Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   


Autor: Paul Gheorghiu         Publicat în: Ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015        Toate Articolele Autorului

Despre inteligenţă
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Există doar două mari categorii de inteligenţă pe lumea aceasta: inteligenţa naturală (cea a vieţuitoarelor) şi inteligenţa artificială (AI).  
 
Dacă am lua în discuţie cea de-a doua categorie, cea a inteligenţei artificiale, este simplu de constatat faptul că aceasta are la rândul ei două proprietăţi fundamentale. Prima proprietate presupune existenţa unei alte inteligenţe, creatoare (naturală), care să construiască inteligenţa artificială, precum un programator de calculator ce construieşte un program inteligent, dar acel program va avea mereu la bază principiile logicii umane. A doua proprietate a inteligenţei artificiale este aceea că ea va exista mereu sub forma de “inteligenţă brută”, incapabilă de emoţii sau sentimente, un tip de inteligenţă în care “scânteia” divină “lipseşte cu desăvârşire”, aşa cum ar fi spus un mare clasic al secolului trecut. Dar nu îmi propun să prezint în detaliu toate aspectele inteligenţei artificiale (AI), căci nu doresc să scriu un tratat despre aceasta, ci mai degrabă doresc să pun accentul pe prima mare categorie şi anume inteligenţa naturală, cea dată de divinitate, atât vieţuitoarelor de pe Pământ cât şi altor vieţuitoare din Univers, dacă am lua în calcul şi teoria existenţei fiinţelor de pe alte planete.  
 
Despre inteligenţa vieţuitoarelor de pe Pământ sunt multe spus, dar mai degrabă ar trebui să ne intereseze situaţia inteligenţei umane, căci ea este singura în măsură să creeze inteligenţa artificială şi să se autodistrugă. Chiar dacă inteligenţa umană este împărţită şi ea în două mari categorii, inteligenţa de analiză şi inteligenţa emotională, poate că tocmai acel tip de inteligenţă, cea emoţională, este cea care face diferenţa dintre om şi maşină. Tot mai mulţi specialişti în testarea nivelului de inteligenţă (IQ), pun acum accentul pe inteligenţa emoţională şi nu pe cea de tip capacitate de analiză. Motivul este unul simplu: un individ foarte inteligent poate deveni oricând un geniu al răului, o persoană care poate aduce mari neplăceri unui colectiv atunci când acesta face parte din el, dacă inteligenţa (brută) de analiză este singura care primează la el. Un astfel de geniu al răului se poate apropia foarte mult ca mod de gândire de tiparul inteligenţei artificiale. El te poate ucide cu zâmbetul pe buze doar pentru că “poate” şi pentru că este foarte inteligent.  
 
Nu ar trebui evitat de analizat nici aspectul inteligenţei emotionale, specific umane, de provenienţă divină, cea care în ciuda performanţei relativ limitate de către ADN-ul uman, are totuşi un soi de valoare pe care inteligenţa artificială nu o poate atinge. Uneori, oamenii compară în mod greşit inteligenţa umană cu inteligenţa unui robot sau a unui calculator, şi, de cele mai multe ori, preferă să prezinte calculatorul ca fiind superior omului, doar pentru că acesta îl poate învinge uşor pe om într-un joc de şah sau pentru că respectivul calculator este în stare să efectueze fără niciun efort milioane de calcule pe secundă. Dar sa privim lucrurile şi din alt punct de vedere! La urma urmei, ce altă treabă are un calculator decât să calculeze? Sau să învingă la şah un om-jucător. Vă spun eu cum ar trebui comparate lucrurile. Atunci când creierul unui om îl ajută pe acesta să joace un joc pe calculator, să conducă un autovehicul într-un trafic infernal sau să danseze pe ringul de dans, de fiecare dată s-a dovedit ştiinţific faptul că un creier de om execută de milioane de ori mai multe calcule decât procesorul unui calcultor. Evident, creierul omului nu se ocupă doar de faptul că trebuie să calculeze mutarea cea mai buna într-un joc de şah sau de faptul că trebuie să aibă grijă ca nu cumva omul să se lovească de marginile ringului de dans, el are multe alte sarcini în plus, de a coordona câteva sute de muşchi ai corpului pentru a-l menţine în echilibru sau pentru a efectua diferite mişcări, el trebuie să controleze respiraţia omului, bătăile inimii, procesul de menţinere a temperaturii optime organismului şi multe alte lucruri, care, luate laolaltă, necesită o putere de procesare de câteva mii de ori mai mare decat cea a unui calculator performant.  
 
Se spune că există doar două mari enigme pe lumea aceasta pentru om: apariţia vieţii şi a Universului şi înţelegerea modului de funcţionare al creierului omenesc. Niciuna dintre cele două mari enigme nu a fost rezolvată sau înţeleasă până acum de către om, tocmai pentru că nivelul de complexitate al celor două elemente ar presupune existenţa unei inteligenţe infinit mai mai mari decât cea pe care o posedăm. Şi nu este vorba despre inteligenţa artificială, care fiind infinit mai mare decât cea umană, tot nu ar putea descoperi adevărata natură a lucrurilor, a vieţii şi a lui Dumnezeu.  
 
Paul Gheorghiu.  
 
Referinţă Bibliografică:
Despre inteligenţă / Paul Gheorghiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1519, Anul V, 27 februarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paul Gheorghiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Paul Gheorghiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!