Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Proza > Mobil |   


Autor: Nina Gonţa         Publicat în: Ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016        Toate Articolele Autorului

MESTECÂND ÎN CRATIŢĂ. Fragment
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Fragment din cartea "MESTECÂND ÎN CRATIŢĂ" (Editura RAFET, 2014): 
  
Fiica Oltei a avut atunci dreptate. Tatăl Alexei i-a trimis un răspuns: „Am vorbit cu ai mei. Sunt de acord să vii. Ai să-ţi cunoşti surioara, pe micuţa Nătăşica, de numai cinci luni şi pe Mihaela. Nu-ţi mai spun cine-i, îţi vei da seama singură...” 
  
Alexa a citit de mai multe ori acel mesaj. Undeva, în adâncul sufletului ei, mai spera că le va pofti, pe ea, şi pe mama ei, în Chişinău, cu totul, să fie iarăşi împreună... Ducea dorul acelei familii întregi, pe care tatăl ei a distrus-o fără milă, patru ani în urmă. Încă nu se obişnuise cu gândul că el nu va mai fi niciodată alături de ea şi de mama ei. 
  
- Ţi-am spus, simţeam că nu e singur... 
  
- Mamă, de ce dragostea în loc să aducă bucurie uneori te umple de suferinţă? 
  
- Te-ai îndrăgostit ? Şi tu ? Vezi, fii atentă pe cine alegi să apropii de inima ta. Vreau ca măcar tu să ai noroc ? 
  
- Îl am mereu în faţa ochilor pe tata, cum pleacă... cum iese pe uşă. Nu l-am văzut de trei ani şi... 
  
- Du-te la el. Este tatăl tău orice ar face. Nu vreau să stau între voi, nu vreau să-l duşmăneşti. Eşti liberă să gândeşti cum vrei. Eu una nu mă simt vinovată cu nimic... 
  
- Mamă, te iubesc ! 
  
Alexa a stat mai mult de o lună în Chişinău, capitala Republicii Moldova. S-a întors cu multe impresii. Ancuţa, Oltea şi Petruţ au ascultat-o zile întregi, povestind: 
  
- Chişinăul este un oraş atât de verde, de parcă-i situat într-o pădure. Acum, de când multe sate din împrejurimi sunt sub cârmuirea municipală, oraşul are aproape un milion de locuitori, al doilea, după Bucureşti, oraş românesc... Curat pe străzi, nu vezi gunoaie, nu vezi maidanezi. 
  
- Ce-o fi făcut cu ei primarul Chişinăului? 
  
- Încet, încet, fără mare tărăboi, i-a cam... 
  
- Unde o fi fost la ei isterizaţii iubitori de patrupede ? 
  
- Au făcut puţină zarvă şi la ei, dar nimeni nu i-a băgat în seamă. După o vreme, s-au potolit. 
  
- La ţară... ai fost? 
  
- Am fost. La rudele Mihaelei. Mi-au plăcut mâncărurile lor. Sunt în mare parte diferite de-ale noastre. Foarte gustoase. 
  
- Au influenţe slave. 
  
- Prea multă influenţă slavă au... Încă se mai vorbeşte mult ruseşte. Acum, dar cu numai câţiva ani în urmă, pe vremea comuniştilor, se vorbea şi mai mult, mi-au povestit. 
  
Ţi-ai făcut cunoştinţe? 
  
- Da... 
  
- Vezi să nu te ademenească vreun rusoi, pe acolo.. 
  
-Las-o, Ancuţo, cu întrebările tale despre oraş, câini maidanezi, tu spune-ne cum e noua soţie a lui tătu-ţu tău, se interesă Oltea. 
  
- Bunico, păcat că n-ai mers şi tu cu mine. Ai fi făcut investigaţii, anchete, „spionaj”... Aveam să ştim nu numai ce face, dar şi ce gândeşte Mihaela. 
  
- Mă faci să râd, nu sunt eu atât de capabilă. Sunt, pur şi simplu, curioasă. 
  
- E mai mică decât el cu vreo 10-11 ani. 
  
- Şi-a luat... o tinerică. 
  
- Dar să vezi, mamă, cum tata a gătit găluşte cu prune!. 
  
- Găluşte? Cu prune?! La noi, n-a gătit nicodată. Ştia numai să mănânce...A fost un răsfăţat. Greşeala noastră! Trebuia să-l fi pus la muncă. Poate atunci nu-i mai ardea de aventuri amoroase, interveni Oltea. 
  
- Nu ştia cum se fac găluştele cu prune. M-a pus să-i arăt. Îi era dor de această mâncare, a noastră. Acolo nu se ştie de ea. A cumpărat prune, am pregătit amândoi. Mihaela n-a mâncat, nu i-a plăcut. 
  
- Da ea ce găteşte ? 
  
- Nu găteşte ! 
  
- Nu găteşte !? Cine le găteşte, că n-o fi având bucătăreasă ? 
  
- Tata ! 
  
- Andrei ! Găteşte? Oltea nu mai putea de mirare ! Nu te cred ! 
  
- Mihaela aşteaptă să vină el de la muncă, să gătească ! 
  
- Nu prea seamănă a basarabeancă, acelea gătesc. 
  
- O fi vreo răsfăţată, una la părinţi... 
  
- Mai degrabă e o şmecheră.. De ce să-şi strice ea maniciura, când are bărbat...Bravo ei ! spuse Oltea. Trebuia şi tu, Ancuţo, să-l fi educat aşa... 
  
- Mamă, eu am vrut cum e mai bine... 
  
- Nu mai găseşte una ca tine, să-l iubească orbeşte. 
  
- Dar ce va face Mihaela când perioada lui de şedere acolo i se va termina. Poate-i vor mai da încă un termen de patru ani, dar mai apoi? 
  
- Vine cu el, în România. 
  
- Te-ai jucat cu surioara? întrebă Petruţ, până aici parcă absent la ciorovăiala femeilor. Rămăsese un singur bărbat în casă... 
  
- Da, dar e încă mică de tot... E leit maică-sa...Mi-a spus să mai vin şi la vară. 
  
Seara, Oltea a văzut-o pe Ancuţa, îngândurată: 
  
- Te mai doare? 
  
- Din ce în ce mai puţin. 
  
- Aşa te vreau. Ajunge cât aţi suferit, şi tu şi Alexa. Viaţa merge înainte. 
  
- Mamă, vreau să-mi iau un apartament. 
  
- De ce, la noi nu este loc? 
  
- Ştii că am nişte bani adunaţi, mai iau un mic împrumut... Un apartament este o investiţie. 
  
- Ai dreptate, este o idee bună. Dar nu te lega cu băncile, îţi împrumutăm, îţi dăm noi. 
  
- Nu ştiu ce mă faceam fără voi, fără tine, mamă. Sunt fericită că vă am. Să vă ţină Dumnezeu sănătoşi. 
  
Aşa, anul trecut, Ancuţa s-a mutat într-un apartament din blocul vecin. Şi-a amenajat locuinţa după bunul ei plac. Oltea a rămas cu Petruţ. Fiica cu nepoţica sunt în apropiere, nu se simt singuri. Mereu vin la Oltea, numai cu dormitul sunt, la ele. 
  
  
Sunetul telefonul a luat-o pe Oltea prin surprindere: a tresărit: 
  
- Mamă, pe unde eşti? Eu cu Alexa suntem la voi. Te-ai rătăcit? 
  
- Nu m-am rătăcit.Tot în parc sunt. 
  
- Încă de atunci ? E seară deja, vino acasă. Uite, noi muncim de zor, am pus de un grătar. Eu am adus costiţe proaspete, văd că în frigider ai legume multe. Facem şi o salată. 
  
- E vreo sărbătoare şi eu am uitat? 
  
- Nu… 
  
- Ziceai că-mi spui ceva interesant. 
  
- O să-ţi spun… 
  
- Vin, m-ai făcut curioasă… 
  
- Te aşteptăm cu masa plină… 
  
Au aşezat masa afară, în lodjie. După ce au mâncat, Ancuţa a poftit-o pe Oltea în sufragerie, să stea la taifas, singure: 
  
- Unde plecaţi ? le-a întrebat Alexa. Fugiţi de mine ? Aţi uitat că sunt majoră? 
  
Ancuţa s-a uitat lung la ea şi a spus, hotărâtă: 
  
- Stai cu bunicul.. 
  
- Nu, merg şi eu cu voi… 
  
- Du-te în camera ta, am să te chem, lasă-mă puţin singură cu bunica ta. 
  
- Mă părăsiţi? E rău să fii unicul bărbat într-o casă cu femei.. a mormăit Retruţ, prefăcându-se supărat. 
  
Nu era supărat absolut deloc, abia aştepta începerea meciului. Era fan Steaua, îi plăcea să vadă lupta de unul singur. Să se poată concentra la detalii, să ţipe şi să se manifeste nestigherit, ca şi cum s-ar afla pe stadion, unde prefera să meargă cândva, când era mai tânăr şi-i permiteau picioarele… 
  
…Când s-au văzut singure: 
  
- Mamă, am o noutate ! zise Ancuţa. 
  
- Spune, toată ziua m-ai ţinut pe jar! 
  
- Am un iubit ! 
  
- Iată asta da, o veste bună! Am crezut că nu voi mai auzi aceste vorbe din gura ta. Mi-am făcut griji pentru tine, mă temeam că n-o să-ţi mai revii vreodată. E şi timpul. Ai 42 de ani. 
  
- El e mai tânăr… 
  
- Cu mult? 
  
- Cu şase ani! 
  
- Un fleac, e irelevant… Cine e? Cu ce se ocupă? 
  
- Are o funcţie într-un serviciu, încă nu pot să-ţi spun… 
  
- Nici nu mă interesează. Unicul lucru ce-mi doresc este să te iubească, să te preţuiască, să fii fericită. Unde şi cum l-ai cunoscut ? 
  
- Când am fost la onomastica Mariei, prietena mea de-o viaţă. În restaurantul din Centrul vechi. Şi el era singur. Aşa ne-am cunoscut. M-a poftit la dans… De atunci ne întâlnim… Vrea să-mi cunoască familia, pe voi, pe Alexa… 
  
- La vârsta aceasta o fi unul divorţat, văduv… sau cum ? 
  
- Nu, n-a fost niciodată căsătorit, a avut o relaţie, o vreme, dar s-au despărţit demult, copii n-are… 
  
- O partidă bună ! 
  
- Nu ştiu cum va reacţiona Alexa…Să-i spun? 
  
- Trebuie să-i spui. E matură. Eu cred că va primi vestea cu bucurie. 
  
- Sunt emoţionată. Parcă aş fi la un examen ! Dacă se împotriveşte? 
  
- Lasă pe seama mea, cheam-o ! 
  
  
…Petruţ a sărit de pe scaun şi a fugit în sufragerie. Fetele lui parcă înnebunise, se auzea o gălăgie! 
  
- Opriţi-vă, ce aveţi? Nu pot privi meciul din cauza voastră! 
  
Nepoata i-a sărit în întâmpinare, l-a îmbrăţişat strâns. Îl învârtea prin casă, să-l ameţească, nu alta: 
  
- Ce te-a apucat, fato? Mă dai jos! 
  
- Mama se mărită, mama se mărită ! îi striga bucuroasă, Alexa. 
  
Demult nu-şi mai văzuse dragele lui „fete” atât de zâmbitoate şi fericite... 
  
Slavă Domnului! îşi zise... 
  
Pentru fiica lui, viaţa îşi reintrase în cursul ei firesc ! 
  
Referinţă Bibliografică:
MESTECÂND ÎN CRATIŢĂ. Fragment / Nina Gonţa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1879, Anul VI, 22 februarie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nina Gonţa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Nina Gonţa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!