Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Exprimare > Mobil |   


Autor: Olivia Dumitru         Publicat în: Ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016        Toate Articolele Autorului

Mama Reflectii - Jocurile Foamei (2)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Mama lui K cade intr-o depresie puternica dupa moartea sotului ei. O reactie normala pentru cineva lipsit brusc de puterea, capacitatea de a-si creste copiii. Ea era experta in domeniul traditional al unei sotii: mancare, haine, precum si un job in medicina traditionala. Totusi NIMIC din ceea ce i-ar fi putut asigura existenta ei si fiicelor ei; fusese dependenta de sot si acum era in aer.  
 
Ce cauta ea in Filon, cand ar fi putut sa fie sotia brutarului? Putea sa fi avut un sot bun si bland, copii bine hraniti (painea) comparativ cu cei din Filon, haine mai bune, anturaj mai elevat. Asa, vedea pe cei mai oropsiti oameni din Districtul 12, saraci, bolnavi, disperati.  
 
Depinde de unde vine fericirea... cand s-a maritat, se pare ca doar omul a contat, nu interesul economic. Si prin om inteleg nu talentul la vrajeala, nici o imagine gaunoasa de macho; sotul ei era puternic, curajos, responsabil cu finantele, educatia familiei, nu era misogin (a educat-o pe K ca un vanator, sustine jobul sotiei cu plante medicinale aduse de el), nu era lenes (nici vorba de a-si forta sotia sa faca avort ca sa stea el intr-o relaxare continua), nu era un incult a carui singura distractie era paharul (stia cantece atat de minunate, ca pana si pasarile il ascultau), era bland si bun (fetele nu inghetau de groaza cand pasea el in casa, din contra, cu tatal alaturi de ea, K a invatat ceea ce putini copii de varsta ei stiau), conlucra cu sotia sa (ii aducea plante medicinale, Prim se pare ca invata mai mult de la mama). Rar sa gasesti un astfel de sot si cat a trait el, ea a fost fericita, au avut un camin indestulat, respect si fericire. Nu a regretat ca s-a casatorit cu el. Dar acum?  
 
Ce bine e sa fii copil! K nici nu-si imagina motivul pentru care mama ei era la pamant. Inocenta copilariei, binecuvantata fie ea, presupunea ca doar durerea pierderii tatalui o tintuieste pe mama in depresie. Si foamea. Si lipsa mamei de calitati esentiale pentru supravietuire. Si, poate, ceva sentimente, ceva emotii, nostalgia. Dar e momentul sa traiesti in trecut, sa bocesti? Cand copiii iti mor de foame, tu visezi si oftezi? Ridica-te si fa ceva, gandeste K.  
 
Problema e ca mama nu era invatata sa prinda soareci, nici sa sara gardul de sarma ghimpata ca sa vaneze curcani si caini salbatici. Acel „fa ceva”, la ce se gandea mama, oare?  
 
Mama lui K nu contempla un mod ingenios de a prinde soareci pentru supa; numai o adolescenta bine instruita de tata putea sa vina cu o asemenea solutie indrazneata si destul de neobisnuita in Filon – tatal ei tragea cu arcul in padure. Mama lui K privea la fiicele ei cum mureau de foame, la prietenii adulti ai acestui cuplu, care se prefaceau ca nu vad nimic si la unica si facila solutie existenta in zona, un oficial depravat la care veneau mamele disperate ale copiilor infometati: se vindeau pentru mancarea esentiala supravietuirii.  
 
Nu judec pe nimeni, in aceste conditii nici nu se pune problema de moralitate, daca poti sa faci ceva, orice, pentru a-ti salva copilul de la moarte, o faci. Logica si bunul simt ii spuneau asta, dar mama lui K nu a putut s-o faca! Cand vii dintr-o linie intreaga de parinti curati la suflet (bunici si mame care nu erau desfranate si care si-au scolit fetele ca sa aiba o meserie, dandu-le astfel posibilitatea de a-si alege sotul fara a fi conditionate financiar), cand ai o experienta de viata in care esti intima numai cu un om care te respecta si in care ai incredere, e greu, foarte greu sa-ti transformi personalitatea in cineva care se vinde pentru bani. Nu pentru ca-ti mai pasa de tine, de reputatia ta sau de imaginea ta de sine – toate acestea sunt zero cand te uiti cum ti se sting copiii de foame. Ci pentru ca este nevoie sa-ti transformi nucleul eului tau, acel cineva care esti tu ca adult, esenta dura a fiintei tale; nu stiu ce cockteil de circumstante iti poate face farame constiinta ta; dar de aici pana la a te replia si a zambi unui monstru dezgustator care gaseste placere in a umili mamele care trebuie sa aleaga intre a-si ingropa copilul si a se prostitua – e, asta e o cale lunga si uneori de negasit.  
Uneori, chiar nu poti gasi o cale de a distra monstrul!  
 
Cum sa devii o vampa cand tu esti piele si os, cum sa zambesti cand tu esti in doliu, cum sa pari incantata cand ti se zbarleste parul pe tine de scarba apropierii lui? Trebuie sa ai ceva practica in domeniu, sa ai obisnuita de a privi barbatii numai pentru banii lor, de a-i dispretui intr-atat incat sa te mandresti cu ceea ce faci, jumulirea unui fraier, a unui prost, a unui imbecil. O curtezana are o buna parere despre sine, are siguranta de sine si facilitate in miscari tocmai pentru ca stie ca e deasupra barbatului de care se foloseste. Ea e stapana. Dar mama lui K nu avea obisnuinta de a se mandri cu cati barbati a fraierit, nu stia cum sa se priveasca in oglinda si sa se felicite pentru perfectiunea zambetelor false si a amabilitatii desavarsite cu care orbesti un barbat ca sa-i iei cardul. Asa inselaciune e dezgustatoare, ea stia numai cum sa-si admire sotul.....  
 
Cine esti tu? Cum poti sa fii o mama atat de incapabila? Cum de nu-ti poti apara copiii? De ce i-ai mai facut intr-un regim care nu da doi bani pe generatia urmatoare?  
 
Si ultima palma pe obraz, suprema umilinta: sa-ti vezi copilul indepartandu-se de inima ta, condamnand alegerile facute de tine, privindu-te cu mila, circumspect si acuzator.  
K declara hotarat: „Eu nu voi avea copii in aceasta tara.”  
 
Frumusetea vietii e sa gasesti oameni care nu pot fi distrusi cu niciun cockteil de suferinta, care nu calca dreptatea in picioare orice ar fi. Adevarat, nimeni poate, nu le da sa manance, nimeni nu-i mangaie, nimeni nu-i admira, nu au selfie pe Facebook.  
Sunt singuri, dispretuiti, luptandu-se cu greutatile vietii.  
 
Pacat ca viitorul nu este cel al unei culturi care admira astfel de oameni.  
Icoana unei mame adevarate, nu a unei papusi barbie (si da, e substantiv comun, mult prea comun) tunata, a disparut din cultura noastra.  
 
Cu numai trei generatii in urma, un om imoral putea trai in societate, dar la coada ei.  
Azi e fruntea, e admirat – banul nu are miros, a fi imoral a devenit sinonim cu inteligenta.... dar dau in tristete, pacat de noi.  
 
Revenind la mama lui K, o mama anomina, cinste ei!  
Adevarata mostenire transmisa fiicelor este curatia sufletului, taria de caracter, esenta dura a unui om adevarat. E de mirare ca fiicele ei nu se tavalesc cu Gale in curtea scolii? Nici in padure, in intimitate, Gale nu e atacat. E de mirare ca Peeta, cel care respecta oamenii pentru ca sunt oameni, cel care are ochi numai pentru UNA, e acela care-i determina fiica sa se casatoreasca si sa aiba copii? Atractia irezistibila pentru K e decenta, blandetea, curatia si statornicia inimii lui Peeta.  
 
Nu o papusa barbie „va salva o tara”, ci una precum K si mama ei.  
 
E drept ca barbatii cauta tipe siliconate, elegante, cu constiinta flexibila – cu ele sa ramana!  
 
O fata poate alege sa fie un om adevarat, puternic, disciplinat, altruist, cinstit – chiar daca asta o scoate in afara gamei de partenere cautate... in societatea noastra. Esti ceea ce alegi sa fii. Esti tu.  
 
Fiecare isi duce viata pe acest pamant, totul e sa te placi pe tine, sa stii ca ai calea ta.  
 
Cand te uiti la tine, poate ca numeri cati barbati ai pacalit, ce avere ai facut, ce ascensiune profesionala sau sociala ai obtinut. E calea ta spre fericire. Si cine te admira, ti se potriveste.  
 
Cand te uiti la tine, poate ca numeri esecurile si pierderile in bani, profesie, sanatate, pozitie sociala. Dar stii ca alta cale nu era. Tu esti tu. Unica, cinstita, altruista. Stii ca asta nu se vede asa cum s-ar vedea rochia de firma sau pozele din cel mai recent concediu din Spania, dar cand te uiti in inima ta, nu ai regrete – nu exista castig care sa merite o murdarire a inimii tale. Si esti fericita ca inca mai traiesti; cumva, printr-o minune, mai esti in viata. Daca e sa vina rochia frumoasa, sa vina; daca nu, totul e secundar unei inimi curate.  
Referinţă Bibliografică:
Mama Reflectii - Jocurile Foamei (2) / Olivia Dumitru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2113, Anul VI, 13 octombrie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Olivia Dumitru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Olivia Dumitru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!