Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Comemorari > Mobil |   


Autor: Pompiliu Comsa         Publicat în: Ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014        Toate Articolele Autorului

Savantul Grigore COBĂLCESCU – întemeietorul geologiei româneşti, un exemplu de demnitate civică
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
de Ionel Pintilii 
  
În societatea românească postdecembristă, imoralitatea a ajuns la cote alarmante. Unele entităţi naţionale, mai apropiate sau mai îndepărtate de graniţele actuale ale României, îşi dispută întâietatea, paternitatea asupra unor personalităţi marcante româneşti şi caută să le integreze în cultura lor, iar unele elemente alogene, minimalizează valorile naţionale, perene, tradiţionale sau „ascund în debara”, comori ale culturii şi spiritualităţii româneşti. Eforturile timide ale unor persoane sau grupuri de persoane, fundaţii, asociaţii cultural-patriotice etc., de a reliefa contribuţia culturii şi inventicii româneşti la cea universală, la dezvoltarea în general a omenirii sunt palide, inconsistente. 
  
Considerăm benefic orice gest făcut în acest sens care ar ajuta la promovarea şi cunoaşterea marilor şi importantelor realizări în diverse domenii înfăptuite de către oameni care s-au născut, au învăţat şi creat pe aceste minunate meleaguri româneşti. 
  
Acestui scop îi sunt adăugate şi rândurile de mai jos, relevând o personalitate ieşeană, recunoscută de peste un secol ca una dintre marile valori ale acestor tărâmuri, în persoana profesorului universitar doctor Grigore Cobălcescu. 
  
Ca date biografice consemnăm că acesta s-a născut la 22 septembrie 1831, a studiat la Iaşi, fiind absolvent al Şcolii Politehnice (Şcoala de inginerie şi arhitectură), promoţia 1850. După absolvire (la nouăsprezece ani neîmpliniţi) şi până în 1859 a fost profesor în învăţământul preuniversitar şi un fervent promotor al cunoaşterii practice a naturii. Între 1859-1862 beneficiază de o bursă de stat la Paris (studiază geologia şi mineralogia) de unde revine licenţiat în Ştiinţe Naturale.  
  
Reîntors în ţară devine primul profesor titular de geologie şi mineralogie, la Universitatea din Iaşi, unde rămâne pe tot parcursul vieţii. Totodată, el este cel care va face studii geologice (stratigrafice, petrografice, paleontologice) asupra solului României. 
  
Grigore Cobălcescu a semnat actul de naştere a Geologiei româneşti, prin studiul Calcariul de la Răpidea (cea dintâi lucrare românească de geologie), publicat în 1862 în Revista Română pentru Ştiinţe, litere şi arte, volumul II., dedicat fosilelor din rezervaţia geologică şi paleontologică Repedea, de lângă Iaşi. 
  
Datorită descrierii unei paleofaune şi paleoflore este considerat întemeietorul Paleontologiei (ramură a Geologiei). Se consideră, însă, că operele cele mai importante pe care le-a creat sunt: Studii geologice şi paleontologice asupra unor tărâmuri terţiare din unele părţi ale României şi Despre originea şi modul de zăcere a petrolului în general şi în particular în Carpaţi. În prima lucrare, publicată la Iaşi, în 1883, fundamentează cercetarea modernă a Neogenului din România, descrie un gen nou de bivalv - Psilodon, având prioritate înaintea francezului Tournouer, care denumeşte acelaşi taxon, Prosodacna, şi face primele observaţii asupra unor fenomene legate de prezenţa şi răspândirea hidrocarburilor. Cea de a doua lucrare, publicată de prof. univ. dr. Gr. Cobălcescu la Academia Română în 1887, reprezintă o sinteză a cunoştinţelor de geologia petrolului precum şi un valoros depozitar de idei originale, rezultate din cercetări personale şi din aplicarea datelor cunoscute la situaţia concretă de pe teritoriul românesc. Grigore Cobălcescu a fost, de altfel, cel dintâi care a presupus prezenţa petrolului în Platforma Valahă, dar a şi întrezărit legătura dintre zăcămintele de petrol şi cele de sare gemă din depozitele de molasă. 
  
Înainte de a fi propus etajul Sarmaţian al Miocenului, Grigore Cobălcescu recunoaşte, pe baza faunei caracterul „sălciu”/„salmastru” al apelor în care s-au format depozitele de la Repedea-Iaşi, intuieşte câteva subdiviziuni ale acestui etaj (Volhinian, Basarabian inferior şi superior) şi argumentează evoluţia Platformei Moldoveneşti ca o platformă carbonatică, model acceptat şi astăzi de unii cercetători etc. 
  
Grigore Cobălcescu a pus şi bazele muzeelor ştiinţifice din cadrul Facultăţii de Geografie - Geologie, mai întâi prin obţinerea unei camere pentru colecţiile personale şi, apoi, prin cumpărarea, de la firma germană Krantz, a unei colecţii de aproximativ 10 000 de eşantioane de roci şi fosile (pentru activitatea didactică şi de cercetare). 
  
Se numără printre fondatorii Societăţii Române de Geografie (1875) şi a Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi (1889). 
  
Preşedinte al Societăţii Ştiinţifice din Iaşi, membru titular al Academiei Române (din 1886), George Cobălcescu este creator de şcoală, desfăşurând o prodigioasă activitate didactică şi ştiinţifică, de-a lungul a patru decenii, fiind profesor al unor viitoare somităţi în domeniu: Nicolae Leon, Grigore Antipa, D. Voinov, Emil Racoviţă etc., studiile lui fiind folosite în activitatea cercetătorilor şi a instuţiilor de învăţământ din străinătate. 
  
Până la dispariţia sa fizică (21 mai 1892), rămâne fidel universităţii, fiind decanul Facultăţii de Ştiinţe, între 1867 - 1870. S-a implicat şi în viaţa socială şi politică (a fost senator în parlamentul ţării din partea Colegiului Universităţii Iaşi, în 1872), dar, mai presus de toate, a rămas in istoria ştiinţei româneşti ca întemeietorul geologiei. 
  
O insulă din arhipelagul Palmer (în Antarctica, la graniţa dintre oceanele Pacific şi Atlantic) îi poartă numele (Cobalcescou Island.). Numele a fost propus de Emil Racoviţă, în timpul expediţiei sale pe vasul Belgica. 
  
Activitatea şi opera impresionantă a savantului, a întemeitorului Geologiei româneştieste partea frumoasă a vieţii sale, însă, să revenim la specificul plaiurilor mioritice şi să cunoaştem o parte şi din drama familiei savantului Grigore Cobălcescu 
  
Puţini ştiu că savantul Grigore Cobălcescu a murit sărac şi cinstit, deasemenea, pe vremea când era senator de Iaşi, şi-a depus demisia din motive de moralitate, fiind un excepţional exemplu de demnitate şi patriotism pentru politicienii de atunci şi de astăzi. În 1875, pe când era reprezentant al Colegiului universitar Iaşi în Parlament, nefiind de acord într-o problemă ce aducea atingere independenţei statului român, savantul şi-a motivat gestul de a decide să iasă cu demnitate din importantul for politic naţional, astfel: „În urma votului dat de Senat în şedinţa sa din 2 iulie, prin care vot el a recunoscut convenţiunea de comerţ şi navigaţiune cu guvernul imperial al Austro-Ungariei, convenţiune care transformă România într-o adevărată colonie a acestui imperiu, subscrisul reprezentant al naţiunii, pierzând orice încredere în sentimentele naţionale ale majorităţii Senatului şi neputând păstra mai mult timp nici cea mai mică iluziune asupra patriotismului de care ar trebui să se inspire majoritatea acestui înalt for legiuitor, viu, cu onoare, a vă declara că, conştiinţa nu mă poate tolera de a face parte, un singur moment mai mult, dintr-un corp care a sacrificat cu atâta înlesnire cele mai sacre interese ale naţiunii” .  
  
Aşadar, savantul Grigore Cobălcescu a rămas în istorie pentru realizările sale ştiinţifice, nu şi pentru gestul său excepţional, aceea de a ieşi din politică atunci când interesele ţării au fost lezate.  
  
Marele savant român Grigore Cobăcescu de cinstit ce a fost, a murit în cruntă sărăcie.  
  
Prietenii şi colaboratorii săi au făcut colectă pentru a strânge banii necesari înhumării, întrucât, după cum îşi aminteşte unul din asistenţii săi, profesorul nu avea nici bani de înmormântare. 
  
Din păcate, drama familiei Cobălcescu nu s-a sfârşit o dată cu „plecarea” universitarului ieşean la „Cele Veşnice”. Şi fiica sa s-a bucurat de un tratament crud, ea fiind împinsă spre sinucidere din cauza condiţiilor grele în care a fost nevoită să trăiască.  
  
Ea a încercat să primească un ban cinstit cerând drepturi materiale de la stat pentru anumite lucrări ale tatălui său, însă a fost refuzată. Iată mărturia dureroasei sale zbateri: „Domnule ministru, având de la părintele meu Grigore Cobălcescu mai multe manuscripte: o geologie, o mineralogie şi mai multe lucrări geologice ... am onoarea a vă ruga să binevoiţi a cumpăra acele manuscripte, pentru a ajuta pe fiica unui om de ştiinţe ce a rămas fără nici un mijloc de existenţă ... Euphrosina Cobălcescu, Leurdeni (Muscel), 1895”. Scrisoarea era adresată ministrului, din păcate un alt savant român şi ieşean la origine, Petru Poni.  
  
Statul, Guvernul, Ministerul Învăţământului, au refuzat să achiziţioneze manuscrisele tatălui său, lucru care i-ar fi îmbunătăţit situaţia materială. Câtă ingratitudine la români! 
  
Nevenindu-i în cele din urmă nimeni în ajutor, fiica lui Gr. Cobălcescu şi-a pus capăt zilelor, la Leurdeni, Muscel.  
  
Ziarele vremii n-au publicat nicio ştire despre sinucidere ... Ultimul strigăt de ajutor poartă data de 18 iulie 1895. Doamne, ce dureros... 
  
Ne întrebăm şi astăzi de atât de multe ori, pe bună dreptate, ce soartă dureroasă continuă să aibă în România, personalităţile caracterizate prin fapte încărcate de demnitate?  
  
Biografie 
  
 Neguţ, Silviu - Enciclopedia exploratorilor şi călătorilor, Editura Meronia, Bucureşti, 2004 
  
 Stoica, Stan (coord.) - Dicţionar biografic de istorie a României, Editura Meronia, Bucureşti, 2008 
  
 http://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/drama-familiei-savantului-cobalcescu-a-sfarsit-inmormantat-prin-cheta-publica-iar-fiica-sa-s-a-sinucis-pentru-ca-statul-nu-i-a-oferit-niciun-ajutor-646449.html 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Savantul Grigore COBĂLCESCU – întemeietorul geologiei româneşti, un exemplu de demnitate civică / Pompiliu Comsa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1381, Anul IV, 12 octombrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Pompiliu Comsa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!