Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Lingvistic > Rromani > Mobil |   



O PAPINAQO / CEL CU GÂSCA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
¶ Sjas ekh lahos hen ekh lahïnka. Sjas len trin kïzaja cigne, trin ćhave. Sinesas ćowrre pa n-as len ni pala sosθe pena paj. Ama sjas len-da ekh papin, sacis, i averă lenqi savri. Vakerla o lahos p'e lahïnkaqe: 
  
¶ -Ćhe, rromnie, me manga' te bikenaw kale papina ka te las amenqe xamasqe. 
  
¶ -Ta tu bikenca kale papina, ama so mangesa po laθe? 
  
¶ -Na ka manga' frankoja. Koda saw' ka mangel te cinel la... ka bikenaw la ke lesθe malajaqe, aresqe. 
  
¶ -Pa kibor malaja hen kibor aro mangesa tu po kadă papin? 
  
¶ -Kon ka del man trin gone malaja hen trin gone aro... daw' la. 
  
¶ Astardas oj te akuśel les: 
  
¶ -Tu na kam anes manqe ni ekh dubla xamos pa tu mangesa po laθe trin gone malaja hen trin gone aro? 
  
¶ O lahos vakerla p'e lahïnkaqe ke lela o papina pa źala and-o oboros. Othe sjas ekh bojeri p'e slugoça pa dikhas o lahos kole papinaça pa vakerla p'e slugosqe: 
  
¶ -Źa ke kwwa manuś ke bikenla koja papin pa ćiandi les ke manθe, vaker te avel ke manθe! Kibor de baro si ka'a oboros athe, kibor de but pasares si an ka'a oboros bikenimasqe, kibor de but pasares si man-da khere, sar kole rromesqi pasară na-j niekhes. 
  
¶ Pućhela les o bojeri: 
  
¶ -Kibor mangesa po kaja papin? 
  
¶ -Bi trine gonenqo malajaça hen bi trinenqo areça nana daw' la. 
  
¶ O bojeri vakerla lesqe: 
  
¶ -Na-j nikhaćika. Kidibor mangan, kidibor da' tut, ama źasa mança khere. Ćhi tut p-i trasura pa haj te źas khere te daw t'o xamos! 
  
¶ Ćhidas pes o lahos op-i trasura, o bojeri vakerla o slugosqe: “Di drom!”, reste khere k-o bojeri, o bojeri vakerla o lahosqe: 
  
¶ -Gir and-i bar pa uźar manqe ekh bukacika, ke źawa źi palal k-o pasares. 
  
¶ Vakerla o bojeri o slugosqe: 
  
¶ -Phandi o portes, ke me avawa akana. 
  
¶ Kana avino-tar o bojeri, avino-tar ekhe bare ćomagaça, pa pućela o lahos: 
  
¶ -Kibor malaja mangesa pa kibor aro? 
  
¶ O lahos vakerla o bojerisqe: 
  
¶ -Bojerina, me mangom and-o oboros trin malajaqe hen trin aresqe. 
  
¶ Vakerla o bojeri o slugosqe: 
  
¶ -An-ta manqe ekh śiźimi, te phandaw kale manuśes. 
  
¶ O slugos andas lesqe o śiźimi, phandjas les, pa ljas les k-o marimos. Mardas les źi kana leśnisardas les. Astardas les phando k-i ambrïn savri rat. O slugos ljas les mila lesθar pa djas drom o lahos pa vakerdas o lahosqe: 
  
¶ -Naś karik dikena t'e jakha! Akana na vakeres niekhesqe ke me djom tut drom, ke othar mudaraw tut inipa. 
  
¶ Restas o lahos khere mardo, amarime, nekaźime. Kana dikas les lesqi lahïnka kidă mardo, puśtas les: 
  
¶ -Kon mardas tut? 
  
¶ -Sjomas and-o oboros te bikenaw o papina pa ćiandjas man ekh bojeri, ke cinla o papina, pa jingeldas man ke pesθe khere pa phandjas man pa mardas man. Ljas o papina, na djas man khaćika. 
  
¶ I lahïnka o lahosqi astardas te rol. O lahos astardas te rol pa xajas sowel po p'e kïzaja: 
  
¶ -Te meren m'e xurdorre dake na maraw les trin dates! 
  
¶ I lahïnka astardas te akuśel les, o lahos, pa vakerdas lesqe: 
  
¶ -Vakerdan ke anca trin gone malaja hen trin gone aro, pa na andan khaćika, pa akana marca-da! Na xa sowel po sosθe na ujar, ćinke resesa te keres maxarimata! 
  
¶ Gïndisola o lahos so te kerel o' tha te arakhel ekh metoda te marel o bojeris. Kerla pesqe niśte kopijes pozenqe, saj' khera sjas ćel maj śukar o gaźenqe. Lela o katalogos o pozença peça pa dela trat: “-Konstruktori laćho, konstruktori kherenqo, kerawa khera, kerawa khera!”. Imten op-i strada o bojerisqi dela trat. O bojeri, kana śunla ke dela trat, biśalla p'e slugos te ćiandel les te avel ke lesθe andre o lahos. O lahos, kana resela and-i bar k-o bojeri, pućela les o bojeri: 
  
¶ -So źanca te keres? 
  
¶ -Me laćharawa khera bare, saw' modelos mangesa tu, aleʒisarca tuqe kathar. 
  
¶ O bojeri ljas o katalogos o pozença 'θar-o lahos pa dikela k-o pozes. Aleʒisardas pesqe o bojeri ekh kher othar, ćel maj śukar kher. Pućela o bojeri o lahos: 
  
¶ -So mangesa po kaka kher ka te keres les manqe? 
  
¶ O lahos vakerla lesqe: 
  
¶ -Nana mangawa but, saci ke trebuj te thos o grasten k-i kar·ruca pa te źas mança and-o veś te aleʒisaras o kaśta saj' si pwo śukar hen pwo laćhe. 
  
¶ O bojeri pacajas les pa thode o grasten k-i kar·ruca pa gene and-o veś, o bojeri, o slugos hen o lahos. O lahos vakerla o slugosqe: 
  
¶ -Beśesa paś-o grasta hen paś-i kar·ruca, te na ćeksinler hen te naśen; me pale źawa o bojeriça pwo axoresθe and-o veś te aleʒisaras o kaśta. 
  
¶ Saj' ambrïn sjas pwo śukar, kola nana aleʒisarlas la. Źi kana restas k-o śoro o veśesqo. Ćel maj bari ambrïn, ćel maj beci ambrïn. Thodas o bojeris te lel la an p'i angaj pa phandjas les o śiźimiça tar-i ambrïn. Pa ljas les k-o marimos pa delas trat: “Me sjom koda o papinaqo!”. Mukas les and-o veś, restas k-o slugos, pa astardas te akuśel o slugos: “O bojeri kar·risarla kaśta; tu pa' beśesa tuqe!” O slugos pacajas les, pa geno pal-o bojeri and-o veś. O lahos ljas i kar·ruca o grastença hen o xamaça pa restas khere. Vakerdas p'e rromnăqe ke uxtadas ekhe xurdorres andar-i sowel ke xajas. 
  
¶ O lahos aćhjas les panda duj kïzaja xande sowel ke trebujisolas te marel panda duj drom o bojeris. Gïndisola o lahos so te kerel ka te marel les pand-ikh derji. Urela pes and-ekh halatos parno pa źala p-i strada o bojerisqi pa dela trat: “Doktor bun, doktor bun!”. O ćhave o bojerisqe, kana śunde ke dela trat kikă, ćiandine les ke pumenθe. Girdi o lahos and-i bar, mangela lenθar deś gone aro, deś gone malaja hen biśe papinen, ke o' kerla o bojeris zoralo. Dine kibor vakerdas, sasi te zorol. “Ama ku ekh kondicia – niekh andre, pa te na girsinler opral-o bojeri, ta numaj dupo ekh źumată de ora de kana ćekerim me. Kana śunna ke dela trat oda, te źanen ke me ćhawa lesqe o seros o laćho.” Girdi o lahos andre, phandjas o udar opral pesθe, cidjas o perdeles angal-o ʒămoja, pa astardas te marel les. Kana delas trat o bojeri “awolew”, o kïzaja lesqe vakernas: “P'-akana ćhidas lesqe o seros o laćho.” O' pale, o lahos, vakerlas o bojerisqe: “Me sjom koda o papinaqo!” Pa inkino-tar avri, paranzardas o kïzajinqe lesqerrenqe, o bojerisqerrenqe, ke na-j len voja te girsinler andre opral ekh ipaś sahaci. O lahos ljas p'o idemakos pa ćekti. 
  
¶ O bojeri muno-tar. O lahos gïndisola sar te marel les pand-ikh derji, ke aćhjas lesqe ekh kïzaj xando sowel. Jingelna o bojeris k-o ćimitiri. Sar źana o muleça p-o drom k-o ćimitiri, ekh ćhaw' ekhe kale grasteça. Vakerla lesqe o lahos, kole ćhavesqe: 
  
¶ -Daw tut kibor majesa dake naśela t'o gras' khajnes, ka te źas angal kona dinjas ke źana kole muleça pa te des trat “Me sjom o manuś o papinaqo!” 
  
¶ O slugos povestisardasas o bojerisqe kïzajinqe kon mardasas o bojeris źi akana. Źala koda ćhaw' o grasteça angal-o mulo pa dela trat “Me sjom o papinaqo!” O kïzaja o bojerisqe, kana śunde, hen savri lumă kodă line pen pala lesθe. Aćhino o mulo korkorri, avino o lahos k-o bojeri, djas les śtaren-panʒen, kidă mulo sar isjas, pa uxtadas o al trejilă kïzajis-da. 
  
paramica vakerzi o Tuluśisθar o Tinʒirăsqo and-i junia 2012 
  
Haj te ćitisaras ame-da so vakerla amenqe o Domnos and-i Biblia, k-o Habari o Laćho pal-o Matej (o śoro 5, 33-48) ! 
  
rromanes, hanumariciko 
  
Referinţă Bibliografică:
O PAPINAQO / CEL CU GÂSCA / Sorin Cristian Moisescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1443, Anul IV, 13 decembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Sorin Cristian Moisescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!