Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Evaluari > Mobil |   


Autor: Radu Voinescu         Publicat în: Ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015        Toate Articolele Autorului

Radu VOINESCU - FARMECUL ECLATANT AL ANTOLOGIILOR
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
În numărul pe septembrie al revistei, semnalam apariţia celei de-a doua ediţii din Testament. Antologie de poezie română modernă/Anthology of Modern Romanian Verse (ediţia a doua, revizuită şi adăugită/second edition revised and enlarged, Antologie şi traducere de Daniel Ioniţă, împreună cu Eva Foster, Daniel Reynaud & Rochelle Bews, Prefaţă la ediţia a doua – Associate-Professor Daniel Reynaud – Avondale College of Higher Education, New South Wales, Australia, Prefaţă la prima ediţie – Alex. Ştefănescu, Editura Minerva, Bucureşti, 2015), pentru ca, în numărul pe octombrie să apară un eşantion reprezentativ din prefaţa aparţinând lui Daniel Reynaud, o motivaţie, dar şi o pledoarie (marcată de o anumită surpriză din partea celui pentru care o literatură necunoscută până atunci îşi revela frumuseţea indiscutabilă) în favoarea apropierii – din partea cititorului de la Antipozi – de un filon poetic puternic şi vibrant, cu nimic mai prejos decât al altor literaturi.  
 
Voi încerca, în puţinul spaţiu pe care îl am la dispoziţie, să mă opresc asupra câtorva dintre caracteristicile acestei antologii ce cuprinde poeţi (inclusiv din Basarabia) de la Vasile Alecsandri la... Ana-Maria Păunescu.  
 
Daniel Ioniţă – specializat în economie, predă la Facultatea de Comerţ a Universităţii Tehnologice din Sydney – a plecat din România la douăzeci de ani, în 1980, a trăit nouă ani în Noua Zeelandă, împreună cu părinţii săi, pentru ca apoi să se mute în Australia. După cum mărturiseşte, a purtat mereu dorul literaturii din ţara natală. La douăzeci de ani, cineva care a trecut printr-un liceu aşa cum se cuvine ştie cam tot ce e de ştiut, la nivelul culturii generale, despre literatura în care s-a născut. E, aşadar, format. O zestre genetică mai aparte pe dimensiunea creaţiei lirice (pe care nu pierde prilejul să o menţioneze), dragostea pentru lectura poeziei (păstrată în memorie şi cu ajutorul – asta e situaţia, chiar dacă unii se vor grăbi să nu o „înţeleagă” – interpreţilor de muzică folk din anii ’70, care au cultivat, stimulaţi şi de Adrian Păunescu, punerea pe note a poeziilor din aria clasicismului, dar şi aceea a modernismului românesc), frecventarea asiduă a literaturii engleze, derivată din condiţia de locuitor al unui spaţiu anglofon, l-au făcut să se instaleze în convingerea că şi literature noastră are cu ce ieşi în lume.  
 
Din punct de vedere strict „pragmatic”, un eveniment conjunctural, traducerea câtorva poezii pentru propriii copii şi pentru nepoţi, vorbitori de română în familie, dar necunoscători ai literaturii ţării de origine a părinţilor, a fost momentul în care a realizat că se poate trece la asumarea unui proiect cu o miză mai mare.  
 
Eu aş aprecia că, în fapt, talentul lui poetic este acela care l-a aşezat pe făgaşul cel bun. Pentru că, deşi fără studii de filologie „la bază” şi privat, la început, de adâncirea în dezbaterile legate de traducere care însoţesc, inevitabil, acest gen de studii, a putut foarte repede să îşi figureze, provocat de complexele probleme de tălmăcire care i se iveau în faţă şi pe care era nevoit să le soluţioneze, amploarea şi capcanele acestei gingaşe, dar trudnice ocupaţii. Înainte de toate, remarcabil este că autorul antologiei Testament (titlu împrumutat de la Arghezi, bineînţeles, dar învestit şi din partea traducătorului româno-australian cu sensul care priveşte moştenirea strămoşilor săi, iar, de acum, şi a sa personală) s-a orientat cu precădere către poezia cu rimă. Dacă e la mijloc remanenţa în propriul psihism a sonorităţilor folk, acelea care i-au însufleţit adolescenţa, e un fapt care are importanţa lui.  
 
Cert pare că acest „tipar” muzical a putut influenţa şi alegerile de dincoace de epoca în care în literature română predominau ritmul şi rima. Finalmente, operând o selecţie cu precădere pe această linie, rezultatul este unul care nu are de ce să ne surprindă. Tocmai acest tip de vers este cel ce denotă cititorului instruit şi mai puţin instruit (filologiceşte) de pe alte meridian şi din alte spaţii lingvistice maturitatea unei literaturi care altfel, la acest prim contact, ar fi putut să fie marcată în chip nefericit, dat fiind contextul, de o aură de exotism, foarte păgubitoare în cazul nostru. Ce vreau să spun anume este că antologia lui Daniel Ioniţă (conturată şi în urma sfaturilor primite de la Ana Munteanu, directoarea Editurii Minerva, ale lui Nicolae Manolescu, Alex. Ştefănescu, ca şi din partea altor nume pe care, în modul cel mai elegant, respectând ceea ce am numi deontologia editorială, le menţionează cu grijă, subliniind fiecăruia contribuţia) dă imaginea unei literaturi solide şi a timbrului ei specific în aria culturii europene. O spune şi Daniel Reynaud în prefaţă, arătând, între altele, că, în epoca în care „imperialismul” englezei, în calitate de lingua franca, se manifestă tot mai accentuat, paradoxal, tocmai acest imperialism, „în acelaşi timp, permite accesul vorbitorilor de limbă engleză înlăuntrul sufletului românesc”.  
 
Apoi, nuanţând: „pe de-o parte, pătrundem într-o lume de experienţe, comune umanităţii întregi. Însă, în acelaşi timp, această experienţă este exprimată cu o voce care provine din suma totală a rezonanţelor istorice şi culturale care fac ca România să fie România”.  
 
Autorii antologaţi, în număr crescut faţă de ediţia întâi, sunt puşi în pagină în ordine cronologică. Unele dintre poezii probabil că nu ar fi trecut de selecţia unui critic literar. Dacă s-a observat, cu rare excepţii (Constantin Abăluţă, Dumitru Chioaru; dar Chioaru este şi poet), antologiile sunt, de regulă, realizate de critici literari. Daniel Ioniţă alege ca un poet. Un poet-traducător.  
 
Ca dovadă a înzestrării sale în privinţa creativităţii, include la final şi două poezii proprii, altfel, destul de onorabile. I se pot reproşa, desigur, unele omisiuni, ca şi unele opţiuni (obiecţii obişnuite în cazul aproape tuturor antologiilor), o anumită subiectivitate (obiecţie curentă, de asemenea, chiar şi la adresa criticilor antologatori), dar nu i se poate contesta acestei cărţi unitatea. În privinţa limbii engleze, nu ştiu, propriu-zis, cine e mai în măsură să se pronunţe. Atât cât mă pricep, mi se pare însă că şi talentul de versificator al lui Daniel Ioniţă, şi munca de rafinare la care şi-au adus contribuţia cei menţionaţi în caseta tehnică şi în prefaţă au făcut ceea ce trebuie. Şi mai mult decât atât. Arta poetică este în permanenţă servită cu meşteşug, inspiraţie şi distincţie. Cu scăpările inerente. De pildă, vocativul „domne” dintr-o poezie a lui Cristian Popescu, din cauza grafierii (ar fi trebuit scris „domn’e”, dar poeţii comit adesea licenţe), devine „My God” (confundat, probabil, cu „Doamne”, întrucât apare numai la început de frază, scris, deci, cu majusculă), ceea ce pentru englezi schimbă mesajul, iar pentru noi provoacă oarecare ilaritate.  
 
Diferenţele lexicale şi de ritm dintre română şi engleză au făcut dificilă echivalarea, dar rezultatul mi se pare extrem de reuşit. Dacă pentru Romanţă fără ecou („Iubire, bibelou de porţelan...”), arhicunoscuta poezie a lui Minulescu, cititorul român trebuie să facă întrucâtva abstracţie de original, traducerea abătându-se de la muzica pe care o purtăm cu toţii în minte, textul rezultat fiind, însă, o variantă la Minulescu, pe care o putem accepta fără rezerve, având, la rândul ei, o anumită „melodie”, de cele mai multe ori handicapul natural despre care vorbeam a fost depăşit admirabil, în echivalenţe aproape impecabile. Iau ca exemplu prima strofă din la fel de arhicunoscutul pastel al lui Alecsandri Iarna: „From the sky the dreadful winter sifts and empties clouds of snow,/ Of those cold and wandering snowdrifts having gathered long ago,/ Snowflakes fly, they float and quiver like white butterflies, so light,/ Spreading icy flutters, briskly, turn the countries shoulders white”.  
 
Una dintre intenţiile sale majore cu care Daniel Ioniţă s-a angajat în acest laborios proiect a fost aceea „de a dărui cititorului străin de poezie un simţământ complet al contextului istoric al poeziei române”. A reuşit, consider, mult mai mult. Antologia sa – după succesul repurtat de prima ediţie – pare a avea toate şansele să reprezinte cultura română la un nivel pe care ni-l dorim cu toţii de atâta vreme.  
--------------------------------------------  
Radu VOINESCU  
Critic Literar  
Preşedintele sectiunii de Critică Literară a Uniunii Scriitorilor  
şi Preşedintele Asociaţiei Criticilor Literari  
Articol publicat în revista “Luceafărul de dimineaţă”  
(Lunar de cultură al Uniunii Scriitorilor din România)  
Nr.11 (1065) – Noiembrie 2015, pag. 4 (Caiet critic)  
 
Referinţă Bibliografică:
Radu VOINESCU - FARMECUL ECLATANT AL ANTOLOGIILOR / Radu Voinescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1785, Anul V, 20 noiembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Radu Voinescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Radu Voinescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!