Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Interviuri > Mobil |   


Autor: Raia Rogac         Publicat în: Ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016        Toate Articolele Autorului

Raia ROGAC - IULIANA GOREA-COSTIN - DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE !
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
S-a născut la 28 noiembrie 1957, în satul Corneşti, raionul Ungheni, în familia lui Vasile şi Ana Gorea. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova (1982), apoi Facultatea de Drept a aceleiaşi instituţii (1990). Începând cu anul 1975 a lucrat în calitate de profesoară, director adjunct pentru educaţie, apoi primar, în două legislaturi, al comunei Bahmut, raionul Călăraşi (1981-1986), apoi inspector şcolar în cadrul Ministerului Învăţământului (1986–1990) şi lector la Universitatea Pedagogică Ion Creangă (1989–1990). În calitate de inspector în cadrul Ministerului Învăţământului contribuie la introducerea sistemului de învăţământ românesc în Republica Moldova, iar în anul 1990, în funcţia de prim-director, fondează Liceul român-englez „Mircea Eliade” din Chişinău, prima instituţie de acest gen din sistemul preuniversitar.  
 
Este soţia lui Nicolae Costin, lider al mişcării de eliberare naţională din Basarabia, deputat în primul Parlament ales în mod democratic al R. Moldova (1990-1994), preşedinte al consiliului municipal şi primul primar general al municipiului Chişinău (1990-1994). În perioada 1990-2012 a publicat zeci de articole şi interviuri pe teme legate de afirmarea valorilor general-umane, spiritului creştin, unitatea culturală şi naţională, integrarea europeană etc.  
 
După moartea suspectă a soţului său, se angajează politic în promovarea ideilor pentru care luptase Nicolae Costin. Se implică plenar în susţinerea grevelor şi manifestărilor liceenilor, studenţilor şi pedagogilor, la care s-au alăturat intelectuali şi muncitori din întreaga Republică, pentru apărarea dreptului românilor basarabeni de a studia limba română şi istoria românilor (1993-1995).  
 
Sub presiunea manifestanţilor, guvernul agrarian este nevoit să renunţe la intenţiile sale, iar comitetul de grevă, decide să înainteze candidatura Iuliei Gorea Costin la alegerile prezidenţiale din 1996, pentru promovarea, prin intermediul campaniei electorale, a drepturilor românilor basarabeni la valorile naţionale şi democratice.  
 
Întrucât pentru procesul de transformări democratice R. Moldova avea nevoie de sprijin european, începând cu anul 1997 Iulia Gorea Costin acceptă să îndeplinească funcţia de Reprezentant Permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg (Franţa), punând bazele primei misiuni diplomatice a R.Moldova pe lângă această prestigioasă organizaţie pan-europeană.  
 
În perioadă 1997-2001 a impulsionat semnarea şi ratificarea a peste 60 de Convenţii Europene, contribuind astfel la promovarea unui nou sistem de valori în R.Moldova, la obţinerea numeroaselor programe de asistenţă pentru democratizarea societăţii moldave, la deschiderea accesului pentru cetăţenii R. Moldova către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), inclusiv în cazul Ilaşcu şi cel al Mitropoliei Basarabiei, a purtat discuţii esenţiale care au condus la internaţionalizarea dosarului regiunii de Est (transnistreană) şi la includerea Republicii Moldova în Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, a menţinut un dialog permanent între oficialii europeni şi moldoveni, organizând zeci de vizite reciproce la Strasbourg şi Chişinău. Din 1998 până în 2001 îndeplineşte concomitent şi funcţia de reprezentant al Republicii Moldova în Consiliul Director al Fondului de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei, actualmente Banca de Dezvoltare a CoE.  
 
În aprilie 1999 este numită Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei. În noiembrie 2000, urmare a contribuţiei aduse pentru includerea pe ordinea de zi a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei a problematicii regiunii de Est(transnistreană) şi pentru organizarea dezbaterilor în cadrul Comitetului mixt (membrii biroului permanent al APCE şi CM al CoE) în urma căruia Federaţia Rusă este nevoită să desfiinţeze Comisia Evghenii Primacov, care propunea noţiunea de stat comun/ federalizarea R.Moldova, drept soluţie de rezolvare a problematicii transnistrene, devine prima femeie din spaţiul românesc căreia îi este acodat gradul diplomatic de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar. În 2001, după alegerile parlamentare, în care comuniştii obţin majoritatea, refuză să promoveze politica lor agresivă antiromânească/antieuropeană şi este retrasă din funcţiile deţinute la CoE.  
 
Din 2003 activează în cadrul Oficiului pentru gestionarea relaţiilor cu R.Moldova, apoi în cadrul Înaltului Reprezentant pentru R.Moldova, contribuind la dezvoltarea relaţiilor şi apropierea românilor de pe ambele maluri ale Prutului în baza legăturilor speciale, bazate pe coordonate comune de cultură, de civilizaţie şi promovând standardele politice şi economice occidentale, sub conceptul Politicii Europene de Vecinătate.  
 
Este preşedinte fondator al Asociaţiei Europene de Strategii Politice.  
 
--------------------------------------  
 
Raia ROGAC: Doamna Iulia Gorea Costin, cine sunt acele persoane simple, dar şi personalităţi, care v-au marcat destinul, exemplul şi sfaturile cărora le-aţi urmat şi le urmaţi în continuare?  
 
Iulia GOREA-COSTIN: Părinţii mei mi-au fost modelele stimulatoare. Curajul, rezistenţa şi credinţa lor m-au mobilizat să perseverez, în pofida tuturor vicisitudinilor. Povestea vieţii lor m-a marcat din copilărie. Ambii părinţi au rămas orfani de la o vârstă fragedă. Deposedaţi, în perioada sovietizării, de moştenirea părintească au reuşit să supravieţuiască războiului, foametei organizate şi s-au salvat ca prin minune de deportările în „Siberiile de gheaţă”. Mama ne povestea că atunci când într-o noapte la poarta casei a oprit maşina, care-i aduna pe cei înscrişi ”în lista morţii”, tocmai o alăpta pe sora mea mai mare, Elena. Nemulţumit că nu l-au găsit şi pe tata, şeful a lăsat doi soldaţi s-o păzească pe mama şi a mers să-i adune şi pe alţi consăteni. În timp ce soldaţii stăteau cu puştile îndreptate asupra ei mama se ruga: „Doamne, dacă eşti cu adevărat, dă-mi un semn. Ajută-mă să–mi salvez copilul”. A urmat ceva greu de înţeles cu mintea umană: unul din soldaţi a mers după ţigări, iar celălalt a adormit. Mama, înţelegând aceasta drept un semn divin, a ieşit în fugă din casă, a traversat în miez de noapte cu sora mea la piept grădinile vecinilor şi s-a ascuns în pădure, unde s-a întâlnit într-un târziu cu tata. Au urmat nopţi nedormite de foame şi frig, dar şi de frica că ţipetele copilului flămând ar putea fi auzite…  
 
Tata povestea cum a trecut înot prin apa rece ca gheaţa a râului Oder, cum era să treci prin ploaia de gloanţe şi explozii şi să ajungi până la Berlin, purtând la piept o cărticică de rugăciuni - Visul Maicii Domnului. Credinţa i-a salvat pe părinţii mei de fiecare dată. Tata îşi făcuse din legile creştine un mod de viaţă, un fel de a fi. Mama parcurgea în fiecare duminică şi zi de sărbătoare creştină, cu noi, copii în braţe, circa 10 km, trecând prin câteva sate pentru a ajunge la slujbele din biserica din Hârceşti (cea din satul copilăriei mele, Sineşti , Ungheni era închisă). La sărbătorile creştine, de Paşti, Crăciun sau Anul Nou toată familia se aduna împreună sub o aură magică, în hăinuţe, neapărat noi, în casa proaspăt văruită, în jurul mesei cu mâncăruri tradiţionale, preparate de mama.  
 
Raia ROGAC: Profesorii din şcoală v-au orientat să deveniţi cadru didactic?  
 
Iulia GOREA-COSTIN: Mi-au amplificat dorinţa de a cunoaşte şi a împărtăşi din cunoaştere ... Când am mers la şcoală ştiam deja să citesc, recitam pe de rost balada Mioriţa şi alte poezii, cu care ne delecta tata în serile lungi de iarnă, cântam cântece din repertoriul Mariei Tănase şi Ioana Radu, pe care le îngâna mama. Prima învăţătoare, dna Larisa Cătană, a avut grijă să-mi stimuleze dorinţa de reuşită, îmi încredinţa mereu noi sarcini.  
 
Raia ROGAC: Cariera dumneavoastră se împleteşte fericit cu sintagma „prim-primă…”: primul primar de 25 de ani…, primul director al Liceului „Mircea Eliade”, primul Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar … etc. Ca şi în alpinismul de performanţă, dar aţi escaladat munţii vreo dată? Ştiu că aţi călătorit mult...  
 
Iulia GOREA-COSTIN: Am avut bucuria să admir taina şi măreţia munţilor începând cu Carpaţii/ Bucegi cu Babele, Sfinxul şi vârful Omul, Făgăraş cu vârful Moldoveanul până la Alpi şi Dolomiţi în Italia, Mont Blanc în Franţa, Perinei în Spania, Munţii Wetterstein şi Pădurea Neagră, de unde izvorăşte Dunărea, în Germania, Innsbruck – inima Alpilor în Austria, Jura şi Materhorn în Elveţia şi Himalaya în Tibet şi Nepal, Garhwal, de unde izvorăşte Gangele, în India, Anzii în Peru cu vechiul oraş incas, Machu Picchu, Munţii Chinei şi Zidul Chinezesc, Anzii Cordilieri cu Lacul Titicaca (Lacul frumos) şi Insulele plutitoare…Dar Înălţimea munţilor şi adâncurile mărilor/oceanelor mi-au amintit de fiecare data că adevăratele înălţimi şi profunzimi, pe care avem de escaladat, se află în sufletul şi inima noastră-taina lumii şi întregului Univers.  
 
Raia ROGAC: Aţi întâlnit prin lumea mare basarabeni care şi-au împlinit destinul departe de vatra strămoşească? Mă refer nu doar la prosperitatea materială, în primul rând la cea profesională. Cum credeţi, nu s-ar putea crea un Club al basarabenilor din afară pentru a alcătui o enciclopedie a personalităţilor de origine basarabeană? La sigur am descoperi multe lucruri interesante. Eu personal ştiu doar de un singur laureat al Premiului Nobel cu sorginte de la noi.  
 
Iulia GOREA-COSTIN: Cu părere de rău, nu prea ne cunoaştem personalităţile, nu totdeauna ştim să le purtăm respect şi recunoştinţă cât sunt în viaţă. E nevoie de efort pentru a descoperi/cunoaşte şi recunoaşte valorile umane... Am avut o discuţie în acest sens cu ex-preşedintele Emil Constantinescu, care se referea la necesitatea organizării unui forum/sfat al personalităţilor notorii din lume de origine basarabeană şi editarea, în consecinţă, a unei enciclopedii. La Strasbourg şi la Bucureşti m-am străduit că ajut la promovarea personalităţilor şi valorilor autentice, organizând expoziţii de pictură, spectacole, lansări de cărţi, CD, filme, între care spectacolele jubiliare ale maestrului Eugen Doga „ În oglinda clipelor” şi „Toamna romantică” la Ateneul Român şi Lumină din LUMINĂ, „Taina care mă apără”, În memoriam Grigore Vieru la Sala Palatului, Bucureşti, Medalion regizoral „Clopotul reînvierii” la Muzeul Ţăranului Român, Concursul literar de poezie şi eseuri „Limba română este patria mea, proiecţia de filme „La izvoarele sărbătorii Zilei Limbii române”, la cinematograful Patria din Bucureşti, „Să ne cunoaştem Patria”, proiect pentru copiii şi veteranii de război din regiunea de Est (transnistreana) a Republicii Moldova, „O carte pentru inimă şi suflet”, pentru elevii din Bucovina, „De la Podul de flori la Podul de carte - caravana de carte românească”, pentru şcolile din Republica Moldova, şi, în special, pentru cei din regiunea de Est (transnistreană a Republicii Moldova). Şi Asociaţia Europeană de Strategii Politice pe care am fondat-o îşi propune să contribuie la promovarea valorilor general-umane, la susţinerea procesului de afirmare a tinerii generaţii, la impulsionarea celei mai importante activităţi umane-creaţia.  
 
Raia ROGAC: Spuneaţi undeva că suntem în faza de tranziţie de la lumea preponderent materială la cea preponderent spirituală, oare chiar aşa să fie?  
 
Iulia GOREA-COSTIN: Tranziţia ţine de transcenderea nivelurilor de conştiinţă, de înţelegerea faptului că suntem întâi de toate Suflet/Spirit, parte cu toţii din marele Spirit omniprezent, omnipotent, omniscient…Se pare că aceasta ar fi condiţia pentru depăşirea crizei morale, materiale şi generale cu care se confruntă omenirea în prezent.  
 
Un semnal concludent de sesizat în acest sens a fost şi rugămintea adresată de George Mario Bergoglio, noului Papă Francisc către credincioşii, adunaţi în Piaţa Sfântul Petru din Roma, de a se ruga pentru el şi a-l binecuvânta, pentru ca şi el, la rândul său să-i poată binecuvânta. Un exemplu de creştinism autentic găsim şi în volumul „Mărturii despre suferinţele românilor din Basarabia”, carte editată în 2012, seria Sfinţii închisorilor, cu genericul: „Să nu ne răzbunaţi.” Şi sistemul de valori europene spre care tindem conţine premize pentru înălţarea nivelului de conştiinţă.  
 
Raia ROGAC: Nu v-a tentat să urmăriţi în timp rolul celor peste 60 de convenţii internaţionale semnate şi ratificate de Republica Moldova în perioada în care aţi fost Ambasador Extraordinar si Plenipotenţiar la Strasbourg?  
 
Iulia GOREA-COSTIN: Semnarea şi ratificarea oricăror Convenţii internaţionale este precedată, de regulă, de racordarea legislaţiei interne la prevederile internaţionale, de o unitate de valori ce necesită a fi cultivat in inimi şi spirit. De aceea în cadrul Consiliului Europei este prevăzută procedura de monitorizare, sunt aleşi raportori din cadrul membrilor Adunării Parlamentare, care supraveghează acest proces.  
 
Raia ROGAC: Experienţa pe care aţi acumulat-o în domeniile politic şi diplomatic, plus opiniile exprimate public, numeroasele interviuri acordate, ar putea constitui subiectul unor cărţi interesante. Pe când să ne aşteptăm la apariţia lor?  
 
Iulia GOREA-COSTIN: Consideraţiile dvs. constituie încă un argument la cele care m-au mobilizat să încep lucru asupra unui volum în curs de apariţie.  
 
Raia ROGAC: Cum se va numi?  
 
Iulia GOREA-COSTIN: Cartea se va numi „Doar Lumina” E despre urcuşul anevois spre înţelegerea puterii divine din noi, spre conştientizarea adevăratului sens al sintagmei cu care începe Biblia- cartea cărţilor: „La început a fost Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu.”(Ordinea cuvintelor în manuscrisul grec este Dumnezeu era Cuvântul…)  
 
Raia ROGAC: Cum credeţi acum că omenirea e pe treaptă de evoluţie sau invers?  
 
Iulia GOREA-COSTIN: Înclin să cred că omenirea a alunecat îndeajuns de la sacru la profan şi e foarte aproape de renaştere, de înţelegerea propriei divinităţi.  
 
Raia ROGAC: Nu-mi pot imagina viaţa fără lecturi, cât timp vă rămâne pentru cititul zilnic şi care metodă preferaţi, clasică sau virtuală?  
 
Iulia GOREA-COSTIN: Am citit şi citesc mult. Îmi amintesc că în copilărie am recitit de câteva ori cartea „Goya” de Lion Feuchtwanger, despre personalitatea lui Francisco Goya, pictorul pentru care capacitatea de clarvedere, devenise povară şi motiv de prigoană(în ultimii ani ai vieţii picta viziunea sa asupra sufletului, celor care se doreau înveşniciţi în picturile lui). M-au impresionat întotdeauna marii creatori, cei care au contribuit la renaşterea prin Spirit. Mă refer la Johann Sebastian Bach, Ludwig van Beethoven, Wolfgang Amadeus Mozart, Michelangelo Buonarroti, Leonardo da Vinci, Salvador Dali, Vincent van Gogh, Constantin Brâncuşi, Mihai Eminescu, William Shakespeare, George Gordon Byron, Jelal ad-Din Muhammed Balkini/Rumi, Omarr Khayyam, Khalil Gibran ş.a., puterea lor de dăruire şi sacrificiu pe altarul evoluţiei umane. Modelul/ Învăţătorul/Creatorul suprem însă pentru toţi creştinii rămâne Isus Hristos. Îmbin ambele metode de lectură: clasică şi virtuală. Preferată rămâne, totuşi, metoda clasică. Sunt cărţi la care e de revenit periodic: Biblia, Coranul, Bhagavat-Gita, Ramayana, Upanishads ş.a.  
 
În liceul Mircea Eliade, bazele căruia le-am pus în 1990 împreună cu un grup de entuziaşti de care-mi amintesc cu multă recunoştinţă (Valentina Lungu, Maria Gâscă, Margareta Duşciac, Ion Grati, Victor Cobzac, Ana Chioibaş Veronica Postolache, Tatiana Babuc, Diana Isac Senic, Ana Tabac, Natalia Vangheli, Oleg Botnaru, Maria Rusnac, Nadejda Climaşevschi, Galina Negară, Zinaida Cupcea, Maria Luca, Maria Chicu Prisăcuţă, Iulia Ţugulea, Valeriu Mereuţă, Veronica Nereanu ş.a.) exista un adevărat cult al cărţii, alimentat printr-un tact deosebit de şefa bibliotecii Veronica Revuţchi. Am reuşit să adunăm o bibliotecă impresionantă, în mare parte din donaţii din România şi a propriei biblioteci. De fapt ne-am propus educarea şi instruirea unei generaţii libere de prejudecăţi, capabilă să valorifice moştenirea spirituală şi să intervină fără frică în spectacolul lumii pentru a-l modifica (Mircea Eliade).  
 
La actul de creaţie, în cadrul orelor de curs, dar şi a activităţilor extraşcolare, erau invitaţi cu toţii: profesorii, părinţii, liceenii… Astfel, pe lângă dezvoltarea aptitudinilor literare, muzicale, artistice, a artelor plastice, devenise o tradiţie şi organizarea, sub coordonarea profesoarei Veronica Postolache a manifestările prilejuite de Zilele Mircea Eliade. Erau zile de sărbătoare şi reflecţii, în cadrul cărora profesori, liceeni, studenţi, de pe ambele maluri ale Prutului încercau descoperirea drumului spre Sine…  
 
Raia ROGAC: Ce visuri aşteptaţi să vi se împlinească?  
 
Iulia GOREA-COSTIN: Desăvârşirea este visul cel mare… Spunea cineva că lumea se împarte în chinuiţi şi mântuiţi. Calea spre mântuire, puterea de a ierta şi a nu mai judeca, începe prin înţelegerea faptului că „ chiar dacă Hristos s-ar naşte de mii de ori în Bethleem, dar nu şi în noi, totul e pierdut” (Angelus Silesius).  
---------------------------  
A consemnat,  
 
Raia ROGAC  
Revista „Curtea de la Argeş "  
Săptămânalul " Literatura şi Arta”  
5 mai 2016  
 
Referinţă Bibliografică:
Raia ROGAC - IULIANA GOREA-COSTIN - DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! / Raia Rogac : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1952, Anul VI, 05 mai 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Raia Rogac : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Raia Rogac
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!