Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Strofe > Valori > Mobil |   


Autor: Smaranda Cosmin         Publicat în: Ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016        Toate Articolele Autorului

Smaranda COSMIN - EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Era inevitabil ca bogăţia spirituală a actorului Emil Sauciuc, veteran al teatrului Regina Maria din Oradea, să nu-şi fi investit caratele şi în poezie, „provizia” subtilă a sufletului căutător (în accepţie blagiană) şi harnic tălmăcitor de mistere.  
 
Emil Sauciuc trudeşte suav la sporirea corolei de minuni a lumii cu propria-i lumină. Cine îi cunoaşte marile interioare a descoperit, fie şi fragmentar, eruditele profunzimi sufleteşti ale acestui actor-regizor vechi împătimit al scenei. După cum, cel care a stat sub privirea-laser a bioterapeutului a înţeles că actorul-poet Sauciuc vede –uneori – nevăzutul. Desigur, atât cât li se îngăduie iniţiaţilor care ucenicesc, în smerenie tăcută, rosturile greu accesibile ale universului.  
 
Trăind între faptul teatral şi starea de transcendenta, Emil Sauciuc e practicantul unor discipline orientale şi terapii alternative aprofundate într-o tinereţe laborioasă trăită cu fervoarea discipolului etern şi ascultarea smerită a maeştrilor care l-au disciplinat şi îmbogăţit spiritual. Ca practicant al alchimiei spirituale şi „client” al stării de graţie, profesionistul scenei se adăposteşte, consolator sau extaziat, sub aripa poeziei, concepută drept protecţie în calea realităţii invazive, dar şi itinerar spre zonele inefabile.  
 
Poezia devine retragerea solară a celor în stare să recunoască splendoarea şi deopotrivă să denunţe alarmele unui univers ameninţat. Realitatea agresează într-un timp al provocărilor relevându-ne propria vulnerabilitate iar refugiul în sfera energetică creaţiei şi alchimia privirii rămâne, aşa cum o dovedeşte şi poezia lui Emil Sauciuc, o victorie existenţială.  
 
Volumul de versuri „Pământ dintr-o expoziţie” apărut la editura Primus al omului de teatru orădean sărbătoreşte, entuziast, întâlnirea cu lucrările plastice din tabăra de creaţie de la Tasad a unor tineri plasticieni orădeni. Dealtminteri, o parte din aceste lucrări – absolut remarcabile, atât cât reiese din fotoreproducerile alb-negru – ilustrează această carte înveşmântată într-o formă grafică deosebită prin grija redactorului Dan H. Popescu, căruia i se datorează şi o pertinentă întâmpinare critică. Poetul „vernisează” incitant-complexa creaţie plastică (cu trimiteri frecvente la expresionismul european), într-un dialog participativ care propune sensuri şi chei de lectură.  
 
Portretizarea umanului depreciat până la derizoiu şi grotesc e una dintre reuşitele expresive ale lui Emil Sauciuc. O serie din acest gen de portretistica trimite, prin analogii inspirate, la bordelul „domnişoarelor din Avignon” şi marele boom surrealist: „Prima e Zimi, cu părul de aur/ îşi arata cochet maţele împăiate/are gâtul de lemn şi ochii ca frunza de laur/ un picior de cretă şi pofte cam necurate./ A doua e Grazi, cu părul prins în briza/ cu gâtul negru, subţire, catifelat/ cu un ochi roşu, cu celalat în priză/ îşi moblilizeaza viscerele cu gândul la pat./ (...)/ A patra este Verzuia, cu buze ca frunza îmbălsămată de roşu/ cu părul ca antice rădăcini de tuia/ sta prinsă-n chenar vegetal reprimându-şi reproşu’.”  
 
Arta portretului după portret e confirmată, cu dinamism, în Oamenii cu capete de textile: „Cei doi oameni cu capete de textile/ unul roşu, celălalt violet/ se ceartă ca nebunii de multe zile/ urlând furios, în dungi... ce duet!/ Roşul ataca, violetul se apăra/sunt duşmani ancestrali din conflict de la facere/ochiul în orbite le scapara/ la luptă ieşind dinspre zăcere/ Capetele din textile sunt concepute-n război,/ ţesute că reperaje sordide, /au creierele ca un sloi/ fecundat de păcate lichide”. Se reţine aici dinamica unei polemici groteşti amintindu-l, de pildă, pe gălăgiosul Alfred Jarry, trimitere ce sporeşte valentele sincretice ale textului.  
 
Faptul că Emil Sauciuc e un iubitor împătimit al lui Samuel Becket (că regizor a pus pe scena teatrului orădean Sfârşit de partidă), explica abilitatea poetului în tălmăcirea unui univers absurd şi terorizat: „De o parte univers speriat/de cealaltă parte masca fără un ochi/explozie de nor eronat/deasupra rosului mac cu deochi” (Reperaj). Condiţia omului cu ochi „pixelat” e ameninţată într-un cosmos alienant, prăbuşit în haos: „Din axa lumii pornesc zăbrelele/ şi se afunda într-o gaură neagră/ visează omul că sfârteca ielele/ înfipte colţos în carnea lui magra” (Ochi prăfuit de stele). Acest univers dereglat generează imagini fragmentar-admirabile: „Fluturele cap-de-mort/aşezat ca un sultan pe lumina/afăcut un spontan avort/oare de ce, din a cui vină?” Sau această imagine compensatorie a universului tămăduit, în care propensiunea spre sacru, atât de consubstanţiala poetului, se înaripează într-un spaţiu eterat de Buna Vestire: „... poarta, ca un Sfânt Triptic/ ce se dezvăluie spre cerul albastru/ e deschisă de înger într-un zâmbet eliptic/ticluit din lumină, aur şi alabastru. (...) aripile stâncilor curcubeic canta/ în grădini cu îngeri şi harfe de aur, / ele-şi acordează glasul intru sfânta/ taină, crescuta-n iubirea florilor de laur; (...) aripile stâncilor se aduna-n horă/ transformând aerul în cântec/şi gunoiul homicid în fecunda flora,/ ele fac să lumineze Sfântul Prunc în pântec (din ciclul Reperaj)”  
 
„Pământ dintr-o expoziţie” e o lectură incitantă şi frecvent provocatoare, în care dialogul imagine-cuvant sărbătoreşte sincretismul definit cândva de clasici în formula uitată ut pictura poesis. Expoziţia colectivă pe care Emil Sauciuc o recenzează cu un elan poetic admirabil e destinată astfel să persiste într-o lectura polisemantică, devotată transpunerii ei în cuvânt. Dincolo de stângăcii manieriste şi rezolvări lexicale neinspirate, debutul în poezie a unui erudit om de teatru se defineşte ca provocare superioară a spiritului fecund care, participant la dinamica universului, identifica sensuri şi propune interpretări insolite.  
--------------------------  
Smaranda COSMIN, (Scriitoare şi traducătoare, Franţa) născuta in 1956. Absolventă a Facultăţii de litere din Bucuresti, secţia română-franceză (1979). Cursuri de specializare în relaţii internaţionale la IIAP din Paris şi antropologie teologică la Roma. Diplomaţie culturală (1993-2000). Participări la congrese internaţionale pe teme de spiritualitate şi literatură universală. Scrieri originale: Aventura (versuri), Cartea Românească, 1983; Sărbătoarea lui Alexandru (versuri), Cartea Românească (1985); Aştept provincia (proză scurtă), Cartea Românească (1988); Saturn (versuri), Cartea Românească (1990); Viaţa după Benjamin (versuri), Du Style (1999), Summa Poetica (versuri), Paralela 45 (1999); Mic dicţionar enciclopedic al capodoperelor literaturii universale, Gramar ( 2007); Fufu, Floppy şi prietenii lor (versiune romana si engleza), MJM (2009). Traduceri din Montaigne, Diderot, Charles Perrault, Abatele Prevost, Jules Verne, Dino Buzzati, Marguerite Yourcenar, Paul Poupard s.a.(George Roca. Rexlibris Media Group)  
Referinţă Bibliografică:
Smaranda COSMIN - EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII / Smaranda Cosmin : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1964, Anul VI, 17 mai 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Smaranda Cosmin : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Smaranda Cosmin
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!