Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Traditii > Mobil |   



HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Deşi ieşiţi de sub influenţa populaţiilor de limbă turcă de acum mai bine de 200 de ani, bătrânii au lăsat moştenire generaţiilor ce i-au urmat sărbătorirea Hâderlezului, cea mai mare sărbătoare a spoitorilor, manifestare unică în spaţiul românesc, ce are loc la o săptămână după Paştele ortodox al românilor, deşi bătrânii îşi amintesc că "o hïderlèzi" era prăznuit întotdeauna de "Sfântu Gheorghe".  
 
Iniţial sărbătoare musulmană, după creştinare şi-a modificat semnificaţia, astfel că în prezent este considerat "Paştele spoitorilor".  
 
Bogat sau sărac, cel ce taie mielul de hâderlez face o jertfă în faţa lui Dumnezeu, pentru a-şi arăta mulţumirea şi recunoştinţa faţă de acesta. Când se roagă la Dumnezeu pentru însănătoşirea unui membru al familiei, întotdeauna rromul spoitor promite că va jertfi de hâderlez un miel.  
 
Mielul promis se taie neapărat, indiferent de bogăţia familiei. Se poate tăia câte un miel pentru fiecare copil din familie, ca mulţumire pentru grija ce Dumnezeu le-o poartă, fără ca aceştia să sufere de vreo boală. Oamenii mai sărmani, cărora situaţia materială nu le permite a jertfi mielul de hâderlez, vor face acest lucru de Sfântul Petre. Dacă datoria nu este împlinită se spune că asupra familiei se vor abate necazuri şi nenorociri. Cei mai aplecaţi spre religie vor dărui mielul sau mieii promişi la diferite mănăstiri şi se consideră că şi-au făcut datoria faţă de Dumnezeu.  
 
În seara ce precede Hâderlezul toate femeile ce urmează a jertfi miei împletesc coroniţe din salcie, în care se prind câteodată şi flori. Se face bradul mieilor (i kïna o bakrenqi), care constă în aşezarea pe capetele acestora a coroniţelor, aprinderea a câte două lumânări care vor fi ţinute de copii. Într-o farfurie se pune vin sau bere, din care mieii vor bea. Cu ce rămâne sunt stropiţi pe cap, şi li se scot coroniţele.  
 
Dimineaţa se aduc lăutari ce cântă, se pun coroniţele pe capetele mieilor, se aprind lumânările care sunt ţinute de copiii încălecaţi pe miei, iar bărbaţii ce îi sacrifică se închină cu faţa spre răsărit şi îi taie. Femeile ce au făcut bradul colectează în farfurii sângele ce curge de la gâturile mieilor şi fac copiilor câte un punct pe frunte. După hâderlez sângele va fi scurs într-o apă curgătoare.  
 
Cei ce au tăiat mieii aduc câte o sticlă de ţuică şi cinstesc pe trecători cu câte un pahar. Aceştia le urează sănătate.  
 
După tranşarea mieilor, carnea pregătită cu orez, prăjită sau chiar crudă, alături de ceapă, pătrunjel, usturoi, mărar, este împărţită semenilor, neoprindu-se nimic. Fiecare mănâncă ce i s-a împărţit de către ceilalţi.  
 
Organele se fierb cu maţele şi intestinele, se toacă mărunt cu verdeaţă şi drobul ţigănesc se împarte copiilor pe stradă.  
 
După-amiază toţi spoitorii se strâng în cartier, fiecare aducând de acasă masă, băutură şi mâncare. Femeile împart cele aduse celorlalţi şi primesc urarea "Să fiţi sănătoşi!". Finii au obligaţia dată de respectul ce-l poartă naşilor ca şi îndrumători spirituali ai lor să îi viziteze, cât şi pe părinţi, socri, fraţi şi surori mai mari. La rândul lor sunt vizitaţi de propriii fini sau de fraţii şi surorile mai mici decât ei. Petrecerea durează până seara târziu, în cântările lăutarilor, ce sunt tot din cadrul comunităţii, tocmiţi şi retribuiţi cu o sumă stabilită şi pretinsă de aceştia, în funcţie de numărul mieilor jertfiţi.  
 
Cu toate neajunsurile materiale, tradiţia este păstrată şi respectată de către toţi în fiecare an.  
 
 
 
_______  
 
fragment nepublicat din manuscrisul predat la Salvați Copiii în 4-5.IV.2003 pentru capitolul Tradiţii şi obiceiuri ale rromilor spoitori călărăşeni - Giani Grigore Muti, Sorin Cristian Moisescu, în Tradiţii ale rromilor din spaţiul românesc, Salvaţi Copiii, Bucureşti, 2004 (p. 30-39), dar apărut ca articol -HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI - Sorin Moise- la p. 10 în periodicul Vocea rromilor nr. 7, Cultură, Piteşti, 2004, corespondent intern Sorin Cristian Moisescu (Călăraşi)  
 
Referinţă Bibliografică:
HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI / Sorin Cristian Moisescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1921, Anul VI, 04 aprilie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Sorin Cristian Moisescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!