Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Amintiri > Mobil |   


Autor: Silvana Andrada         Publicat în: Ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016        Toate Articolele Autorului

CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE VIII
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Sunt extrem de fericita ca fetita mea doreste sa cante. Cantecul este un cadou de la Dumnezeu, precum ochii, chipul si viata insasi. Un om care isi poate canta siesi se poate alina, nu este niciodata doar la indemana altora spre a-si face bine. Lucru rar dealtfel sa te recompui, sa poti trece peste… Am admirat intotdeauna oamenii puternici care au facut asta fara sa clipeasca, eu mi-am plans de mila si m-am lasat intotdeauna alinata. Bine a fost cand a avut cine sa ma aline, cursul firesc al vietii te mai osandeste si la autodeterminare cateodata.  
 
Am cantat toata viata mea, de cand imi aduc aminte. Ne adunam toti la petreceri si se cantau romante. Toti cantau, unii mai bine, altii mai putin, unii te aduceau la lacrimi, altii plangeau ei, fiecare dupa inzestrare dar toti cu mare drag. Mi-am dorit cu disperare sa fac teatru si implicit sa performez pe scena, drept pentru care gaseam binefacerile antrenamentului la fiecare petrecere in familie, „sa va spun o poezie!”, spuneam pe peronul garii cand gaseam trei oameni adunati. Trei pareau deja un grup. Eu nu aveam doi ani pe atunci.  
 
Arta iti da libertatea de a fi cine doresti, teatrul si cartea te lasa sa traiesti vietile altora si sa alegi precum un zeu ceea ce vrei si ceea ce nu vrei sa uiti. Este o perpetua alegere a binelui din frumos si a uitarii de rau. Sa curmi raul intr-un final fericit este scopul tuturor operelor optimiste. Atunci cand esti realist esti deja pe jumatate pesimist, eu nu vad posibila existenta realismului fara pesimism decat in cazul celor care nu prea inteleg ce se intampla in jurul lor. Cand constientizezi ca ceea ce ai tu in frigider poate salva o familie de la moartea prin infometare in Africa si tu nu faci nimic in acest sens, ca societatile evoluate si droaia de fundatii nu au dat de capat unei probleme atat de simplu de rezolvat, incepi sa te intrebi daca nu cumva suntem prizonieri pe un pamant disfunctional si dezumanizat. Pana si animalele salbatice lasa ceea ce le prisoseste pentru alte animale mai putin agere decat ele, mai vin coiotii dupa lei si vulturii dupa coioti, mai vin pasari, viermisori si musculite, noi in schimb, aruncam la gunoi ce este excedentar, si cand spun noi, suntem cateva miliarde, suficiente ca toti sa fie plini de celulita in toate colturile lumii. Profunda societate umana ucide din placere, de frica, pentru suprematie si din neglijenta, supravietuirea nu mai este demult unicul imbold. Superioritatea se materializeaza in sloganuri pe care nimeni nu le mai crede si care cel mai simplu pot fi vizualizate plastic prin lasarea unui vanator fara pusca in fata unui urs sau a unui leu viu, imaginati-va cum va fugi omul acela, cat de disperat ar fi, “ecce homo!”, iata suprematia rasei umane, ascunsa in boscheti, tintind cu luneta in inima unei vietuitoare care de cele mai multe ori nici nu stie ca esti acolo; vrei barbatie si curaj, du-te cu mana goala sau cu o ghioaga sa vedem de ce esti in stare.  
 
Melodia este superba, „Copilaria mea”, scrisa de un compozitor basarabean. Mi-e drag prin destin, de cand i-am auzim vocea la telefon si mi-a vorbit in graiul dulce al bunicului meu, are acea modestie specifica romanilor curati. L-a surpins tare cand i-am spus ca melodia lui mi-a schimbat viata, pentru o clipita, ca m-a intors in timp, ca l-am inteles si pentru mine el este in plan emotional familie. Adina spune ca Andrada va fi in stare sa interpreteze aceasta melodie in doi, trei ani, tinand cont de faptul ca deabia de doua saptamani am inceput orele de canto. Are opt anisori si nu a cantat niciodata, nici in corul gradinitei, al scolii sau pe la vreo petrecere de-a noastra. Si petrecerile noastre s-au schimbat profund. Mai toti nu mai au timp sa se intalneasca, sunt spulberati de oboseala seara dupa o zi de munca si in week end prefera sa iasa din Bucuresti, sa mearga unde vad cu ochii.  
 
Popor muncitor catalogat drept lenes. Nu-l identific cu cei care sprijina ulucile prin sate, dezorientati, pierduti intr-o societate care a evoluat fara ei si i-a uitat pe drum, ma gandesc intotdeauna la copiii de 20-30 de ani care pleaca dimineata la multinationale sau in banci si mai vin seara pe la noua. Bani si timp nu au sa faca dragoste si copii, le trece viata si dupa, apar altii, care potrivit managementului american stiu sa faca totul, sa zambeasca si sa fie disponibili non stop cu o inconstienta absurda demna doar de manualele de economie. Un fel de condamnat care are totusi libertatea personala de a nu evada de pe plantatie. Si managementul asta a fost la un moment dat, o inventie necesara, un fel de “roata" a subordonarii si s-a potrivit foarte bine in societatea americana unde mai toti intrasera furisati pe sub vreun gard de sarma, inotand pe sub apa sau fugind de propria lor realitate. Oameni de multe ori fara pregatire, care nici nu puteau fi intelesi cand vorbeau exclusiv in limba materna si nu o intelegeau decat pe aceasta. Da, aici managementul a fost o locomotiva care a impins vagoane, la noi in Europa insa, intre oameni cititi, cu universitati si cultura de multe sute de ani ar fi fost prudent sa fi fost folosit doar la tras vagoane, aici insa aceeasi genetica confuza, care a implementat si socialismul, a implementat si managementul facandu-l praf si pe el si innebunind oamenii.  
 
Pastrand vie in noi dorinta de integrare, obsesia noastra pentru germana a dus-o si pe Andrada intr-o gradinita de profil. Nu stia la trei anisori nici o vorbulita in limba lui Goethe, deoarece tot eu am fost cea care m-am opus sa-i spun copilului meu „te iubesc” in alta limba. Mi s-a parut imoral si oportunist, parvenit si fara sansa de a ma mai putea reabilita in relatia cu ea. Nu puteam sa o privesc in ochi si sa ii vorbesc in alta limba, aveam sentimentul ca o minteam, oricat de buna as fi fost la traducerile din germana, sentimente nu ma pricepeam sa traduc. Mi s-au parut mult mai importante aceste considerente si poate ca am gresit dar si astazi am aceeasi convingere. Am vazut parinti disperati care le vorbeau copiilor de mici in engleza, limba pe care nici ei nu o stapaneau si se nastea o confuzie generalizata in capul tuturor. Greu de inteles ce il motiveaza pe fiecare si in fond toti au dreptul la autodeterminare.  
 
Asa a ajuns copilul meu sa fie un „Ausländer” in propria sa tara, urmarind uimita niste copii care nu se jucau cu ea si care vorbeau o limba, pentru ea de neinteles. Reactia simpla a fost ca nu s-a integrat in mediu, chiar daca invatatoare ii era o fosta colega a mea de liceu. N-a cantata sau interpretat vreun vers in vreun spectacol, drept pentru care toti am fost convinsi ca linia genetica a ei nu a fost cea artistica si ca va avea cu certitudine toate celelalte calitati. De vorbit a vorbit la 8 luni, spunea „tatatatata”, toata lumea zicea ca va mai veni un baietel in casa, nu a mai fost sa fie. Pe la 10 luni spunea „taciiii tikita”, cum ii repetam noi in disperare lupoaicei din curte care latra in orele ei de somn. Faptul ca i-am vorbit in romana si i-am vorbit excesiv de mult, eu, mama, matusa mea a adus-o in stadiul ca in clasa intaii compunea cu usurinta orice gen de compunere si denumea propriile desene dandu-le nume, „copacul vietii”, „curcubeul curgator”, fantana magica a viselor”. Incontinuu ma rugam cand eram insarcinata, sa imi ajute Dumnezeu si sa aduc pe lume un om bun, Andrada a venit cu tot arsenalul posibil. Cred sincer ca educatia este doar informatie si dragoste, mai exact dragoste si informatie. Un om iubit si informat asupra binelui si raului, respectiv un om cu o patologie emotionala rezonabila va functiona intotdeauna in interesul lui si al societatii.  
 
Referinţă Bibliografică:
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE VIII / Silvana Andrada : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1937, Anul VI, 20 aprilie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvana Andrada : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Silvana Andrada
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!