Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Exprimare > Mobil |   


Autor: Stan Virgil         Publicat în: Ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015        Toate Articolele Autorului

CAT DE MULT TE IUBESC.... - ROMAN - CAP. XI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
11. Plăcere şi speranţă (erotic)  
 
Cel mai important organ sexual este creierul.  
 
Săndica stătea întinsă în pat aşa goală cum a rămas după expunerea sa în faţă tânărului. Privea la televizor şi asculta cum duşul din baie împrăştia apă peste corpul atletic al iubitului său. Îşi imagina cum trupul muşchiulos se răsfaţă sub plăcuta ploaie de apă călduţă. Se auzi apoi fâşâitul prosopului frecat pe corpul lui Mircea. Era fericită, împlinită şi era bucuroasă cum nu mai fusese niciodată.  
Avea posibilitatea acum ca împreună cu bărbatul ce va apărea din clipă în clipă de sub duş, încă purtând picături de apă în păr, să experimenteze cele mai năstruşnice fantezii la care se gândea cu jenă, încă din adolescenţă.  
În după-amiaza aceasta se va petrece ceva deosebit în viaţa tinerei, ceva ce era întipărit doar în imaginaţia ei cam uşuratică şi vicioasă. Spera ca nu cumva Mircea să se sperie de îndrăzneala sa şi să-i interpreteze greşit dorinţa de a cunoaşte toate tainele actului sexual de care doar auzise de la prietenele mai libertine din liceu sau facultate.  
Cu Halil experimentase câte ceva, însă Halil era brutal, nu făcea dragoste cu partenerele sale, ci doar sex. Nu ştia sau nu dorea să facă o parteneră fericită printr-o relaţie sexuală. Acum va căuta divinul într-un cuplu ce nu mai are taine între parteneri şi de aceea era emoţionată şi fericită. Dorea ca, prin mângâieri şi sărutări pe întregul corp, Mircea să-i purifice sufletul, buzele sale fierbinţi să transforme în cenuşă tot ce era impur în corpul său.  
Când Mircea apăru din baie, cu prosopul în jurul bustului, Săndica sări din pat ca o felină, scoţându-şi în relief frumoasele sale forme, ieşite parcă din mâinile lui Michelangelo, cu sânii săi zvelţi, împungând aerul cu antenele mugurilor ridicaţi ca nişte corniţe.  
Şoldurile sale sculpturale, decorate cu păduricea castanie şi cârlionţată, se repeziră spre el. Cu o mână trase de capătul prosopului legat din jurul bustului, oprindu-se în îmbrăţişarea lui mirată. Respiră  
cu plăcere parfumul corpului proaspăt spălat cu săpun de calitate, înfundându-şi obrazul în pieptul lui păros. Se minuna cum această imagine a unui corp de bărbat, lipsit de orice veşmânt, putea să trezească în ea atâta plăcere şi speranţă.  
– Iubitule, te-am aşteptat cu nerăbdare să te hrăneşti din mine, să-ţi potoleşti setea de fericire, cu iubirea ce o port adânc înrădăcinată în acest trup tânăr şi dornic de alintare.  
– Aşa voi face, iubito, mi-este foame şi-mi este sete de a te mângâia ca şi cum mâine aş pleca undeva departe şi aş vrea să iau cu mine amintirea fiecărei părticele a corpului tău, să-mi amintesc cu plăcere de moliciunea şi netezimea pielii tale, de toate gropiţele şi rotunjimile care îl alcătuiesc.  
– Aşa, iubitule, atinge-mi, sânii dornici de mângâieri, atinge-mi coapsele şi picioarele, nu uita fesele şi apoi coboară între coapse să încingi şi mai tare focul care mă arde, fă-mă să visez, fă-mă să plutesc, învaţă-mă să-mi fie dor în fiecare clipă cât nu eşti lângă mine. Învaţă-mă să te iubesc cu toată fiinţa, cu fiecare por al corpului meu dornic de a te iubi.  
– Da, prinţesa mea, voi fi artistul care să-ţi modeleze trupul, mâinile mele vor fi dalta sau penelul care să-ţi redea culoarea strălucitoare a unei zâne din poveştile nemuritoare din anii copilăriei, fiecare părticică va fi modelată şi apoi colorată în lumini strălucitoare, să-ţi redea măreţia şi frumuseţea căpătată de la natură, atât de darnică cu tine.  
Spunându-şi frumoasele cuvinte de dragoste, tinerii se apropiau tot mai mult de patul care îi atrăgeau ca un magnet. Aşezaţi unul lângă celălalt, Mircea explora cu buzele şi cu mâinile lui puternice, ce treceau peste corpul fetei ca o adiere, fiecare centimetru, pentru a-i transmite întreaga sa pasiune.  
Săndica se frământa lângă el, plimbându-şi mâinile dibace şi curioase peste fesele şi apoi peste intimitatea partenerului său care se tot dezvolta la atingerile sale delicate. Îl împinse cu mâna sprijinită pe pieptul său puternic şi se aşeză deasupra sa. Buzele sale dornice de săruturi puneau pecete lângă pecete, coborând spre curbura şoldurilor bărbatului, ce-i încălzise sângele care alerga năvalnic prin corpul său tânăr, dar puternic. Mâna ei delicată, mângâia bărbăţia rigidizată, apoi începu să o alinte cu vârful limbii, trezind fiori şi tresăriri necontrolate în partenerul său. Mircea rămase surprins de îndrăzneala fetei, dar cum nu era crescut într-o chilie călugărească lângă maici, era deschis la orice joacă erotică cu frumuseţea de fată ce se zbenguia în patul solid, construit din lemn masiv sculptat în stil baroc.  
Săndica gusta cu nesaţ din fructul oprit, trăind senzaţii pe care nu le-a mai avut niciodată, alintându-i bărbăţia cu buzele şi limba, iar mâna i se mişca ritmic susţinând această măreţie ca pe un trofeu cucerit cu mare trudă. Părăsind pentru moment ocupaţia de a-i alinta cu mişcări fine ale limbii rotunjimea minunatului instrument de plăceri divine, Săndica îl rugă pe Mircea în şoapte duioase:  
– Iubitule, aş dori să mă atingi ca şi cum te-ai hrăni prin mângâierile tale din frăgezimea trupului meu, te aştept să te înfrupţi din mine ca din cel mai delicios fruct. Simt cum mângâierile tale îmi dăruiesc viaţă, fericire, hrana zilnică. Te-am savurat ca pe cea mai dulce tartă şi tot te-aş mai dori, însă piersica mea tânjeşte după mângâierile tale, nu o lăsa să sufere!  
– Aşa voi face, iubito, lasă-te copleşită de mângâierile şi sărutările mele şi vei fi plină de energia iubirii ce ţi-o port. Mircea o luă în braţe şi cum stăteau aşezaţi alăturat, începu să-i exploreze cu limba gâtul, apoi buzele, trecând cu migală peste lobi urechilor, nu uita să-i sărute genele sale lungi, apoi coborî cu fiecare sărutare spre ombilic, unde descria cu mare talent cercurile sale de care a mai profitat Săndica şi în celelalte nopţi petrecute în intimitatea camerei lui de la ţară. Săndica era fascinată şi fermecată de alintul mângâierilor şi sărutărilor, sprijinindu-şi capul de pernă, iar cu mâinile împingea capul lui Mircea să ajungă mai repede la cuptorul care ardea fără încetare.  
Ajuns între şoldurile fetei, Mircea descoperi plăcerea impulsurilor transmise de vârful limbii sale în joaca cu mogâldeaţa de la poalele muntelui Venus, senzaţii ce făceau să tresalte fesele fetei, desfătându-se de plăcerea buzelor lipite de intrarea fierbinte a neastâmpăratei vizuini, dornică să înfrunte magnificul atacator al redutei sale, ce parcă se lăsa prea repede cucerită, în dorinţa să primească ofranda pasiunii cotropitorului victorios. Vârful limbii explorau părţile sensibile ale fete, umezită şi înfierbântată, cutremurând-o de plăcere. Săndica se mişca într-un dans al plăcerilor nebănuite ale acestei noi experienţe, împingea de creştetul celui ce o făcea să viseze şi scotea onomatopee nedesluşite sau gemete de plăcere.  
– Mircea... limba ta emană energia iubirii prin fiecare mişcare în adâncurile mele. Nu te opri până nu-mi consumi toată energia acumulată în căuşul plăcerilor nebinecuvântate de nimeni până la tine aşa de pătrunzător. Te rog să mă alinţi desăvârşindu-ţi opera, precum un sculptor care tocmai şi-a încheiat lucrarea şi acum netezeşte din nou fiecare parte pentru a-i da strălucirea finală!  
Explorează-mă toată şi gustă din deliciul fructului meu copt şi plin de aromă!  
Tânărul nu se lăsă mult îndemnat. Alinta întreaga piersică cu buzele sale senzuale sau cu vrednica şi neoprita lui limbă, apoi simţind că se apropie clipa ce ar fi dorit să o prelungească cât mai mult, se retrase şi intră din nou între şoldurile fetei mângâindu-I acum cuptorul cu toată măreţia generosului său baston de mareşal.  
– Mircea, eşti divin, apropie-te să-ţi cuprind cu sărutări fierbinţi buzele tale pline de aroma piersicuţei mele. Mi-ai picurat din nou în suflet otrava iubirii tale. O simt cum îmi răscoleşte sufletul. Cred că nu am să rezist dorinţei de a te iubi şi a te păstra în inima mea ca pe cea mai de preţ comoară. Ah, Mircea, cât de mult te iubesc....  
– Mulţumesc, dragostea mea! Şi eu simt că nu mai pot trăi fără tine.  
– Pătrunde-mă cu delicateţe şi sărută-mi sânii care tresaltă la fiecare apăsare a bastonului tău în flămânda mea pisicuţă, hrăneşte-o cu cel mai măreţ şobolan ce l-a primit până acum. Te vreau şi te doresc mereu, dar acum nu mai pot aştepta, aşa că doresc să vii şi tu în întâmpinarea mea pentru a stinge şi ultimul tăciune ce mai mă arde.  
Mâinile fetei se înfipseră în umerii tânărului, corpul său se lipi de al iubitului, rămânând într-o nemişcare statuară. Doar zvâcnirile celor două corpuri, ce eliberau din chingi orice energie reţinută în timpul cât nu s-au văzut, mai pulsau în mijlocul patului cu cearceafurile mototolite.  
În liniştea camerei, se puteau auzi bătăile inimilor celor doi îndrăgostiţi, goliţi de orice urmă de putere, pentru următoarele secunde.  
– Doamne, sunt cea mai fericită fată! Simt că iubirea ta şi-a dezvăluit puritatea, frumuseţea, înălţimea, bucuria şi candoarea, simt că nu mai există nicio condiţie pentru a nu te iubi şi pentru a nu-ţi dărui iubirea mea pură şi necondiţionată.  
– Mulţumesc, Săndica, aceleaşi sentimente le simt şi eu şi sper ca acestea să dăinuie mai mult decât un concediu promiţător şi plăcut, după cum a debutat. După această clipă magnifică de dragoste simt un gol în stomac şi aceasta nu mai este generată de nevoia de a o lua de la început, ci de o foame reală, aşa că hai să ne pregătim să mergem şi la masă.  
– Şi mie îmi este foame, aşa că în zece minute sunt gata să coborâm în restaurat.  
Mircea i-a dăruit un sărut scurt pe care i l-a aşternut pe buze, moment ce a încălzit-o din nou. Putea fi acesta sărutul promiţător pe care dragostea îl oferă ca anticipaţie la bucuriile ce vor urma?  
Desigur, gândi fata cu plăcere şi speranţă.  
 
Referinţă Bibliografică:
CAT DE MULT TE IUBESC.... - ROMAN - CAP. XI / Stan Virgil : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1541, Anul V, 21 martie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Stan Virgil
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!