Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   



Mintea omului, aliat sau duşman?
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Se zice că geniile mor repede. Să fie oare mintea puternica a omului, propriul său duşman? Ca oricare altă extremă, chiar şi în cazul minţii, atunci când este prea puternică, ea devine încet-încet un adevărat duşman pentru om. Probabil că există în principal două motive care ar putea conduce la declinul fizic al unei persoane foarte inteligente. Primul motiv este acela că mintea începe să “consume” nu doar resursele de energie ale persoanei, printr-un stil de viaţă care impune căutarea permanentă de întrebări şi răspunsuri, ci odată cu ea poate să apară şi un consum nervos pentru individ. Fie că este vorba savanţi care cercetează o anumită problemă ştiinţifică ramasă nerezolvată de mult timp sau de filosofi care se gândesc toată viaţa la clasicele probleme legate de existenţă şi condiţia umană, de fiecare dată, acest stil de viaţă poate aduce mari probleme pe termen lung persoanelor respective.  

Al doilea motiv care ar putea duce la declin este chiar faptul că omul nu mai poate raţiona corect atunci când îşi impinge limitele dincolo de puterea lui de înţelegere, iar acest lucru nu se aplică doar încercării de a emite noi teorii sau de a rezolva probleme foarte complicate, demne de premiul Nobel, ci se aplică şi în cazul în care problemele de viaţă aparent simple pentru omul de rând nu mai pot fi rezolvate corect de către omul de geniu. Cum era şi vorba din popor “unde este multă ştiinţă este şi multă prostie”. Iată că mintea complicată duce automat la o maşinărie complicată şi complexă, la un om atât de complicat din punct de vedere al gândirii, încât acesta poate pieri oricând sub propria-i ineficienţă, când el nici nu mai poate avea un trai corect în viaţa de zi cu zi. Nu aţi întâlnit persoane care, în ciuda inteligenţei şi a pregătirii lor (ca studii şi cultură), nu pot raţiona corect nici cât un copil de câţiva ani? Aceste persoane nu pot lua decizii simple în viaţa cotidiană sau găsesc solutii “copilăreşti” pentru probleme simple, chiar probleme care ar fi uşor de rezolvat de către oricare om simplu şi fără şcoală.  

De exemplu, o maşinărie complicată, pe care noi o numim “performantă”, dar care foloseşte înaltă tehnologie, în special multă electronică şi calculatoare, ea devine în timp mai puţin fiabilă în comparaţie cu o maşinărie simplă dar ieftină. Este cunoscut faptul că odată cu creşterea complexităţii, scade drastic fiabilitatea. De fiecare dată, în timp, apar o sumedenie de probleme legate de componentele de înaltă tehnologie. Să fie oare valabil aşa ceva şi când vine vorba despre om? Eu consider că da! Deşi nu doresc să comentez expresia “ferice de cei săraci cu duhul, căci a lor va fi Impărăţia Cerurilor”, expresie care poate avea (şi are) mai multe conotaţii, când vine vorba despre fericire, chiar dacă a fi sărac cu duhul ar presupune existenţa prostiei, în acest caz, cu siguranţă că acest gen de prostie poate aduce fericirea. Este singurul tip de prostie “benefică” pentru om. Chiar dacă pare un nonsens, prostia poate fi benefică doar atunci când este echivalentă cu simplitatea minţii. Să ne gândim doar la simplitatea minţii animalelor şi vom observa că animalele sunt foarte eficiente. Prin Divinitate, natura a stabilit necesarul (optim) de inteligenţă pentru animale pentru ca acestea să trăiască sănătoase şi pentru a-şi putea îndeplini cu uşurinţă atribuţiile vieţii. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre om, pentru că omul inteligent (Homo Sapiens) gândeşte mereu mai mult decât ar trebui să o facă. El îşi consumă resursele vitale, inutil, doar pentru a demonstra celorlalţi că este mai inteligent. El nu se mulţumeşte să devină fericit, pentru că el caută mereu fericirea ego-ului şi a minţii, el cere respectul şi aprecierea celorlalti pentru a fi fericit. În acest fel, omul inteligent caută fericirea exact acolo unde nu o poate găsi. Dacă omul ar gândi mai simplu, mai eficient, ar descoperi că fericirea se regăseşte chiar sub nasul lui. Poate că de aceea lucrurile măreţe provin din plăcerile spirituale şi nu din cele ale minţii, materiale şi lumeşti, acelea care bucură omul doar pentru moment. Să încercăm să gândim lucrurile mai simplu, să (re)descoperim fericirea rezultată din lucrurile aparent mărunte pentru noi, dar atât de importante pentru omenire şi Dumnezeu, să ne gândim mai puţin la averile materiale şi să ne bucurăm de ceea ce avem, mult sau puţin, dar în special de iubire şi sănătate, căci doar atunci când le pierdem realizăm importanţa lor. Fiţi fericiţi, pentru că puteţi! Este atât de simplu!  

Paul Gheorghiu.  

 

Referinţă Bibliografică:
Mintea omului, aliat sau duşman? / Paul Gheorghiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1351, Anul IV, 12 septembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Paul Gheorghiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Paul Gheorghiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!