Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Impresii > Mobil |   


Autor: Pompiliu Comsa         Publicat în: Ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014        Toate Articolele Autorului

CONGRESUL ELITELOR
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
MOMENTE DE ISTORIE CONSTRUITE LA UNIVERSITATEA ”APOLLONIA” IAŞI - CONGRESUL ELITELOR 
  
Universitatea Apollonia Iaşi a reuşit în 24 de ani să monopolizeze atenţia lumii academice în această perioadă a anului, în spaţiul şi timpul renaşterii Naturii la viaţă. Începând cu ediţia de anul trecut, Congresul Internaţional organizat de Universitatea Apollonia din Iaşi şi-a însuşit un titlu generic: „Pregătim viitorul, promovând excelenţa”. În 2014 a fost cel mai mare eveniment găzduit la Iaşi, în Capitala Culturală a Moldovei, atât ca amploare, cât şi prin personalităţile invitate. Ediţia de anul acesta s-a bucurat de un număr record de conferinţe şi comunicări, peste 300 de intervenţii şi peste 400 de persoane înscrise. Interesul pentru tematica Congresului certifică seriozitatea activităţii Senatului de la Apollonia. Noutatea a constat în secţiunea Forum jurnalistic: ştiri, educaţie, cultură, propusă de studenţii de la Jurnalism ai universităţii, în urma unei dezbateri şi a întrebărilor lor fireşti legate de presa contemporană, în care ştirea se opreşte la nivelul spectacolului, a injuriilor de multe ori, iar latura culturală, ca şi cea formativă, sunt lăsate deoparte. De altfel, chiar de la conferinţa de presă care anunţa evenimentul, Prof. univ. dr Vasile Burlui a afirmat că Universitatea „Apollonia” şi-a asumat în timp o triplă misiune şi anume aceea de a crea specialişti în varii domenii, de a cupla procesul educativ cu cel formativ şi de a orienta cadrele universitare către cultură şi cercetare. În cadrul celor şase secţiuni de congres – 1) Cunoaştere, Inovare, Practică; 2) Comunicare şi limbaj; 3) Repere în medicina avansată; 4) Ştiinţă, Cultură, Ecologie; 5) Limbă şi cultură în context european şi 6) Forum Jurnalistic: Ştiri, Educaţie, Cultură – au fost susţinute prelecţiuni, conferinţe tematice, dezbateri publice, lansări de carte, training-uri şi cursuri cu demonstraţii practice.  
  
În prima zi, sala Chopin de la Congres Hall, Palas Mall, a avut loc ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa domnului Prof. univ. dr. Gabriel IONESCU, reputat medic român, devenit celebru prin reuşita operaţiei de despărţire a siamezelor de la Botoşani, actualmente cu domiciliul în Republica Africa de Sud. Comisia de acordare a acestui titlu academic onorant, a avut drept preşedinte pe prof.univ.dr. Mărioara Stan (care a prezentat de altfel şi un succint Laudatio, în limba latină), membrii acesteia fiind prof.univ.dr. Eugen Târcoveanu, prof.univ.dr. Gabriel Aprodu şi prof.univ.dr. Dan Goţia. La rândul său, proaspătul laureat, prof.univ. dr. Gabriel Ionescu, a mulţumit pentru onoarea decernării acestui titlu academic, într-un discurs fulminant, ţinut în patru limbi. Seara a fost artistic încununată de un concert muzical extraordinar susţinut de Corala „Cantores Amicitiae”, ansamblu dirijat de prof.univ.dr. Nicolae GÂSCĂ (Universitatea de Arte „George Enescu”), programul artistic fiind completat de un recital de chitară clasică –drd. Dan Alexandru Arhire (Universitatea de Arte „George Enescu”), de Trupa de dans Sky a Casei de Cultură a Studenţilor din Iaşi (coordonator Adrian Ştefan) şi de un cocktail colocvial. 
  
La secţiunea Cunoaştere, inovare, practică primul cuvânt a aparţinut unui reputat specialist în Epistemologie, americanului John Symons, de la Universitatea din Kansas, SUA. Acesta a prezentat o lucrare intitulată “The Epistemology of Computational Science”. La subsecţiunea Tribuna Practicianului, Tehn. Miladinov Milos a vorbit despre “Fotografia dentară -noţiuni introductive”. Extrem de interesante au fost discuţiile şi în cadrul secţiunii Ştiinţă, Cultură, Ecologie, coordonate de academicianul Constantin Gh. Marinescu, unde au conferenţiat personalităţi din Chişinău, Iaşi, Galaţi, Alba Iulia, Botoşani, Bacău, Bucureşti, Vaslui, Suceava, Cluj-Napoca. Între personalităţile de marcă care au conferenţiat sau comunicat în secţiunile Congresului, să-I amintim pe Solomon Marcus, Eugen Simion, Mircea Dinescu, Robert Turcescu, Cristian Tudor Popescu, Alexandru Mironov, Ion Cristoiu, Alexa Visarion, Varujan Vosganian, Florica Courriol şi Jean-Louis Courriol, Răzvan Theodorescu, Ioan Dediu, Nicolae Dobrovici Bacalbaşa, Luciano Poli, Miluţă Bortă, Andrei Dumbrăveanu, Victor Moraru, Ion Sârbu, Gheorghe Bobînă etc. Ediţia din acest an a fost onorată şi de prezenţa dlui prof. John W.A. Netting, directorul prestigioasei instituţii Europe Business Assembly (EBA), care în 2013 a selectat Universitatea „Apollonia” nominalizând-o la categoria Best Regional University. Congresul, prin secţiunile sale, a găzduit un important şi diversificat număr de conferinţe şi comunicări ştiinţifice de ţinută, ce vor fi publicate şi cuprinse in extenso în revistele de specialitate ale Universităţii „Apollonia”. Evenimentul organizat de Universitatea Apollonia din Iaşi, a pus în centrul atenţiei nevoia de dialog, nevoia unor astfel de schimburi de idei, de experienţe, de paradigme, reuşindu-se un început al statorniciei, fundamentat pe disponibilitatea de a avea răbdarea necesară ascultării celuilalt. Congresul Internaţional al Universităţii ”Apollonia” ediţia a XXIV-a, ”Pregătim viitorul promovând excelenţa”, face parte din programul ”Zilele Universităţii Apollonia” care s-au desfăşurat preţ de o lună şi care au debutat pe 9 februarie cu o Sesiune de Comunicări Ştiinţifice ale studenţilor. În cadrul acesteia au avut loc o serie de ateliere de creaţie şi o expoziţie de mărţişoare tradiţionale, sub genericul „Tradiţii româneşti – cultură europeană”, sărbătoarea Mărţişorului, activitate coordonată de prof. dr. Angelica Ardeleanu. Tot cu acelaşi prilej, studenţii Universităţii „Apollonia” au participat la o activitate filantropică, sub genericul „Vestitorii primăverii – mărţişor”, desfăşurată la Căminul de bătrâni „Sfânta Parascheva” şi la Centrul de plasament „Ion Holban”. În cadrul aceleiaşi suite de evenimente a avut loc o conferinţă susţinută de conf.dr. Dan Jumară, prelegere cu titlul „Ion Creangă în paginile revistei Convorbiri Literare, la Junimea”. Pentru a marca semnificaţia zilei de 8 martie, în această zi a avut loc un recital poetic – „Lirica feminină”, eveniment care a fost susţinut de actorul Emil Coşeru. Zilele Universităţii „Apollonia” s-au încheiat prin conferinţa „Credinţe ancestrale la români”, evocarea tradiţiei legate de cei 40 de mucenici, susţinută de Pr. prof. dr. Gheorghe Petraru, urmată de o acţiune de binefacere la Căminul de Bătrâni „Sfânta Parascheva”, activitate coordonată de lect. dr. Irina Petrucă. A avut loc şi o interesantă dezbatere intitulată „Învăţământul românesc, de la Spiru Haret până în zilele noastre: tradiţie şi inovare“. Coordonatorul discuţiilor a fost conf. dr. Dan Sîmbotin, iar printre cadrele didactice care au luat cuvântul în cadrul dezbaterii se numără şi prof. dr. Anca Gugiuman. 
  
PORTRETUL UNUI MARE CĂRTURAR 
  
Face parte din familia oamenilor ”mici la stat, mare la sfat”. Este, prin felul său de a fi, explozia de energie care construieşte şi nu dărâmă. Natural, cum doar o curgere firească a izvorului mai poate fi, trece prin noi cum doar o părere de rău mai poate să ne afle porniţi în acea închinăciune în care milostivirea are genunchii zdreliţi. Pentru el mai presus de cuvânt este tăcerea. Mai presus de singurătate este prietenia. Face parte din acea categorie minoritară, de oameni decişi să nu scoată compromisul sub formă de steaguri desfăcute, în bătaia de joc a conjuncturilor. Delicat ca o atingere de aripă a aerului, puternic ca un strigăt de disperare, trece prin noi cum doar o cădere de frunză mai poate să ne sprijine privirea până la pământ, spaţiul în care paşii tresar în acelaşi ritm cu bătăile inimii sale. Are acel bun simţ folosit doar de unii, dintre cei puţini, dintre cei aleşi, sub formă de lege fundamentală. În el nu trăieşte ursul carpatin, nici jderul sau pantera, chiar dacă saltul său în visare egalează fiarele pădurii, în cutezanţă şi foame hămesită de frumos şi de admiraţia nedisimulată. Are unul dintre cele mai nesecate filoane de sensibilitate, din care nu ezită să scoată producţii record. Poemele ce-l bântuie sunt puse la munci silnice, transformându-i visarea în acea ocnă rece de sare, din care gândurile sale, asemenea unor ocnaşi condamnaţi pe viaţă, ridică la lumină vagoane întregi de ultime speranţe. Scrie cum alţii respiră. Respiră cum alţii se rătăcesc prin păduri virgine, tace cum nici măcar tăcerea în sine nu ştie să fie atât de profundă. Are în inima sa împlântată viaţa celui de lângă el. Este mai mult pentru aproapele său decât pentru sinele lui. Ştie că durerea nu o simte cel care suferă ci, mai ales, cel care-i priveşte suferinţa prin neputinţa ajutorului său. Este atât cât alţii îl văd şi mult mai mult decât el se vede-n oglindă. Nu vrea să facă pasul în faţă decât atunci când trebuie să primească pedeapsa celui de lângă el. Face parte din el mai puţin decât face parte din tine. Este tot timpul cu un pas înainte înspre lama călăului. Nu ezită să înveţe şi ceea ce nu se poate învăţa. Nu ezită, ştiind pe propria-i piele, cum se desface nodul gordian. Este ceea ce alţii nici nu visează că ar putea fi, cu atât mai mult cu cât poemul în el dă deşteptarea ca într-o cazarmă. În el poezia face toate cărţile. În el poezia scrie toate cărţile. În el poezia ”dă în cărţi” să afle cât de curpinzătoare îi este veşnicia. Este atât de mare, încât trupul i se ruşinează de el, a bună-creştere, lăsând liber din ce în ce mai mult spaţiu geografic, dar ocupând până la refuz spiritul vremii. Este ceea ce ne doreşte nouă să fim, cu mult înaintea noastră, cu mult peste noi, este ceea ce este: Vasile Burlui. (ADI CRISTI) 
  
CE AU ZIS UNII; CE AU ZIS ALŢII (rubrică realizată cu ajutorul colegilor Adi CRISTI, Cornel SIMIGHIAN, Cosmin DAN) 
  
*Alexandru Mironov a avut un discurs cu titlul de „Eu comunic, tu comunici, el, ea comunică”, de fapt o conferinţă ştiinţifică despre comunicarea digitală, menţionând cauzele micşorării creierului uman în epoca în care trăim: dezvoltarea limbajului, dezvoltarea socială prin foarte multe informaţii, apariţia elitelor, îmbunătăţirea tehnologiilor de supravieţuire. Proiectând informaţii de pe site-rile worldometers.org şi worldmapper.org, Alexandru Mironov a subliniat ideea conform căreia „tehnologia intră în homo sapiens, în viaţa omului într-un ritm rapid, conectându-ne cu aspectele artificiale din ce în ce mai mult”. Concluzia vorbitorului: „Inteligenţa artificială e la doi paşi de a intra în noi, şi astfel se ajunge la homo sapiens robotizat”.  
  
* Scriitorul Liviu Antonesei a conferenţiat despre amprentarea etică a educaţiei şi a presei. “Cultura are mai multe dimensiuni, creative, cele care ţin de viaţa materială şi cotidiană şi cele normative, care permit oamenilor să trăiască laolaltă. Acestea din urmă sunt religia, morala şi dreptul. Ele definesc ce înseamnă să respecţi norma şi ce înseamnă să o încalci. În societăţile normale, civilizate, presa şi educaţia sunt autonormate. Presa e autoreglementată. O lege a presei nu există decât în regimurile autoritare, dar există, în schimb, în democraţii, coduri deontologice. În ţările civilizate, jurnaliştii se tem mai curând de acest cod decât e justiţie”, a afirmat Antonesei. Referindu-se apoi la situaţia din România, scriitorul a considerat că există mai multe organizaţii de breaslă, fără un cod deontologic care să se respecte însă. Asistăm la o tabloidizare generalizată.  
  
* Cunoscutul jurnalist Robert Turcescu a conferenţiat despre presa scrisă, aflată, crede el, în moarte lentă. S-a făcut o analiză a presei scrise din ultimii zece ani, în principal el a vorbit despre “gloria” şi “prăbuşirea” ziarelor “Adevărul”, “Evenimentul zilei”, “România liberă”, “Jurnalul Naţional”. “Ziarele o duc bine în momentul de faţă dacă reuşesc să vândă 15.000 de exemplare”, a declarat Turcescu. În schimb, tabloidele se vând tot mai mult. “Mi-e foarte greu să mă definesc astăzi ca jurnalist, căci nu mai ştiu ce este astăzi jurnalismul. Am 20 de ani de când fac meseria asta. Mi s-a spus la şcoală că trebuie să verific informaţia din trei surse. Dar nu mai este timp pentru acest lucru, că îmi ia ştirea altcineva”, a adăugat Turcescu. În concluzie, există astăzi o problemă de identitate a jurnalistului.  
  
* Varujan Vosganian a susţinut conferinţa cu titlul “Rolul presei în depăşirea crizei mentalităţilor”. Prelegerea a fost o pledoarie pentru viziunea socială, nu pentru schimbare socială, pentru înţelegerea libertăţii ca un drept asumat. “Pecetea perioadei pe care o trăim este că în 25 de ani am experimentat mai toate variantele şi că nu mai găsim soluţii pe termen lung, decât poate soluţii imediate. Fiecare din compartimentele societăţii româneşti are problemele sale. A arăta cu degetul spre un domeniu sau altul nu e o soluţie. Omul politic nu e nici mai bun, nici mai rău decât sindicaliştii, jurnaliştii etc. Criza românească este o criză profundă, şi anume lipsa sensului. Criza de sens este marca acestui moment pe care-l trăim”, a continuat acesta. Ideologia dominantă în România a fost populismul. “Populistul nu se sacrifică niciodată, el nu crede, el doar vede ce i-ar trebui celui din faţa lui. Cei mai talentaţi oameni politici, jurnalişti, sunt la noi intuitivii. Dar presa nu trebuie să aibă o ideologie, ea trebuie să abandoneze populismul. Interlocutorul nu trebuie să fie doar un individ, ci o persoană, pe care o poţi privi în ochi şi să-i vorbeşti”, a declarat Vosganian. Presa nu trebuie să vină cu adevărul şi cu dreptatea. Ea nu trebuie să fie moralizatoare. Ea trebuie să informeze şi să lase pe fiecare să judece. “Atunci când ştirile respectă o deontologie, când sunt doar probe şi vin cu o anumită independenţă, atunci presa va fi cu adevărat un promotor al emancipării societăţii”, a concluzionat omul politic. 
  
* Cristian Tudor Popescu a luat cuvântul pentru a-şi susţine conferinţa “Presa ca afacere”. Jurnalistul s-a exprimat mai întâi cu scepticism cu privire la presa tipărită. “În maxim 20 de ani, presa tipărită va deveni precum filatelia, ceva pentru colecţionari. Textul se împuţinează tot mai mult şi imaginea îi ia locul. Se diminuează astfel creativitatea, cred. Imaginea, cu cât e mai aproape de realitate, cu atât ea nu are rest, nu îţi lasă mintea să creeze. Textul îţi lăsa posibilitatea de a genera creativitatea”, a afirmat ziaristul. Presa de astăzi este o afacere, una care funcţionează pe baza unor sofisme, precum argumentum ad hominem, ignoratio elenchi, argumentum ad misericordiam, argumentum ad populum, argumentum ad baculum, argumentum ex silentio, procedeul întrebării afirmative, procedeul negaţiei afirmative.  
  
* Marius Chelaru, cunoscut critic literar, eseist, poet, prozator, traducător, promotor cultural şi editor, a adus în discuţie informaţii şi opinii despre radioul din zilele noastre. Despre ştiri, Marius Chelaru a precizat ideea că „o carte prezentată frumos poate constitui o ştire, evidenţiind interculturalitatea şi multiculturalitatea”. „Există diferenţă între ceea ce vedem şi ceea ce este la faţa locului. Ştirea trebuie să creeze un program de diversitate şi cultură.” 
  
* Cu titlul Ştirea radio – specificităţi în contextul actual, conf. univ. dr. şi reprezentant al Radioului România Oltenia-Craiova, Gabriela Rusu-Păsărin a comparat radioul public cu cel privat, care se află într-o concurenţă, misiunea ambelor fiind informarea şi audienţa. „Ştirile reprezintă un mod de informare şi formare, având simbioza de divertisment şi informaţie. Fără lumea culturală nu am avea identitate.” S-a menţionat şi faptul că receptarea pe internet a informaţiilor este vizibilă.  
  
* În cadrul secţiunii Limbă, cultură în context european a Congresului Internaţional Pregătim viitorul promovând excelenţa, conf. univ. dr. Mina-Maria Rusu a conferenţiat cu tema: Coordonate ale Deixis-ului în discursul religios, aducând în discuţie relaţia omului cu el însuşi, care se află între două lumi de formare a sinelui: lumea interioară şi lumea exterioară. Prezentarea acestei conferinţe accentuează perspectiva crizei de sine din cauza lipsei de comunicare, deoarece criza morală porneşte din criza de comunicare. Referitor la domeniul religiozităţii, s-a menţionat faptul că starea de religiozitate presupune raportarea la valorile universale cu referire la spaţiu, timp, experienţa limitată. Devalorizarea este pierderea stării ontologice, de aceea este nevoie de un echilibru între „om-timp-spaţiu”, spune doamna conferenţiar.  
  
* Managerul de la Radio România Iaşi, Claudia Iacob Crăcăleanu a avut un discurs despre ştirile şi atmosfera de la Radio România Iaşi, intervenţia sa accentuând ideea că ştirea cere a fi frumoasă ca formă şi conţinut, iar ştirea de la Radio România Iaşi este entitatea radioului local. A fost prezentat un scurt istoric al Radioului Iaşi şi amintit faptul că există trei frecvenţe, transmise în cele opt judeţe ale Moldovei, dar şi în Republica Moldova şi în Bucovina. Radio Iaşi se bucură de înregistrări zilnice de 491.500 ascultători.  
  
* Publicistul Ion Cristoiu a vorbit numeroasei asistenţe despre “Cum am trăit începuturile presei postdecembriste”. Acesta a declarat în debutul conferinţei că “meseria de jurnalist este cea mai frumoasă din lume”, ca răspuns cumva la concluziile lui Robert Turcescu. Prelegerea publicistului a fost, pe de o parte, un prilej de reamintire a experienţei personale în domeniul presei, iar pe de alta o identificare a caracteristicilor şi transformărilor prin care presa a trecut în perioada postdecembristă.  
  
* Toni Hriţac – redactor-şef „Ziarul de Iaşi”- a propus spre abordare în Congres tema „Dificultăţile presei culturale în contextul crizei structurale a presei scrise”, poate şi pentru că ”dominantă acum în societatea noastră este presa electronică, este presa tv, televiziunea, radio şi internet-ul. Ce vreau să spun? Avem două tipuri de crize prin care trece presa: este pe de o parte criza economică, una conjuncturală, sistemică, cea care determină comportamente de tăiere a costurilor şi de ajustare a acestora cu veniturile, atât la patronat, în redacţii, cât şi la cumpărător. Apoi este criza structurală, determinată de factori interni profesiei noastre, fiind vorba de presiunea internet-ului asupra mediei clasice. Tehnic vorbind, suntem acum în căutarea unui nou model de business, pentru că businessul vechi nu mai merge, nici în străinătate, la publicaţii célèbre. Şi fireşte, şi în presa din România, lucrurile stau la fel. Toată lumea, toţi caută un asemenea model: ce anume ar mai putea să ţină în vigoare, în funcţionare, dacă nu măcar business-ul clasic, măcar modul clasic de a produce ştiri. Din nefericire, n-a găsit nimeni nici o soluţie, până acum, cel puţin, nicăieri internet-ul nu aduce suficienţi bani cât să susţină costurile unei redacţii, în model clasic, la noi”. 
  
* Prof. univ. dr. Simona Modreanu – director „Editura Junimea”- a participat la Congres cu o temă de nişă, anume „Politica şi condeierii (despre reflectarea în presa franceză, respectiv americană, a scandalului Dominique Strauss-Kahn)”. Interesantă a fost şi intervenţia prof. univ. dr. Alexandru Lăzescu, care a vorbit despre începuturile presei post-decembriste, cel care a afirmat, printre altele că ”până spre anii 95- 96, a fost o perioadă revoluţionară în presă, bazată în principal pe presa scrisă, practic s-a văzut că totuşi, cu nişte excepţii (Adevărul şi România Liberă), actorii principali au fost dintre cei noi, dintre noile publicaţii, era un fel de inflaţie de titluri. A fost o perioadă cu tiraje mari, nu prea exista publicitate, piaţă de publicitate adică ... Între timp, tot peisajul media s-a schimbat”. 
  
* Doru Dinu Glăvan, preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, a demarat conferinţa sa cu un citat concludent: „Presa este cel mai bun instrument pentru iluminarea minţii omului şi pentru a-l face mai bun ca fiinţă raţională, morală şi socială.” (Thomas Jefferson) . Conceptul de comunicare de masă poate fi definit ca “orice forma de comunicare în care mesajele, având un caracter public, se adresează unei largi audienţe, într-un mod indirect şi unilateral, utilizându-se o tehnologie de difuzare”. Astăzi, caracterul unilateral este diminuat prin încercarea de a susţine o relaţie de interacţiune între cele două părţi, prin feed-back. Modelându-se după nevoile din ce în ce mai diversificate ale indivizilor, funcţiile mass-media sunt multiple. Dacă ar fi să ne luăm după Gabriel Liiceanu, care explică motivele pentru care intelectualul român nu ajunge la public, drama tirajelor presei culturale din România ar ţine de trei handicapuri aplicabile în general inteligenţei de la noi. Handicapul elitei izolate, generat de lipsa clasei de mijloc si de „teroarea istoriei“; handicapul capitalului istoric negativ, dat de prejudecăţile ce însoţesc o operă nouă, şi handicapul limbii, dat de lipsa interesului internaţional faţă de scriitorii estici. Pentru criticii direcţi ai acestor medii din România este vorba despre cu totul altceva : lipsa de argument jurnalistic, în măsură să atragă cititorii, şi supremaţia retoricii belicoase abordate, care transformă „jurnaliştii“ de presă culturală în propria lor audienţă”. 
  
* Au mai avut intervenţii Adi Cristi, prof. univ. asociat şi director al cotidianului “24:ORE”, care a prezentat conferinţa “Manipularea spaţiului politic prin mass media”, generic incitant care a motivat o intervenţie a regizorului Alexa Visarion, pe marginea sentenţiozităţii de care dă dovadă, uneori, presa, cu sau fără intenţie, dar şi Adrian Alui Gheorghe, scriitor, director al Bibliotecii judeţene “G.T. Kirileanu” Neamţ, care a susţinut prelegerea “Libertatea prin Cultură”, care s-a dovedit extrem de interesantă prin constatările conclusive: “riscăm să nu mai fim o ţară ci doar un peisaj, mai nou înregistrăm fericirea de a nu mai fi român, apetenţa alienantă de a uita de România”. Interesantă şi intervenţia Prof. univ. dr. Daniel Condurache, de la Universitatea „Al.I. Cuza” care a susţinut conferinţa „Noile media între paradigma analogică şi paradigma digitală”, pe marginea impactului resimţit de media clasică faţă de versiunile online şi deficitul de management media pe internet, ca şi cea a redactorului şef al revistei „Convorbiri literare” şi preşedintele filialei locale a Uniunii Scriitorilor din România, scriitorul Cassian Maria Spiridon care a susţinut prelecţiunea „Comunicare şi Educaţie”, iar scriitorul Lucian Vasiliu, redactorul şef al revistei „Dacia Literară” a prezentat câteva consideraţii pe marginea genericului „Dacia Literară şi începuturile presei culturale româneşti”, recomandând celor prezenţia lucrarea „Istoria presei româneşti” de Ion Hangiu. Dan Doboş, scriitor şi jurnalist, directorul Bibliotecii judeţene „Gheorghe Asachi” Iaşi, a susţinut conferinţa cu titlul „Ştirea ca non-educaţie”, pe marginea raportului dintre caracterul informativ şi comercial al informaţiei media, şi pretenţiile formativ educţionale, care de fapt sunt atribuitele unor alte instituţii sociale. Prof. univ.dr. Alexa Visarion, reputat regizor de teatru şi film, de la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, a prezentat conferinţa „Timp mitic şi timp actual în creaţia artistică”, despre „plurifocalitatea shakesperiană şi imaginile ei scenice”, alocuţiunea fiind pigmentată cu câteva din sonetele dramaturgului englez. Sub genericul „Jurnalismul, o profesie de mare risc”, prof.univ.dr. Mihai Miron, senior al Ordinului Jurnaliştilor, a prezentat auditoriului o conferinţă extrem de solid argumentată pe marginea dimensiunii etice a acestei profesii care reclamă deopotrivă o serioasă cunoaştere a limbii române, gramatică şi literatură, şi o la fel de necesară cultură generală, cât mai vastă şi permanent întreţinută. Conferinţa „Televiziunea regională în peisajul media românesc”, prezentată de lector univ.dr. Marga Andreescu, realizator TVR Iaşi, a încercat o analiză comparată între cele cinci posturi de televiziune din ţară, ca impact şi audienţă, deşi termenii comparaţiei sunt discutabili, cel puţin ca arie de acoperire. Şi prelegerea „Recomandări pentru o bună relaţionare cu presa”, prezentată de Cornel Simighian, redactor şef al săptămânalului Nova Apollonia, a abordat genericul secţiunii din perspectiva instituţională, a ofiţerului de presă sau a purtătorului de cuvânt. Astfel, autorul a constatat că, deşi legislaţia crează nişte obligaţii de disciplinare şi relaţionare a instituţiilor publice cu mass media, printr-un efect în oglindă, tabloidizarea presei a determinat implicit tabloidizarea instituţională. „Presa de dincolo de Prut nu este presa de dincolo de lume” a fost genericul conferinţei susţinute de Valeriu Săhăreanu, preşedintele Uniunii Ziariştilor din Republica Moldova. Acesta a apreciat că „în Republica Moldova avangarda agendei publice este geopolitica şi efectele acesteia asupra identităţii noastre. Presa naţională nu are forţa necesară, există la noi foarte multă presă care nu e românească, nu ne aparţine, nu e legată de identitatea noastră, noi trecem acum prin faza de mogulizare a presei. Procesul a început în 2001, odată cu venirea la putere a lui Voronin, iar după 2009 se încearcă controlarea întregului spaţiu mediatic. Au capturat cam 60 % din presă dar procentul e în creştere. Avem o adevărată inflaţie a presei, cu foarte mulţi jurnalişti care nu ştiu meserie dar care au devenit mercenari de presă. La noi jurnalismul încă e combatant, avem altă agendă şi alte priorităţi, subiectele de identitate ne spun de fapt către ce direcţie de dezvoltare ne îndreptăm”, a încheiat jurnalistul basarabean. Prof.univ.dr. Vasile Spiridon (Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău), critic literar, a prezentat prelegerea „Presa culturală – o şansă de igienizare a mass media prin exemplul personal”, argumentând faptul că în presă se resimte o nevoie de cultură generală serioasă, în prestaţia jurnalistlui e necesară „prozăteria”. Directorul revistei experimentale Feed Back, dr. Daniel Corbu a susţinut conferinţa „Ştirea culturală între nevoia de informaţie şi valoarea educativă, iar directorul editurii Porto Franco Galaţi, Sterian Vicol, a susţinut prelegerea „O ştire cât o carte”. 
  
ÎN LOC DE CONCLUZII 
  
Efortul pe care l-a depus Universitatea „Apollonia” în a-şi onora cartea de vizită, trebuie să recunoaştem, a fost unul considerabil, ceea ce nu poate fi nici ignorat şi nici minimalizat. De 24 de ani, cu o precizie de mecanism eleveţian, aici, între cele şapte coline ale Iaşilor, Universitatea „Apollonia”, oamenii ei, nu ezită să dea performanţei dreptul la excelenţă, în măsura în care aceasta este decisă să pregătească viitorul. O universitate aparent mică, dar care este decisă să nu ezite să facă faţă marilor provocări ale vremurilor. Evenimentul a fost probabil unul dintre cei mai selecţi promotori şi ambasadori ai oraşului. Manifestarea academică, universitară şi ştiinţifică derulată vreme de trei zile la Iaşi, pare a fi zguduit molcomia tradiţională, fie şi pentru că astfel Universitatea „Apollonia” şi-a reconfirmat standardele de calitate, prestigiu şi provocatoarele pariuri pentru viitor, un viitor mai bun gândit pentru studenţi europeni, pentru viitorii cetăţeni europeni, pentru cei care vor fi deopotrivă specialişti performanţi, cu o solidă cultură generală şi deschidere umanistă. La fel de sigur, dacă astfel de evenimente ar fi mai frecvente şi la fel de dense, Iaşul universitar nu ar avea decât de câştigat, la nivel de prestigiu şi onorabilitate, în planul unor subiecte de dezbatere publică şi căutare împreună a unor răspunsuri inteligente.  
  
A consemnat Pompiliu COMŞA 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
CONGRESUL ELITELOR / Pompiliu Comsa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Pompiliu Comsa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!