Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Ganduri > Mobil |   


Autor: Sergiu Găbureac         Publicat în: Ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014        Toate Articolele Autorului

Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN !
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Nu citi! Tableta poate trezi conştiinţe!  
 
Ieri nu am fost prezent la întâlnirea, de început de weekend, cu prietenii mei. Din motive pur subiective. Apocalipticii m-au tot avertizat, toată săptămână, că sâmbătă va fi război civil în România. N-a fost! De ce să fie?  
 
Personal am problemă mai veche cu unii migratorii unguri, care joacă de mai mulţi ani la ofsaid. După ce i-au civilizat austriecii câteva secole şi i-au învăţat bunele maniere, pierdute încet-încet, după Revoluţia de la 1848, încearcă acum procedeul cucului. După ce s-au aşezat în cuib străin, fac ce fac şi-l alungă pe băştinaş. De multe ori l-a ucis mişeleşte ! În masă.  
 
Ip, Moisei, Treznea, Ciumărna, Aita Seacă, Sărmaşu, Luduş, Sândominic, Aghireş, Huedin, Hărcana, Nuşfalău, Cerişa, Marca, Breţcu, Mureşenii de Câmpie, Mihai Bravu, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmăşd, Sântion, Cosniciu de Sus, Camăr, Aghireş, Sucutard, Ditrău, Suciu de Sus, Tărian, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiş, Şincai, Turda, Ozd, Gădălin şi alte zeci de locuri vă spun ceva?  
 
Numai pun la socoteală deznaţionalizare forţată. Practicată cu sălbăticie sau şiretlicuri. Europa tace când vede actele provocatoare ale urmaşilor lui Arpad! E drept, şi noi i-am altoit, dar numai ca răspuns la nenumăratele acte de barbarie din partea lor. Raitele la Budapesta nu sunt uşor de uitat!  
 
Mulţi fac marea confuzie crezând că ungurii sunt huni. Nu, domnilor, sunt două popoare migratoare diferite. Hunii erau curajoşi, cruzi, dar nu vicleni. Deşi ambele triburi sunt venite din stepele Asiei. Au tăbărât peste noi. Cei care eram, de la începuturile lumii, aici. De o parte şi alta a Carpaţilor. Şi nu doar pe la poale. ADN-ul nostru dovedeşte din plin acest lucru, pe când ADN-ul ungurilor le arată clar originea. Ab ovo! De fapt, se vede acest lucru şi în comportamentul cotidian. Vicleni, cruzi şi duşmănoşi. Le-am îngăduit să stea printre noi, aşa cum le-am permis şi romanilor o perioadă, şi hunilor, goţilor, gepizilor, slavilor, pecinegilor, cumanilor, turcilor, tătarilor şi câte alte neamuri migratoare.  
 
Dornice să ia de-a gata. Am fost hipermarketul Europei vreo mie de ani! Toleranţi am fost cu toţi. Până ne-au scos din sărite. Apoi, le-am tras scatoalce şi bătute de neuitat, până au găsit alţi fraieri prin Europa. Să fiu bineînţeles. Nu am nimic cu secuii. Ăştia mai sunt cu puţin peste cinci sute pe plaiurile mioritice. Dacă îi cauţi bine la ADN, nici nu prea există! Am ce am, cu cei care se dau secui. Vine un „domn” de la Buda să facă cu mâna ungurilor din Târgul Secuiesc. Foarte bine ! Să le facă. De pe cal sau nu. Cu şa sau fără. Dar să nu facă cu mâna păsărilor, cerului nostru milenar, pădurilor şi apelor mioritice, pământului plin de sângele şi urmele civilzaţiei de top a înaintaşilor noştri primi. Dacii. Şi ai României moderne şi contemporane.  
 
O să spuneţi ! Bine, domnule, da, de ce te-ai enervat? Doar asta fac de decenii întregi! Nu te-ai obişnuit? Infatuarea lor şi pretenţiile ilogice sunt arhicunoscute! Toţi vecinii pustei au probleme de genul ăsta. Vor să demonstreze ceea ce nu sunt. Acum, e vai de capul lor. Nici nu ştiu pe unde să mai scoată cămaşa cu criza, care i-a dat peste cap. Şi cu ai lor conducători ultranaţionalişti. Sunt venetici! Asta o ştiu de prin anii tinereţii. Afirm asta fară a fi maliţios. Ar însemna să mă cert cu ardeleanca mea. Din judeţul Covasna!  
 
Ei, bine, m-am aprins fiindcă aniversarea cu scântei, mi-a adus aminte de un tembel de jurnalist vasluian, Tănăsuc (vine de la tanău?!) scrie, fără pic de documentare (sau poate la comandă !?!”) un articol în România liberă (!) intitulat „Maghiarii din inima Moldovei”. Citesc şi mă crucesc. Unde?!? La Chiţoc, unul din satele copilăriei mele, ar exista după poveştile sale unguri! Curat, basne.  
 
Repet, nu aş avea nimic împotrivă dacă ar fi aşa! Ştiţi că ungurul, ca şi iarba rea nu piere! Nici românul! Ar fi trebuit să-i apuc şi eu prin anii '50-'60-'70. Ai secolului trecut. Tatăl meu, preotul Găbureac, ar fi ştiut, cu siguranţă, dacă ar fi avut catolici în parohia, pe care a păstorit-o vreme de trei decenii. Mai mult, lucrarea mea de licenţă a avut ca subiect, neplagiat, ci muncă concretă de cercetare a arhivelor şi pe teren, tocmai locuitorii frumoase iaşezări dintre dealuri. A fost un gest de dragoste şi respect faţă de aceşti oameni minunaţi, trecuţi prin multe încercări.  
 
E adevărat că pe la 1618, vin din Ardeal, de la Cojocna, neamuri româneşti, care n-au mai putut suporta asuprirea habsburgică. Exercitată de reprezentanţii lor. Unguri. Aşa cum adevărat e şi faptul că în sat sunt câteva familii de mazuri şi alte câteva de ţigani rromi, dar de unguri nu a fost vorba vreodată. Minciuni sfruntate. Astfel de insinuări nu-mi sunt străine. Le-am simţit periodic de-a lungul anilor. Pe plaiuri nemţene şi, mai ales, în zona Romanului. Pretenţiile, de azi, ale unor unguri cu fumuri, care se dau mari apărători ai secuilor, nu mă surprind deloc. Mă întreb, însă, oare secuii, nu pot să reclame când nu le sunt respectate drepturile? Şi apoi, ce drepturi au românii-români şi nu le au românii-secui? Sau românii-unguri, bulgari, turci, evrei, ucrainieni, italieni, cehi, sârbi, tătari...?  
 
Românii-români au ţinut în sărăcie, de mai bine de 25 de ani cele două judeţe cu populaţie majoritar de etnie maghiară şi nu secuiască? Sau chiar ai lor conducători, unii segregaţionişti, ca să-i poată manipula cât mai bine împotriva românilor-români şi fura mai bine ? Cine a defrişat munţii ! Cine a furat din banul public în acea zonă? Cine şi-a bătut joc de oamenii acelor locuri? Că prin alte judeţe ştim cine. Tot mai mult.  
 
Observ cu satisfacţie că şi Justiţia oarbă a cam început să vadă mafiile constituite în plan naţional, judeţean şi local. Păcat că vede doar la indicaţiile doamnei U.E. şi ale Unchiului Sam! Cu ai noştri aleşi, slabă nădejde! Ei, înşişi, umplu, încet-încet puşcăriile  
 
Halal, conducători ce-şi pun, soţiile, copiii, neamurile în posturi grase! În Ardeal avem de-a face cu reaprinderea unor tăciuni. Iar serviciile noastre secrete asistă pasiv. Demisul o face pe indignatul, dar cu cine se pupa mai în anii din urmă ? Cine l-a salvat la Referendum ? Prin neprezentare. Jandarmii, care ne altoiau prin Piaţa Universităţii, se fac că nu văd. Sunt mieluşei de paşti prin locurile unde se aniversează Revoluţia de la 1848 în spirit segregaţionst vădit.  
 
Dar să fi fost Revoluţia de la 1848 doar a ungurilor ? A fost, parcă, şi a noastră. A fost şi a altora. A fost o Revoluţie cu multe asemănări cu Revoluţia din Europa de Est din 1989. Cu un program bine definit. Civilizarea Europei. Constat, bucuros, că urmaşii revoluţionarului Iancu aniversează în linişte deplină. Fără zgomote, petarde, steaguri arse şi făcut cu mâna. Deocamdată! De ce ? Pentru că sunt de-ai locului. Dintotdeauna. Igen?  
 
Trimite mai departe, doar dacă eşti convins că am dreptate.  
 
*  
Toate bune!?!  
Ai nevoie de o informaţie?  
Mică, mică? O rezolvăm împreună.  
Trimite mai departe! Mulţumiri! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică!  
-------------------------------------------------  
 
Sergiu GĂBUREC  
Bucureşti  
sâmbătă, 15 Martie 2014  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! / Sergiu Găbureac : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sergiu Găbureac : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Sergiu Găbureac
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!