Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Lingvistic > Rromani > Mobil |   



O Dorulo o rupunari / Doru argintarul
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
¶ Ëkh rromni phurǒrri, kaj sas la biś thaj śow bërś', źălas and-o gaw te anel xamasqo pesqë śhăvenqë. Sas la khëre trin śhăve: duj śhejă haj ëkh śhaw'. And-ëkh gaw, la Biholica, avilăs laqo timpo te näśtil haj kërdăs ëkh śhaw', p-o śanco. Kudowa sïmas me. Sas and-o milaj ël bërśesqo ëkh mia ïnja śëla haj pejnda-j panź. Mundrro dad sas telărdo and-ël gawa, phirlas la meseriaça. Aśundăs kë maj sï les ëkh śhaw' haj avilăs khëre haj thodăs manqë o anav. Akana sas les śtar śhave: duj śhejă haj duj śhăve. Me buśuwaw Dorulo; sïm o śhaw' ël Tudorosqo haj la Bukunaqo anda-i Aleksandria. Amenqë phenen amenqë rupunară (arʒintară), angrustară (inelară), zlagară. 
  
¶ Ël xurăjimata amare sï normală, sar phiravel pe': pantalonă lunʒi, maj buflorre, kale, blewo, maro, gada parne, päläria de feltro, kali saw maro, ku borurˇ potrivime, vesta, pantofˇ vïrfoça askucome haj ku toko koniko, xaravli (kurăwa) morkhăqi, paftawaça. I źuvli na-j mekhli te nakhël o drom orso rromesqo. Na-j mekhli te aśhel ël śëreça despakărdo, kaj te na dikhël o kham laqo śëro, laqo bal. Normal ël bal' kërel len pesqë poră saw phandel len koma. Kana phandel ël poră thol pesqë khanglǒrri. Kana kërel pe' barikani kërel pesqë konćo (koko) p-o śoro haj thol pesqë suw balenqi (agrafa). Trebul te phiravel khozno (basmawa), tulpano, dikhlo (batiko) p-o śoro, fusta kreco, sorco anglal, te na dikhǒn ël ćanga, po-kh jija maj demult, p-i vremă-l phurenqi, te na dikhël pe' o kolin la źuvlăqo. 
  
¶ Ande amari nacia sï maj but nămurˇ: bugojeśtˇ, zubileśtˇ, kolikireśtˇ, risteśtˇ, morkoseśtˇ, gicäneśtˇ, pelăgreśtˇ, kăfeśtˇ, . Kadal' nămos sas le' ëkh grastni haj folosinas la saworrë. Sawo uśtelas, kodowa anklelas pë la'. Kadiki de zurales naśelas kudaj' grastni, kaj phenel pe' kë po-kh data maj inklenas pë la' te kälin o sastri and-i valval ël grastesqi. Kadă phenel pe' ji anda kodoja kë on sas meseriaśa but laśhe, kaj źănenas te këren buki o sastri. 
  
¶ Amare rrom' telărnas primovara, pala-i Patragi, haj avenas tomna, de Sfïnto Dumitru, and-i oktombria pe 26, źi and-o jivend, angal te malavel o jiv, kana ïngälbenilas i patrin ël pomenqi, te këren o jărnatiko (o jivend). Kinnas kaśt', angar thaj balo, śhonas śax thaj muräturj. Saworro jivend beśenas penqë khëre. And-o aźuno ël bërśesqo, kana skimbolas pe' o bërś haj avelas o bërś o nevo, kërlas pe' i Vasïlka. Kadaja sas o śoro ël balesqo thodino p-ëkh tava, xurădo śukar – dikhlo lolo subdo, zlaga and-ël kan', mërʒăle la korraθe, lulugă paśa lesθe. Denas les lolimaça. Ël phure phirnas fijesawe kheresθe rromenqo haj gilabenas lesqë i kolinda Vasïlka. Phenlas pe' kë anel lenqë sastimos, ïnceleʒeră and-i familia haj love but. 
  
¶ Kana avelas i primovara pàle telărenas penqë and-ël gawa ël themesqë. Phirnas wurdonença, da bi kortosqo. Amare phuren n-as len korturi. Kërnas penqë ëkh koliba waj po-kh koverka, kikiva umblară thodine, paśa-o urdon, haj sovenas othe. And-ël phikë ël urdonesqë sas ëkh kodïrla kaj nikërenas penqë vasă, ëkh źuto pirostrij, xamasqo – khajnă, puji, so lenas anda-o gaw. Kadaja sas i văca i rromaji ël phiritorenqi. Sas len khëra; kala kërnas la kana telărnas and-ël gawa la meseriaça. 
  
¶ Amare rrom' cïrden pen saworrë dela Aleksandria, pa-i Aleksandria... ćel maj phurane... othar sas. Maj telărde Bukureśtănθe, Plojeśtănθe, Cändëranenθe. 
  
¶ And-o foro Aleksandria, kaj sam stabilime, and-o kartierj Peko, karing-ël Rośiorˇ, beśën ël arʒintară, karing-i Jajka-Islazu beśën ël spojtoră, haj la jeśiră beśën ël ćǒr'. Amare naciaqi śhib del pe' dab ël ćǒrenqë śhibaça. Lenqë maj phenen lenqë fulgară. Kidenas poră. Lenas len p-ël stikle, p-ël balonaśă, diferită bukǒrra de kopijˇ saw kinde lowença, bikinenas len avre precosθe kaj lenas fulʒˇ, por', anda dune paturenqë, śëranda. Kodola maj kërnas ji on zlaga, angrustă. Phenenas lenqë bilajitoră, anda kudoja kë athavenas, anda-kh franko kërnas duj franćˇ, love cïpale, da kadaja ći trebul śutini gogăθe, kë numaj aśundem anda lenqo anaw, da ći dikhlem, ći źănaw. Beśën Aleksandriaθe, la Krajova, Moldovaθe – k-o Bakäwo, k-o Jaśo, kam k-ël saworrë forulecă la Moldovaqë. Ël moldovaja ćǒrnas grasten. Anda-l bal-barë phenen kë ji on sïn arʒintară. 
  
¶ Amari nacia na xamil pe' avre naciaça, da maj tïmplol pe' po ëkh war, da färä te kamen ël phure. Kana plaćan pe' ëkh avresθar, adikë o śhaw' del duma la śh'ăça, aven ïn pecit o śhaw' pesqë pärinţença haj ïnceleʒin pe'. Laqë pärinţˇ ći mangën love pe laθe, pretencij, ći bikinen pe' ël śhejă, na-j zestre. Thon ëkh data kana te këren o abăw. O rakio kërel pe' and-i răt ël abăvesqi. I obligacia te këren abăw avel ël pärinţenqi ël śhavesqë, da kana na-j len, ji la śh'ăqë aźutin, kontribujin soça daśtin. Kërel pe' abăw saw rakio, pala-l posibilitäcj fijesavesqë. Kana na-j len love kërel pe' numaj o rakio; o abăw aśhel te kërel les kana daśtin. Kon kamel haj sï les, del len ji zestră. Kaja na-j ëkh obligacia, da fijesawo pärinto, te avel les, del pesqë kopilos te aźutil les. Kana ći ïnceleʒin pe' ël phure haj on plaćan pe', maj naśen. 
  
¶ Mïndrrï phej i bari sas nasfali ël ogesθar. Kana ïnplinosardăs biś thaj duj bërś' operisajli de inima la Bukureśtˇ. Kërdili maj miśto, da sa ći märitisajli ćiëkhdata źi kaj muli pejnda bërśenθe. 
  
¶ Ëkh źuvli lëwuzo śov kurkë na-j la voja te źăl and-ël khëra khanikasqë, te źăl pajesθe, te thol vast p-i xajing, ćiśmăwa saw pompa, kë phenel pe' kë kërel o paj kerme, na-j la voja te askultil muzika. Trebul te phiravel skuteko p-o śoro, na basmawa. 
  
¶ Amenθe bolel pe' o kopilo kana daśtin ël pärinţˇ te këren bolimos (botezo). Orsar, trebul botezime (boldo) angal te märitil pe' saw te ïnsuril pe'. 
  
¶ Saworrë śhăve amare, kana barile, deś-u-panʒe - deś-u-śove bërśenθe, malavenas te sïkǒn i meseria, te këren biźuterij. Phirnas ji on and-ël gawa la meseriaça, kaj te daśtin te trajin, te barăren penqë śhăven. Me astardilem te këraw i inelaria kana ïnsurisajlem, kë źi atunć sïmas and-i śkola, źowas la śkolaθe. Kamlem te źăw angle śkolenθe, te kërav aver iśi, da źălas amari meseria maj miśto sar o servić. Ame sïkăsas dikhindoj amare dadenθe, amare pärinţenθe, kë kola maj źăngle goninas amen. Astarasas i meseria dikhindoj, marindoj po ćǒrăl ël ćǒkanoça; maj dasas dab ël naja. 
  
¶ Beśasas p-ëkh preśo saw skaminuco, śowasas po-kh rogoźina saw zijarj angl-amenθe haj ël ćǒkaja p-o zijari. Kadawa sas amaro atelieri. Ëkh taśka (servieta) skulenqi, ëkh sïrtari kaśtesqo maj bute sïrtarorrença, kaj putrel pe' andë maj but thana sa-kh data, skulença laśharde diferimes: ćǒkano, kovanca, căva, lampa gazoça, kopić (ëkh kaśt askucome, pätrato saw rotundo, kaj maras les and-i phuw haj moras rineça pë lesθe), phal (ëkh kotorić kaśt kaj takăras saw bilawas o materialo pë lesθe), jarida (laça xramos - gravis, źăl numaj linia saji, drepto), mïndra (laça këras lulugă maj buflă p-ël bukă), deste, penseta, kopigi, rina – rin trijungjuralo, rin epaśrotundo, patento, cimidi, klăśto, feli (kaj nikërel o materialo kana śos foiśi te astares ande lesθe, and-o klăśto, khidel pe' sar i mengina), 
  
¶ Del pe' vras – bilavel pe' o materialo, ëkh avreça, źi kaj del pe' vras haj kombinisăven bi lipituraqo saw kana pharrol o materialo del pe' vras haj lel pe' marimasθe te unisăvel haj te kërel pe' buki angle. 
  
¶ Sasas amen kikiva modelă. Avenas ël klienţˇ, dikhenas, alonas penqë haj kodoja komanda kërasas – angrusti, angrustorri, zlag, zlaguca, vastali (bracara), lanco, truśulic, kolier, astaritori (ïnkizëtoră), 
  
¶ Kadala meseriaça trajisajlem źi-and-o ges dë ages. Amari meseria ći maj źăl, da ame phenas te sïkǒn la orsar, te na xasarel pe', kë sï meseria laśhi haj śukar, pote astarel lenqë miśto fo-kh data - te na astaren pen ćǒrimasθar, k'-o ćǒrimos ći źăl but haj phandaven len, k'-o wulćǒro ći źăl butiwar pajesθe, ëkhdata sa pharravel pe'. Orsar, anda-o ćǒrimos... amare daran vi penqë ućhălaθar, ći thon vast te len foiśi. Amare n-as manuś' nasul, phiravenas pen maj śukar, sas maj śkolime, maj ćivilizime, n-as melale, sas wuźe. On [ël ćǒr'] asanas amenθar kë ći ćǒras, ame asasas lenθar kë ćǒren, kë na-j len ëkh meseria. Da fijesawo aśarel pesqo ćǒkano; deśtepto waj ćinstime, o Dell te źudekil, te alol lesqë. 
  
Referinţă Bibliografică:
O Dorulo o rupunari / Doru argintarul / Sorin Cristian Moisescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1407, Anul IV, 07 noiembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Sorin Cristian Moisescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!