Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Actualitate > Mobil |   


Autor: Pompiliu Comsa         Publicat în: Ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016        Toate Articolele Autorului

MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI!
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
O iniţiativă unică: FORUMUL DEZVOLTĂRII DURABILE A JUDEŢELOR DIN MOLDOVA 
  
Motto: 
  
Ştefan cel Mare: ’’Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri şi a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor’’ 
  
(Barbu Ştefănescu Delavrancea, ’’Apus de soare’’, actul III, scena VIII) 
  
Comunitatea academică a Universităţii APOLLONIA din Iaşi înţelege să-şi asume datoria civică de a atrage atenţia asupra unui fenomen grav privind subdezvoltarea judeţelor Moldovei, având drept consecinţă pauperizarea populaţiei din Moldova şi afectarea severă a nivelului de trai. De aceea, pe 5 februarie a.c., a organizat la sala Mozart din Congress Hall a Complexului Palas din Capitala Culturii româneşti un Forum cu o participare impresionantă, dar şi cu absenţe nejustificate, pe care le vom releva la timpul lor. 
  
Forumul Dezvoltării Durabile a județelor Moldovei își propune să reunească factori de decizie instituțională și personalități de anvergură din diverse domenii de activitate din cele opt județe ale regiunii în scopul construirii unei strategii de dezvoltare durabilă. La primul eveniment au fost prezenți peste 80 de participanți din domenii precum: administrație publică locală și centrală, mediul de afaceri, învățământ, sănătate, politici sociale, managementul programelor și politicieni. Au fost prezente şi două delegaţii impresionante de la UNPR şi Partidul Puterii Umaniste Social-Liberal. 
  
Organizarea unui astfel de eveniment, al cărui scop este găsirea soluțiilor pentru ieșirea din izolare a Moldovei, reprezintă în același timp și un semnal de alarmă pentru situația economică și socială în care se află astăzi această regiune față de celelalte zone ale țării. O universitate este o parte activă a comunității în care aceasta își desfășoară activitatea. De aceea, credem că organizarea unui astfel de eveniment este în același timp și o o responsabilitate pe care APOLLONIA, ca instituție de învățământ superior, trebuie să şi-o asume în fața locuitorilor acestei regiuni. Este un demers pur academic, fără nicio influență politică, prin care se doreşte atragerea atenției guvernanților, precum și celorlalți factori de decizie de la nivel local și central, asupra situației în care se află regiunea Moldovei. De altfel Forumul Dezvoltării Durabile a Județelor Moldovei oferă mediului academic ieșean posibilitatea de a se implica în viața comunității. Din 1859, Moldova tot săracă a rămas, clasa politică aducându-și aminte de această regiune a țării doar o dată pe an, pe 24 ianuarie, atunci când la Iași se adună cei care conduc la acel moment România. Important este că tot ce s-a discutat la Iaşi se va auzi, până la urmă, și la București. Mai ales că persoanele interesate își vor putea exprima părerile și sugestiile referitoare la temele propuse de organizatorii forumului accesând site-ul evenimentului, dar şi platforma on-line unde pentru toţi cetăţenii vor fi prezentate nu numai date statistice, ci şi problemele cu care se confruntă regiunea Moldovei, iar toţi cei care vor dori, vor putea completa sau încuraja acţiunile care sunt începute. Oricum şi redacţia noastră va reveni şi cu alte relatări de la faţa locului.. 
  
Evenimentul despre care facem vorbire a deschis cea de 26-a ediţie a ‘’Zilelor Universităţii Apollonia’’, a cărei initiative nu este ancorată în politică, chiar dacă problemele apărute sunt urmare ale deciziilor luate de conducerea centrală. Deocamdată, Iaşul, dar şi judeţele Moldovei reprezintă polul sărăciei în România. 
  
Cifre mai mult decât îngrijorătoare. E corectă distribuţia? 
  
Pe regiunile româneşti, Muntenia are o populaţie de 9.153.697, Transilvania de 6.370.685 şi Moldova de 4.178.694. Repartiţia urban - rural este şi ea edificatoare, primele cifre fiind din urban, iar secundele din rural: Muntenia 49,12 % - 50,87 %, Transilvania 52,93 % - 47,07 %, Moldova 43,25 % - 56,75 %. Rata mortalităţii infantile este în Moldova de plus 46 %, pe când în Arad şi Braşov, de pildă, este sub 28 %. În România, durata medie de viaţă este de 75,47 ani, pe când în Moldova s-a stabilit la 75,18 ani. Muntenia are 220 spitale, Transilvania 178, iar Moldova doar 88. În Muntenia sunt 25 universităţi de stat şi 17 private, în Transilvania 23, respectiv 14 private, pe când în Moldova funcţionează 8 universităţi de stat şi 5 private. Să luăm un alt capitol din studiul făcut de Prof. univ. Dr. Vasile BURLUI şi şef lucrări Dr. Laura ROMILĂ, cel a distribuţiei fondurilor centrale privind cercetarea în medicină. Acestea ajung în fiecare an în Bucureşti (Muntenia) şi Cluj (Transilvania), uneori la Timişoara (Banat), rareori la Constanţa (Dobrogea) şi deloc în Moldova. Ca număr de salariaţi pe regiuni, ne referim la numărul total de angajaţi înregistraţi în decembrie 2013, Muntenia are 2.305.927 (25,19 %), Transilvania 1.723.524 (27,05 %), iar Moldova 690.316 (16,51 %). Trecând la alocările bugetare pentru autostrăzi şi drumuri, Muntenia, pentru o populaţie de 7,3 milioane locuitori, a primit un buget de 4,6 miliarde lei, Transilvania la o populaţie de 6,8 mil. loc., unul de 16 mld. lei, iar Moldova, cu 4,2 mil. loc., un buget de 1,8 mld. lei. Alocările pe cap de locuitor pentru autostrăzi şi drumuri sunt pentru Muntenia 600 lei, Transilvania 2400 lei, Moldova 400 lei. La export pe anul 2014, cifrele arată aşa: Transilvania 98 mild. lei, Muntenia 77 şi Moldova doar 15 mld. lei. Să trecem la investiţii străine/export. Bucureştiul are 55 % investiţii străine, Transilvania 20 % şi Moldova 5 %. Exportul pe cap de locuitor este în Transilvania de 14.400 lei, în Muntenia de 10.500 lei, iar în Moldova de 3500 lei. Una peste alta, Moldova rămâne mereu elevul ‘’repetent’’! Principalele cauze par a fi lipsa de preocupare a forurilor locale, acţiunea necoordonată a factorilor locali, lipsa cooperării politice şi parlamentare, la nivel interjudeţean finalizate cu propuneri legislative, atenţionări ale guvernelor şi ministerelor cu privire la situaţia judeţelor Moldovei, dar şi existenţa grupurilor de influenţă extrem de active în alte zone geografice care au profitat din plin de poziţiile dobândite. Mai adăugaţi la acestea, promovarea inechitabilă a personalităţilor locale în structurile centrale, dar şi absenţa cutumei de a promova în structuri centrale personalităţi din toate zonele ţării, colmatarea serviciilor centrale cu reprezentanţi ai grupelor de presiune (inclusiv secretarele aduse din zonele de provenienţă), încurajarea promovării agresive a intereselor unilaterale prin canale media cu apartenenţă bine cunoscută. Discutăm şi de neglijarea totală de către structurile centrale a dezvoltării echilibrate a regiunilor ţării, dar şi de către structurile europene a dezvoltării regionale echilibrate. Nu trebuie omisă absenţa oricărei planificări locale, regionale sau europene care eşalonat să urmărească reducerea decalajelor, ceea ce face ca acestea să se adâncească. 
  
Autoritățile locale și regionale au un rol esențial în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor UE de Maria Grapini! 
  
După ce a recunoscut că, din punct de vedere al dezvoltării economice și sociale, regiunea Moldovei este cea mai săracă din Uniunea Europeană, europarlamentarul Maria Grapini a anunțat că România are șansa ca în exercițiul financiar 2014 – 2020 al UE să acceseze fonduri substanțiale pe cele 11 axe prioritare din cadrul Programului Operațional Regional (POR), care să conducă, în final, la reducerea decalajului dintre regiunile țării. ”În premieră, începând cu exercițiul financiar 2014-2020, România va avea posibilitatea să depună proiecte pentru accesarea celor 135 de miliarde de euro din fondul special pentru dezvoltare regional, pus la dispoziție de Uniunea Europeană. Asta, pe lângă fondurile pe care le va putea accesa, prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale pentru cele 11 axe din cadrul POR, în valoare de 8,25 miliarde de lei. Pentru acest lucru, însă, este nevoie de proiecte, inclusiv pentru regiunea Moldovei, care are astfel o șansă importantă, având în vedere că, pe lângă criteriile de ordin tehnic, pentru accesarea sumelor puse la dispoziție de UE, un alt criteriu important îl va constitui și criteriul geografic”, a declarat Maria Grapini. Printre cauzele care au condus la accentuarea decalajului dintre județele Moldovei și celelalte regiuni ale țării, europarlamentarul român a nominalizat modul defectuos în care au fost cheltuiți banii europeni pentru dezvoltare, precum și lipsa de comunicare, atât pe orizontală, cât și pe verticală, între factorii de decizie de la nivel local și central. 
  
Europarlamentarul Maria Grapini, co-președinte al Partidului Puterii Umaniste social-liberal, a arătat importanța implicării administrației locale și regionale în dezvoltarea economică și socială în cadrul Forumului Dezvoltării Durabile a județelor Moldovei organizat la Iași de către Universitatea Apollonia: "Politica de coeziune vizează reducerea discrepanțelor economice, sociale și teritoriale dintre statele membre ale UE. Cele cinci fonduri structurale și de investiții europene sunt șanse pentru Romania și în mod special pentru zonele mai sărace, așa cum este zona Moldovei, pentru finanțarea proiectelor mari de infrastructură. Este nevoie de scrierea și depunerea de proiecte pentru atragerea fondurilor europene structurale și de investiții. Nu se vor primi bani fără proiecte depuse și de aceea este nevoie de unitate și de parteneriat public-privat pentru depunerea de proiecte eligibile." 
  
VARUJAN VOSGANIAN: Cuvânt către Moldoveni 
  
Am să pornesc de la o cifră care nu mai are nevoie de niciun fel de comentariu şi anume soldul investiţiilor străine în România. Acest sold, pentru perioada 1991-2015, este de 60 de miliarde de euro. Din aceste 60 de miliarde de euro în Nord-Estul României au fost investiâi 1,6 miliarde. Şi cu asta cred că nici nu mai are rost să continuăm cu alte cifre, pentru că situaţia este foarte elocventă şi arată perfect cum frontiera de răsărit a Uniunii Europene este ignorată. 
  
Vă spun, însă, răspicat, ca unul care a copilărit la Focşani, care este moldovean şi a cărui destin politic este legat de Moldova, că problema nu este a lor, problema este a noastră. Faptul că, în ziua de 24 ianuarie, la Iași, la noi acasă, au vorbit despre Unirea Moldovei cu Muntenia doi ardeleni nu este surprinzător pentru că aceşti doi ardeleni au înalte funcţii în stat. Dar că cei doi ardeleni au interzis ca un moldovean să le ureze bun venit şi au socotit că actorul îmbrăcat precum Alexandru Ioan Cuza nu trebuie să mai citească Proclamaţia Unirii, acesta este un lucru pe care nu trebuia sa-l admitem. V-aţi imagina ca la Alba Iulia doi moldoveni, indiferent cine ar fi aceștia, să vorbească despre Unirea Ardealului cu România, interzicând să vină cineva pe scenă întruchipând pe Ion Raţiu sau pe vreun alt memorandist pentru a citi Proclamaţia de la Alba Iulia? V-aţi imagina o scenă de acest fel? 
  
Eu mi-am manifestat indignarea, dar nu m-a ascultat nimeni. Păi de ce să acceptăm la noi acasă aşa ceva? Sigur, noi putem alee un ardelean ca Preşedinte, nu asta e problema, dar la noi acasă noi suntem gazdele. La noi acasă gazdă nu este altcineva decât un moldovean. Doar un moldovean are dreptul să ureze “bine aţi venit!” altora. Ca dovadă că cei doi ardeleni nu au pomenit nimic de gestul generos al Iaşiului de a ceda capitala, nu au scos niciun cuvânt despre unirea României cu Moldova, care sunt cele două mari teme ale acestei uniri. Ba dimpotrivă, s-au încăpăţinat amândoi să vorbească de “Mica Unire”. Domnilor, Unirea aceasta nu este “mică”. Nu este cu nimic mai mică decât cealaltă. 
  
II 
  
Dacă nu era asta, nu era cealaltă. Noi, in istoria noastră, nu facem miuţe. Dacă în istorie, în manualele şcolare se vorbeşte despre “mica unire” se vorbeşte aşa doar pentru ca elevii să înveţe mai uşor. 
  
Acesta este, poate, un detaliu, dar un detaliu care sugerează însă că aşa cum noi românii nu ne respectăm şi de asta nu ne respectă nici alţii, tot aşa şi noi moldovenii nu ne respectăm şi de aceea nu ne respectă nici alţii. 
  
A doua temă pe care vreau să o abordez este cea a asumării. Noi, moldovenii, nu ştim ce vrem. Nu avem niciun proiect al nostru. Am coordonat în 1997 un Program de Dezvoltare a Moldovei. Preşedintele Emil Constantinescu, toţi Prefecţii şi Preşedinţii de Consilii Judeţene din Moldova au fost la Iași şi s-a hotărât ca acest Program să fie parte componentă a Programului de Guvernare. Din păcate, Guvernul Ciorbea a căzut iar celălalt Guvern care a venit a avut probleme cu minerii. Apoi acest program a fost uitat şi nimeni după aceea nu l-a mai susţinut. Acum câteva săptămâni am făcut un apel ca domnul Prim-ministru Cioloş, dacă vine în ziua de 24 Ianuarie la Iaşi, să ne vorbească în primul rând de situaţia finanţărilor pentru Moldova. Nimeni nu a preluat acest apel. Săptămâna trecută am făcut un alt apel, rugând partidele parlamentare ca fiecare să delege câte doi parlamentari şi să mergem în audienţă la Primul Ministru să cerem situaţia finanţărilor ca să ştim, apoi, ce să adăugăm. Niciun partid nu s-a alăturat acestui demers. Sunt foarte curios dacă la această declaraţie a Universităţii Apollonia, la care de pe acum va rog să mă socotiţi semnatar, celelalte Universităţi din Iaşi se vor alia. Au fost multe proiecte pe care le-am ratat din cauza noastră, a moldovenilor, nu a altora. Eu nu pot decât să vorbesc despre propria experienţă, pentru că alta nu am. În 2008 am adus aici zece milioane de euro pentru aeroport. Vreau să vă spun că s-a creat o adevărată panică în acel moment printre membrii administraţiei locale câbd s-au trezit cu atâția bani. Abia atunci a trebuit să aflăm că există mari probleme cu terenurile pentru pistă. Banii mai mare rușinea, au trebuit să se întoarcă la buget la sfârşit de an. Dacă administrația locală și-ar fi făcut treaba cum trebuie, puteam avea aeroportul gata încă din 2010. În 2013 când eram ministru al economiei am propus o soluţie pentru terenurile de la Fortus. Să scoatem o parte din teren şi să facem acolo un parc industrial pe modelul orașului Haifa, din Israel. A fost imposibil să convingem Primaria şi Consiliul Judeţean să colaboreze (creditoare era Primăria iar proiectul era al Consiliului Judeţean). Apoi aşa cum ştiţi, din motive “binecuvântate” a trebuit să părăsesc ministerul. Festivalul FILIT, cel mai mare festival de literatură din România a fost victima disputelor dintre şefii administraâiei locale. Proiectul Iaşi Capitală Culturală Europeană a fost, de asemenea, victima disputelor dintre ieşeni. Clujul a fost punctat în primul rând pentru modul în care partidele politice şi-au manifestat solidaritatea şi susţinerea pentru proiectul Cluj Capitală Culturală Europeană. În tip ce la Iași dacă reprezentanți ai altor partide colaborau cu Primăria, erau amenințați de partidele lor că vor fi dați afară. 
  
Eu nu am niciun fel de orgoliu. Vă fac o propunere. pornind de la acestă declaraţie şi din care singurul lucru cu care nu sunt de acord este ca în ministere şi agenţii reprezentativitatea să fie proporţională pe regiuni. Nu putem face numerus clausus în administraţia centrală. În administraţia centrală trebuie să avem oamenii cei mai competenţi. Dacă eşti născut la Fălticeni sau la Focşani nu înseamnă neapărat că trebuie să lucrezi în administraţie. Ca să lucrezi în administraţie trebuie să mai fii şi bun. Deci, să avem oameni în administraţie, dar nu poate fi o regulă prin care aceştia să fie proporţional reprezentaţi. 
  
Pornind de la această declaraţie, vin cu propunerea să facem şi o fundaţie cu numele acesta, Funbdația pentru Dezvoltarea Durabilă a Moldovei, în care să fie desemnaţi reprezentanţi ai partidelor, ai universităţilor, ai filialelor academice, ai camerelor de comerţ şi ai societaţii civile. Ei să alcătuiască board-ul care să elaboreze marile proiecte pentru Moldova. Nu putem merge înainte doar în modul în care fiecare își croiește drumul lui şi fiecare lustruieşte clanţa pe care o știe, înercând să arate că ideea a fost a lui și numai a lui. Această fundaţie să fie a tuturor. Această fundaţie să elaboreze Programul de Dezvoltare a Moldovei. Am cititîntr-o gazetă lista proiectelor propuse pentru Primăria Iaşi, dacă este propunerea cea mai bună, s-o susţinem cu toţii şi dacă nu este cea mai bună, atunci să facem alta. 
  
Tot așa, în câteva luni putem face un proiect de dezvoltare durabilă pentru Moldova, dar susţinut de toţi, pentru că de data aceasta fundaţia i-ar reprezenta pe toţi şi am merge cu toţii înainte. Nu vreau să evoc situaţiile delicate pe care le-am avut în Moldova. Noi nu suntem solidari, fiecare are Moldova lui, fiecare doreşte ca Moldova să facă parte din CV-ul lui. Proiectul pe Moldova nu poate fi făcut intr-un singur mandat. Nici de administraţia locală, nici de administraţia guvernamentală. Pe mine mă doare sufletul când mă gândesc că în 26 de ani eu am fost cel mai înalt dregător al Moldovei. Ca ministru al economiei şi finanţelor am avut cea mai mare poziţie pe care un moldovean a avut-o în structurile statului. Nu am avut Preşedinte moldovean, nu am avut Prim Ministru, nu am avut Preşedinţi de Camere decât pe perioade scurte, de provizorat. Un an și jumătate cât eu am fost ministrul finanţelor s-au alocat bani pentru Institutul de Oncologie, pentru Biblioteca Centrală Universitară, pentru secţia de Cardio de la Spitalul Sf. Spiridon, s-au alocat fondurile pentru şoseaua de centură ş.a. Dar a fost un an jumătate, atât. Moldova a fost şi este subreprezentată politic. Am vorbit la îneput despre investiţii, dar dacă ar fi să facem şi o situaţie cu dregătoriile din administrația central, după repartizarea lor pe regiuni, o să vedeţi că situaţia este dureroasă. Eu am fost în Guvern. Acesta este primul cerc al puterii, mai ales acolo se impart fondurile. Dacă nu este nimeni acolo din partea Moldovei, o să fie ca acum. 
  
. S-a spus aici să nu facem politică. Eu nu aş fugi de politică, numai că aş transforma politica în politici. Noi, cei din Moldova trebuie să facem și politici, nu doar politică. Politica trebuie să fie subordonată, pe termen lung, politicilor. De aceea, eu repet că responsabilitatea este în primul rând a noastră, a moldovenilor. Istoria nu face daruri şi nimeni nu poate fi mai fericit decât atât cât îşi asumă să fie. Să întelegem că cel puţin pe termen scurt problema este la noi şi nu la ei. De aceea, vă propun să întocmim o listă a principalewlor instituții politice, academic și civice, iar fiecare instituţie să delege un reprezentant în această fundaţie mandatată cu Programul de Dezvoltare a Moldovei. Toate instituţiile care deleagă acolo persoane să-şi asume public, după adoptarea lui, că sprijină necondiţionat acest program. 
  
Eu vă mulţumesc foarte mult şi mă simt foarte bucuros că am fost astăzi aici, ceea ce arată că deja suflă un vânt prielnic pe lumea asta şi că dacă punem mai multe iniţiative laolaltă, poate că Moldova o să aibă intr-o bună zi o altă imagine. Şi aş vrea ca Programul de Dezvoltare a Moldovei să demareze rapid , astfel încât atunci câond o să sărbătorim Unirea de la 1918, să arătăm că România începe să se unească în profunzimea ei. 
  
Botoşaniul prezent, Galaţiul absent! 
  
Florin Simion Egner a reprezentat „Zona Metropolitană Botoşani” la „Forumul Dezvoltării Durabile a Judeţelor Moldovei”. Dezbaterile forumului au fost generate de o prezentare surprinzătoare a nivelului de dezvoltare al judeţelor Moldovei în comparaţie cu celelalte regiuni istorice din România, prezentare făcută de profesorul universitar Vasile Burlui şi continuată de senatorul Varujan Vosganian şi europarlamentarul Maria Grapini. Decalajele sunt semnificative şi continuă să crească. Când s-a trecut la discuţiile pe zece grupuri de lucru, pentru a se aduna sugestii importante, Florin Egner a participat la dezbaterile Secţiunii 6: „Agenţii de dezvoltare regională, administraţii judeţene, municipale, urbane”, unde a transmis un mesaj din partea Primarului Ovidiu Portariuc. În cele două intervenţii, acesta a subliniat că decalajele pot fi reduse în primul rând prin promovarea unor oportunităţi locale, cum sunt cooperarea transfrontalieră sau înfiinţarea învăţământului superior de stat, proiect iniţiat la Botoşani de primarul Ovidiu Portariuc. La forum a participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Gheorghe Sorescu, alături de reprezentanţi ai Primăriei Dorohoi. 
  
Este timpul ca Moldova să se trezească 
  
Organizatorii Forumului vor să atragă atenția, prin intermediul acestui forum de dezbateri, asupra situației cu care se confruntă regiunea Moldovei, respectiv să conștientizăm că este timpul ca Moldova să se trezească. Doresc, astfel, să transmită un semnal de alarmă celor care prin natura funcției lor au puterea să decidă. Cer să existe o evaluare corectă și imparțială a nevoilor acestei țări, pentru că, atunci când se pledeayă pentru Moldova, se pledeayă, practic, pentru România. La acest forum au fost invitați reprezentanți începând de la Președinție și până la ultima comună din județul Suceava, până acum primind răspunsuri afirmative doar din partea unor autorități locale din județele Moldovei. De la București, din păcate, până acum nimeni nu le-a răspuns , iar dintre cei care totuși ne-au răspuns, cei mai mulți au spus că nu au timp pentru așa ceva, conform scriitorului și jurnalistului Adi Cristi, cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea ”Apollonia” din Iași. Toţi moldovenii trebuie să coopereze pentru binele regiunii. 
  
Concluzii de reporter 
  
S-au rostit discursuri frumoase şi înflăcărate. Ba unii cârcotaşi ar fi vrut ca întâlnirea să fie în Aula Universităţii ‘’Alexandru Ioan Cuza’’, acolo unde s-au ţinut şedinţele Parlamentului după Unire. Poate pentru a trece din nou prin Sala paşilor pierduţi, unde sunt picturile murale ale lui Sabin Bălaşa. Sunt din categoria nostalgicilor, a celor copleşiţi efectiv de istoria locului, de atmosfera extraordinar de solemnă. Poate şi pentru că dacă închizi ochii şi-ţi ţii respiraţia, îl auzi pe Domnitorul Cuza intrând, sau cum îi şopteşte ceva Kogălniceanu, sau vocile lui Anastasie Panu şi Epureanu. Numai că plecăciunea pioasă în faţa înaintaşilor, a istoriei, de data asta poartă semnătura celor de la APOLLONIA. Aşa a fost să fie, aşa se scrie istoria azi. Important este că există cei care şi-au adus aminte că Moldova a fost victima istorică a ’’frăţiei româno-ruseşti’’ şi lăsată de Ceauşescu înadins fără investiţii serioase, iar acum ar trebui ajutată Să nu uităm şi că mulţi moldoveni au trăit zeci de ani în Ardeal şi au văzut cum se face treaba când vrei să fie bine. Mulţi sunt plecaţi în UE şi trimit bani celor de aici. Ca să se pornească de undeva, de la o bornă, guvernanţii trebuie să-şi facă datoria şi să construiască o infrastructură rutieră şi feroviară sănătoasă, capabilă să facă faţă cerinţelor actuale. În orice ţară cel mai sănătos segment al societăţii este cel al tinerilor studioşi, care caută sprijin în universităţi. Mulţi ţinem foarte mult la ideea de unitate a tuturor românilor. Chiar şi a celor din jurul României. De aceea intenţile trebuiesc salutate cu respect. Chestiunea este că Moldova este chiar văduvită, este lăsată la ’’coada vacii’’. Moldova a avansat, pe de altă parte, când doi-trei oameni politici şi-au dat interesul. Exact aşa a fost făcut drumul expres E85, spre ciuda celor din restul ţării. Cel mai important aspect este că Forumul Dezvoltării Durabile a Judeţelor Moldovei adresează o chemare tuturor locuitorilor judeţelor Moldovei, autorităţilor locale, serviciilor publice descentralizate, organelor mass-media locale şi centrale, ONG-urilor, organizaţiilor patronale, de a adera prin semnătură, prin atitudine, luări de poziţie şi fapte la mişcarea de ausţinere a dezvoltării durabile a judeţelor Moldovei, care în mod grav au fost neglijate ani de-a rândul. 
  
POMPILIU COMŞA 
  
Referinţă Bibliografică:
MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI! / Pompiliu Comsa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1888, Anul VI, 02 martie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Pompiliu Comsa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!