Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Pompiliu Comsa         Publicat în: Ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015        Toate Articolele Autorului

DE LA SUFLET PENTRU UN POET APARTE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Nu-l știu pe Ioan GHEORGHIȚĂ, nici pe Ion CAESARION. Cu primul sau cu ambii sunt însă prieten virtual, hoinărind împreună cu mai mult sau cu mai puțin folos pe facebook. De loc din Grindu, în județul unde am muncit și trait 17 ani, Ioan îmi trimite cu maximă grijă manuscrisul celui de-al 10-lea volum pe care urmează curând să-l publice. I-au apărut poezii, eseuri, reportaje și proză, în mai toate revistele literare din țară. S-a acoperit și de lauri unor festivaluri de gen din țară, dar și din Spania. Zilnic trebăluiește ca redactor la revista de cultură ‘’Steaua Dobrogei’’. Din fotografii ne zâmbește un leonin plin de mistere, așa cum e și cuprinsul cărții tocmai lecturate ‘’Frumoasa mea, transpoezia’’. Secvențele sale literare ne arată un lirism al cuvântării, remarcat de Nicolae MANOLESCU și la Magda CÂRNECI, de care autorul pare mai mult decât apropiat. Surprinde, în acest ansamblu, adâncimea de implant a programului filosofico-mistico-poetic al ambilor, interiorizat, asimilat, până la ultimile interstiții ale textului, exprimat în jerbe de lumini tăioase, interminent, de intensitatea sângerie a olmazurilor orientale. Ambii trăiesc, pe multiple octave ale rostirii, fervoarea clasicizantă a unui lirism revolutionar, ca intenționalitate, în care, postmodern, se află încrustată și pletora unor reminiscențe (începând cu cele eminesciene), spre a reface o istorie a compartimentului poetic al poeziei noastre naționale. Camuflat sub umbrela vastă a postmodernismului, universal lui Ioan descinde de mult mai departe, dintr-o percepție (dinamică, concretă, fremătătoare) a mitologicului și a atemporalului. Fără să înțeleg ce e transpoezia, care probabil, nu mai e poezie, invocând un termen creat de Magda CÂRNECI - iarăși revine în discuție acest nume - mai citesc totuși poezia de azi și acum încerc să spun ceva despre una anume. Poeziile lui Ioan GHEORGHIȚĂ ne confirmă că rădăcinile existențialismului, modern reformulate, își trag seva din scepticismul biblicului, melancolicului Eclesisast, descurajat, în conștiința tragică a finitudinii ca destin. Ce se mai poate spune nou în vremea noastră, chiar în formula personală, când existențialismul a fost intens susținut filosofic în secolelele al XIX-lea și al XX-lea, de la Kirkegaard și până la Sartre, cu nuanțe specifice. O poezie în termenii existențialismului statuat mai poate interesa ființa zilelelor noastre, sclavia imaginii vizuale și a internautului, doar prin adaptări ori actualizate adaosuri complementate ideii centrakle și nu în cele din urmă, prin puterea întoarcerii asupra sinelui. Dar cât de adâncă și cât de personală e meditația, n-o poți spune decât la sfârșitul lecturii, când sintetizezi ce anume aspect ale ontologiei și din ce perspectivă intelectiv-afectivă le dezvoltă poetul. Ioan GHEORGHIȚĂ se închide aici într-o sferă conceptuală unitară, de aici retorica specifică. Dacă noțiunile și conceptele sintetic cuprinse în cuvinte își păstrează constant înțelesul, soarta ‘’cuvântului’’ nu e aceeași, pare să meargă spre epuizare, ca și forța de înnoire a poeziei. Au și cuvintele soarta lor, în afară de poezie. Un lucru e cert: poezia contemporană, în marea ei majoritate, nu mai livrează o experiență a realității suficient de puternică și de profundă, care să fie resimțită ca esențială, necesară și chiar vitală de publicul larg. Totul se întâmplăca și cum poetul de azi a uitat sau nu mai are acces (decât foarte rar și din pură întâmplare) la capacitățile sale profunde-când nu-i e pur și simplu frică sau rușine de ele. Inspirația devine o noțiune căzută în desuetudine chiar și la poeți. Dar preferăm să tăcem despre ea, să n-o mai credem, să o denigrăm, adică să o acomodăm prea mult cu mentalitatea comună, materialistă și bornată, care ne înconjoară. Arta cea mai înaltă este ‘’creată de omul care a cucerit ființa și unitatea’’ (Rene Daumal). Tot de la el citire: ‘’Trebuie să nu vorbesc niciodată despre Incognoscibil pentru că știu că din el proced și că sunt ținut să aduc mărturie’’. Căci poezia reprezintă un grad mai blând și în întregime natural al acestei lărgiri posibile de conștiință: este demonstrația că se poate ajunge acolo spontan și fără pregătiri laborioase, prin simpla grație poetică de care vorbeam mai înainte, pe care poemul o dăruiește la lectură, după ce a fost initial trăită de poet ca o experiență intensă, plină a realității. Poezia cu adevărat necesară rămâne cea care ne dă gustul, nostalgia și speranța accederii la acele stări expandate de conștiință, care constituie, ca să spun astfel, dreptul înnăscut, inalienabil al omului, la drumul către versiunea sa integrală. 
  
Îi doresc autorului matur care este Ioan GHEORGHIȚĂ (are 54 de ani) succes de librărie, iar pe cititorii îi invit la lectură. Țineți aproape, căci nici nu știți ce pierdeți! 
  
Prof. univ. Asoc. Pompiliu COMȘA, Reporter European 2012 
  
Referinţă Bibliografică:
DE LA SUFLET PENTRU UN POET APARTE / Pompiliu Comsa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1825, Anul V, 30 decembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Pompiliu Comsa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!