Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Exprimare > Mobil |   


Autor: Olivia Dumitru         Publicat în: Ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016        Toate Articolele Autorului

tatal Reflectii - Jocurile foamei (1)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Intro:  
Nu-mi plac sf-urile.  
Nu-mi plac cartile, filmele pline de violenta.  
Nu-mi place literatura pentru adolescenti care este plina de vampiri, vrajitoare etc.  
Dar am primit de la o pustoaica de 12 ani primul volum din „Jocurile foamei” de Suzanne Collins; mult timp nu am vrut sa o citesc, titlul in sine imi repugna, evoca violenta, durere si impietrire sufleteasca – joc, intrecere, dau in cap altui om ca sa obtin mancare? Ce impietrire a inimii, sa supravietiuiesti numai pentru ca distrugi o fiinta mai gingasa decat tine.  
Si am citit, am fost suficient de captivata de primul volum incat sa cumpar si urmatoarele doua volume. M-am plictisit pe prima parte a celui de-al doilea volum, m-am dezgustat de violenta pe volumul trei – dar le-am terminat. Si am intrat pe net ca sa vad cum au fost primite de public aceste carti. Au fost si comentarii profunde, si comentarii dispretuitoare – de parca cei care comenteaza sunt scriitori de premiul Nobel, cu mult deasupra autoarei! Si comentarii obtuze. Pornind de la un astfel de comentariu („Ce fraiera K pentru ca nu a ramas cu Gale”), m-am gandit ce replica, ce rationament l-ar putea contracara. Si au iesit ... o serie de reflectii. Scriind aceste articole, mi-am dat seama in ce a constat „lipiciul” acestei trilogii – are un potential de evocare fantastic, are ecou in inima noastra, reflecta societatea de azi, poate din Romania, din SUA, din Korea de Nord etc – o lume la care ar trebui sa meditam. De aceea, aceste articole sunt intitulate „Reflectii”, nu sunt comentarii literare, nu sunt rezumate. Este ceea ce a rezonat in mintea mea, in structura mea sufleteasca.  
 
Sa incepem cu tatal lui K, absent pe toata desfasurarea povestii, totusi atat de remarcabil:  
 
Tatal lui K este indraznet, talentat, perseverent.  
 
El sare gardul in padure si vinde produse pe piata neagra, dar „sare gardul” si social, casatorindu-se cu cineva din afara Filonului, din oras.  
 
Are un job legal (miner) si o intensa activitate in timpul liber pentru:  
  • imbunatatirea nivelului de trai in familie ( aduce vanat si tot ce poate lua la schimb)
  • sprijinirea sotiei in jobul ei de a vindeca oameni bolnavi (culege plante medicinale)
  • educarea fiicei pentru a o face puternica.
De ce? Poate ... pentru ca era evidenta nevoia.  
Intr-un regim totalitar, sau pieri odihnindu-te sau lupti pentru supravietuire.  
 
Dar in relaxarea noastra capitalista, capii de familie vin de la job si considera ca „au tot dreptul” sa se distreze in fata unui ecran: filme, jocuri, chat-uri, filmulete de diverse orientari sau orice altceva consumator de foarte mult timp (min.7 ore/zi)  
 
Ciudata generatie de tati!  
 
In timp ce mama alearga la job, la meditatii cu copilul, la inot, in parc, la citit romane si facut 1000 de referate pentru scoala si sa nu uitam mancarea si hainele familiei, gasirea destinatiilor de concediu, vizitele la stomatolog si la oftalmolog, analizele medicale, avize pentru sport, zilele de nastere, rolele, in tot acest timp tatal nu poate pierde 20 sec. din jocul video la care se uita ore intregi pe zi, apoi arunca un ochi critic la cearcanele sotiei si critica virulent modul in care este neglijat de sotie in favoarea copiilor. Nu ajuta prea mult nici existenta unei palete variate de video-uri porno disponibile celor plictisiti de atata odihna, nici infinita oferta de pe site-urile de dating.  
Pana la urma, cat de proasta trebuie sa fie sotia ta, sa se inhame la munca grea, cand cu putina „inteligenta” ar fi fost o diva pe scena sociala, nu o sclava a familiei?  
 
Poate ca singurul beneficiu al unui regim totalitar este acela ca un barbat nu are timp de joaca, trebuie sa prinda soareci sau ceva caini salbatici. Cine a mai auzit de tati care se joaca intruna?  
 
Un tata adevarat nu doar se zbate sa-si intretina familia, ci cladeste in copiii lui deprinderi pentru succes.  
 
Tatal lui K isi invata fiica sa vaneze, sa se catare in copaci, sa inoate, sa recunoasca plantele comestibile, ii construieste un arc, ii arata potecile padurii, o invata sa se bizuiasca pe ea insasi, sa-si asculte instinctul, sa fie om intreg. E neobosit in educarea lui K, caci nu stii ce surprize iti rezerva soarta si cate iti sunt zilele pe acest pamant.  
 
Cinste lui, caci a creat un lider, un om puternic, care-si poate castiga singura existenta si astfel i-a dat posibilitatea sa traiasca cinstit!  
 
Ca sa ai demnitate + sa traiesti, trebuie sa te poti intretine!  
 
PS  
Ce am scris eu reprezinta o felie de viata, ilustrata de tatal lui K. Bineinteles ca exista si acum astfel de tati, care muncesc cinstit pentru copiii lor, care ii duc la sport, ii invata sa pescuiasca, le explica misterele motorului unei masini si raspund la intrebarile nenumarate ale copiilor lor.  
Dar exista si varianta care se odihneste pe cand sotia alearga peste tot.  
Si mai exista varianta de tata care doar aduce bani in casa, dar el e absent. Vai de copiii lui, care privesc doar contul bancar si invata ca acolo e suprema lor valoare. Acesti copii isi vor privi de sus profesorii (cu salarii modeste), vor admira papusile Barbie si se vor considera pe ei insisi bunuri de consum pentru sexul opus.  
 
Cat de valorosi sunt barbatii precum tatal lui K!  
Barbatul unei singure femei, tatal unor copii puternici si cinstiti, visul oricarei fete adevarate!  
Si cosmarul tuturor papusilor barbie: sarac, job modest, ultima clasa sociala, nu-si permite sa intretina sotia acasa ca sa aiba timp liber sa traiasca din plin, nu tu coafor, haine trendy, prieteni influenti.  
 
Ei, depinde ce iti doresti in viata, care este tinta ta, oglinda sufletului tau:  
  • un barbat angajat cu toata putere lui sa-si cladeasca familia sau
  • beneficiile atasate unei biete fiinte numita barbat, pe care mai de sila, mai din indiferenta il iei, ca doar e o anexa obligatorie la cardul lui bancar.
Adevarul e in inima ta: admiratie sau dispret pentru barbatul ales.  
Iar acum depinde ce tinteste un barbat: inima ta, credinciosie sau ... altceva.  
 
Caci ceea ce se vede e: o fraiera sau o femeie „inteligenta”.  
Banii nu au miros, mass-media afiseaza ceea ce izbeste ochiul: inteligentele.  
Cine le admira, cu ele sa ramana, caci una ca asta te lasa rapid daca dai faliment, te imbolnavesti sau apare o alta sursa de up-gradare.  
Partea distractiva e ca unii barbati vad in acest mod de actiune tocmai dovada inteligentei si superioritatii papusilor barbie: „E normal sa te paraseasca daca nu mai esti bun de nimic. Asa procedeaza o femeie inteligenta si capabila.” Gresit: asa procedeaza o curva.  
Pentru ea, cea mai importanta persoana e ea insasi; se uita in ochii tai si te minte senin. Poarta numele tau dar nu-ti e credincioasa. Si asta nu are legatura cu sexul, ci cu un mod de a fi, acela in care te ia de fraier (tu ii asiguri casa si bani de haine si ea te minte in legatura cu pretul sacoului ca sa ii ramana niste bani ascunsi de tine).  
Poate ca intr-adevar, barbati si femei, avem o parere proasta unii despre ceilalti si tot ce mai putem spera e sa ne folosim unii de altii. O viziune realista.  
Totusi, nu unica varianta: aceasta este frumusetea vietii, sa intalnesti din cand in cand oameni precum cei din familia lui K.  
 
Referinţă Bibliografică:
tatal Reflectii - Jocurile foamei (1) / Olivia Dumitru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2107, Anul VI, 07 octombrie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Olivia Dumitru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Olivia Dumitru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!