Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   


Autor: Paul Gheorghiu         Publicat în: Ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014        Toate Articolele Autorului

DESPRE RĂUTATE ŞI PROSTIE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Poate că trebuia să scriu la un moment dat şi un eseu despre prostie şi răutate. Chiar dacă nu am facut-o până acum, nu este încă timpul pierdut, pentru că aceste două noţiuni care merg mereu mână în mână pot constitui oricând subiectul unui eseu interesant, suficient de util realităţii cotidiene cât şi celei universale, un aspect care ar trebui să ne dea serios de gândit despre cum suntem noi, oamenii, fiinţe inteligente, sociale şi spirituale sau mai bine zis cum ar trebui să fim. Unii spun că răutatea vine de la diavol, alţii că se moşteneste de la părinţi. Există şi a treia categorie de oameni, cei care afirmă că răutatea este doar un efect/produs al prostiei. Precum spunea şi Einstein, că prostia este infinită, continuând acelaşi raţionament pe cale logică, am putea ajunge la concluzia că şi răutatea ar trebui să fie tot infinită. Dar să analizăm în detaliu fiecare dintre cele trei ipoteze prezentate mai sus.  

Se zice că inteligenţa vine de la Dumnezeu şi prostia de la diavol. Afirmaţia că răutatea vine de la diavol, este pe cât de credibilă la început, pe atât de greu de combătut ştiinţific. Precum nu putem demonstra existenţa diavolului, tot aşa nu putem demonstra nici ipoteza că acesta este cel care generează răutatea şi o sădeşte în inimile oamenilor. Am putea intui eventual, existenţa unor energii negative, malefice, care să corupă minţile şi inimile oamenilor, dar ca să gândim modul în care diavolul ar putea corupe oamenii este destul de greu de făcut. Ştiinţa nu se preocupă prea mult cu acest domeniu, precum nici cercetătorii britanici despre care ne-am obisnuit să tot auzim în ultima vreme nu au studiat acest lucru. Să fie oare vorba de încăpăţânarea oamenilor de ştiinţă de a studia un personaj (şi puterile lui) inventat de Biserică doar pentru a speria oamenii credincioşi?  

Se mai zice că răutatea este genetică, ea fiind moştenită de la părinţi şi bunici. Dacă am presupune adevărata această ipoteză, că genetica este de vină şi anume că ceea ce este scris în genele familiei afectează automat toate generaţiile viitoare, mergând apoi în timp, cu mii de ani în urmă, şi presupunând că toţi oamenii de pe Pământ se trag din câteva familii iniţiale, atunci ar însemna că oamenii ar trebui să fie, ori toţi buni ori toţi răi. Se pare că nici această variantă nu este prea credibilă.  

Mai degrabă aş da dreptate celor care spun că răutatea vine din prostie. Şi nu este vorba despre prostia legată de neştiinţă, de incultură sau de lipsa absolvirii vreunei şcoli, ci despre prostia legată de lipsa şcolii vieţii sau mai exact a şcolii vieţii spirituale, în legătură directă cu nivelul de evoluţie spirituală al persoanei respective, la un anumit moment. Cu alte cuvinte, un prost cu diplomă poate fi canditatul ideal pentru o răutate fără margini. Căci aşa cum spuneau şi bătrânii noştri, ar trebui să ne ferim de prostul cu şcoală, căci cel fără şcoala este inofensiv. Şi ca întotdeauna, prostul dacă nu este fudul nu este prost destul. Iată altă vorbă adevărată. Dar nu cumva este el fudul, folosind tot egoismul ego-ului său, pentru ca mai apoi să cunoască şi alte forme exagerate ale egoismului, precum răutatea faţă de semenii lui?  

Din punct de vedere filosofic, poate că prostia conţine câte puţin din fiecare variantă expusă mai sus sau mai mult, ea este un soi de mixtură care le conţine pe toate trei, însă ponderea fiecăreia este dată mereu de cât de religioasă este acea persoană. Pe de altă parte, un om poate fi prost sau rău, conjunctural, în funcţie de situaţia în care este pus. Însă atunci când prostia duce la răutate gratuită, acest tip de răutate nu mai are nicio scuză, ea nefiind acel rău subiectiv, căci ştim cu toţii că ceea ce este rău pentru cineva poate fi bun pentru altcineva. Apoi, poate că nici Dumnezeu nu iubeste proştii, ci mai degrabă pe nebuni, căci pe aceştia nu îi mai înţelege nimeni. În incheiere, consider că fiecare om se confruntă din când în când (şi uneori mai des) cu propria-i prostie, iar singurul lucru care contează în această ecuaţie este doar doza pe care a primit-o de la natură şi Dumnezeu…  

Paul Gheorghiu.  

Referinţă Bibliografică:
DESPRE RĂUTATE ŞI PROSTIE / Paul Gheorghiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1379, Anul IV, 10 octombrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Paul Gheorghiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Paul Gheorghiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!