pe urma popa Dumitru a plecat cu mașina lui mare şi neagra, eu am luat-o pe picioare mulțumind lui Dumnezeu că a fost lângă mine în aceste zile grele.  
 
 
Referinţă Bibliografică:
Parastasul / Stefan Kellner : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1944, Anul VI, 27 aprilie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stefan Kellner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Stefan Kellner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!